{"id":13351,"date":"2025-10-07T09:44:11","date_gmt":"2025-10-07T09:44:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/13351\/"},"modified":"2025-10-07T09:44:11","modified_gmt":"2025-10-07T09:44:11","slug":"cat-de-gresit-a-calculat-guvernul-ciolacu-bugetul-din-2025-27-de-miliarde-in-plus-pe-datorii-cheltuieli-ignorate-si-venituri-estimate-din-pix","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/13351\/","title":{"rendered":"C\u00e2t de gre\u0219it a calculat guvernul Ciolacu bugetul din 2025. 27 de miliarde \u00een plus pe datorii, cheltuieli ignorate \u0219i venituri estimate \u201edin pix\u201d"},"content":{"rendered":"

\u00cen momentul \u00een care a fost adoptat bugetul pe 2025, \u00een februarie, Guvernul Ciolacu a mizat pe o prognoz\u0103 lini\u0219titoare, comparativ cu modul \u00een care se terminase anul 2024, la nivel de deficit. De la cei 9,3% din PIB<\/a> cu care Rom\u00e2nia \u00eencheiase anul precedent, Executivul a estimat pentru anul \u00een curs, ini\u021bial, un deficit de 7%, venituri bugetare de peste 357 de miliarde de lei \u0219i un cumul al cheltuielilor de aproape 500 de miliarde.<\/p>\n

Opt luni mai t\u00e2rziu, dup\u0103 publicarea ordonan\u021bei de rectificare a bugetului pentru 2025, noile aloc\u0103ri au ar\u0103tat negru pe alb o gaur\u0103 suplimentar\u0103 de 25 de miliarde de lei \u00een deficit \u0219i o cre\u0219tere a necesarului de finan\u021bare cu 27 de miliarde de lei, mai bine de jum\u0103tate din aceast\u0103 sum\u0103 duc\u00e2ndu-se pe dob\u00e2nzile datoriei publice, care au explodat sub presiunea pie\u021belor \u00een ultimele luni.<\/p>\n

Ziare.com a analizat Legea bugetului pe 2025, nota de fundamentare \u0219i anexele transmise de Ministerul Finan\u021belor, precum \u0219i proiectul Ordonan\u021bei de Urgen\u021b\u0103 privind rectificarea bugetar\u0103 \u0219i execu\u021bia bugetar\u0103 la opt luni, pentru a compara ipotezele \u0219i cifrele de la \u00eenceputul anului cu realitatea confirmat\u0103 \u00een septembrie\u2013octombrie, iar concluziile arat\u0103 c\u0103 proiec\u021biile din februarie s-au bazat pe c\u00e2teva premise cel pu\u021bin optimiste, dac\u0103 nu v\u0103dit menite s\u0103 eludeze problemele \u201emo\u0219tenite\u201d din anii trecu\u021bi, mai ales pe partea de \u00eencasare a veniturilor \u0219i problemele legate de datoria public\u0103. Problema e c\u0103 toate aceste calcule preliminare au fost practic spulberate de \u201esocoteala din t\u00e2rg\u201d, \u0219i anume evolu\u021bia dob\u00e2nzilor, \u00eencas\u0103rile sub a\u0219tept\u0103ri \u0219i de cheltuieli sociale \u0219i salariale mult peste ce se planificase ini\u021bial.<\/p>\n

Pia\u021ba a taxat Rom\u00e2nia cu dob\u00e2nzi substan\u021bial mai mari dup\u0103 dezechilibrele politice din 2025<\/p>\n

Randamentul titlurilor de stat ale Rom\u00e2niei pe 10 ani, adic\u0103 acel indicator de referin\u021b\u0103 pe care investitorii institu\u021bionali se bazeaz\u0103 pentru a stabili practic viabilitatea economic\u0103 a unui stat pe termen lung, a urcat \u00een 3 octombrie la 7,45%, cu 0,77 puncte procentuale peste nivelul din aceea\u0219i perioad\u0103 a anului trecut. Una din repercusiuni \u0219i poate cea mai dureroas\u0103 financiar \u021bine de faptul c\u0103 \u00eemprumuturile contractate de stat au r\u0103mas foarte costisitoare, chiar dac\u0103 la finalul verii p\u0103reau s\u0103 se tempereze.<\/p>\n

garsoniere de vanzare bucuresti<\/a><\/p>\n

O dovad\u0103 \u00een plus a acestor dezechilibre a venit chiar s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta, c\u00e2nd, imediat dup\u0103 rectificarea bugetar\u0103, Rom\u00e2nia a ie\u0219it pe pie\u021bele externe cu o emisiune de eurobonduri \u00een valoare de 4 miliarde de euro, \u00een trei tran\u0219e, cu scaden\u021be la 7, 12 \u0219i 20 de ani. Diferen\u021ba dintre pre\u021bul de cump\u0103rare \u0219i v\u00e2nzare s-a situat cu mult peste mediile europene (a\u0219a cum Ziare.com a men\u021bionat AICI<\/a>), semn c\u0103 investitorii cer \u00een continuare o prim\u0103 consistent\u0103 de risc pentru a finan\u021ba statul rom\u00e2n. \u00cen paralel, Ministerul Finan\u021belor a lansat o ofert\u0103 de r\u0103scump\u0103rare anticipat\u0103 a obliga\u021biunilor care ajung la scaden\u021b\u0103 \u00een 2026, mut\u00e2nd, practic, presiunea de refinan\u021bare \u00een anii urm\u0103tori, dar la costuri mult mai mari dec\u00e2t cele prev\u0103zute \u00een bugetul ini\u021bial.<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te ambi\u021biile guvernului Ciolacu pentru anul acesta, legea bugetului din februarie fixa cadrul la un PIB de 1.912 miliarde de lei \u0219i o \u021bint\u0103 de deficit cash de 7%. Rectificarea de la finele lunii septembrie reduce veniturile cu 1,8 miliarde, majoreaz\u0103 cheltuielile cu peste 23 de miliarde \u0219i \u00eempinge deficitul la 8,4% din PIB. Potrivit motiva\u021biilor Executivului, evolu\u021bia sub a\u0219tept\u0103ri a \u00eencas\u0103rilor din TVA \u0219i fonduri europene, presiunile puse pe cheltuielile cu pensiile \u0219i salariile, dar mai ales nota de plat\u0103 a dob\u00e2nzilor datoriei publice care s-a dovedit mult mai mare dec\u00e2t era prev\u0103zut.<\/p>\n

\u00cen plus, execu\u021bia bugetar\u0103 pentru primele opt luni din an confirm\u0103 tocmai aceast\u0103 tendin\u021b\u0103 de subestimare grosier\u0103 a cheltuielilor, \u00een condi\u021biile \u00een care atunci, deficitul bugetar era deja 86,3 miliarde de lei, adic\u0103 4,54% din PIB, \u00een ciuda unei cre\u0219teri a veniturilor totale cu aproape 12%. Iar cheltuielile cu dob\u00e2nzile au atins 33,1 miliarde de lei p\u00e2n\u0103 la final de august, cu peste 10 miliarde mai mult dec\u00e2t \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 din 2024. Practic, guvernul a mizat pe o sc\u0103dere a costului datoriei care nu s-a materializat, iar diferen\u021ba trebuie acum acoperit\u0103 prin \u00eemprumuturi noi.<\/p>\n

Ministerul Finan\u021belor a \u0219i recunoscut oficial, de altfel, c\u0103 necesarul brut de finan\u021bare pe 2025 urc\u0103 de la 232 de miliarde de lei, c\u00e2t se estima la \u00eenceput de an, la 259 de miliarde. Diferen\u021ba de 27 de miliarde provine din deficitul mai mare, dar \u0219i din ultimele cheltuieli cu dob\u00e2nzile, suplimentate cu circa 12,4 miliarde de lei. \u00cen plus, statul este nevoit acum s\u0103 rostogoleasc\u0103 o parte din \u00eemprumuturile pe termen scurt contractate \u00een lunile de criz\u0103 politic\u0103 de la finalul lui 2024 \u0219i \u00eenceputul lui 2025. La trasarea liniei de bilan\u021b, presiunea pe finan\u021barea extern\u0103 cre\u0219te \u0219i mai mult, \u00een contextul macroeconomic \u00een care datoria extern\u0103 total\u0103 a Rom\u00e2niei a urcat deja la peste 212 miliarde de euro, iar deficitul de cont curent s-a ad\u00e2ncit la aproape 14 miliarde de euro \u00een primul semestru. Toate acestea dincolo de presiunea social\u0103 cu care se confrunt\u0103 guvernul actual dup\u0103 ce a for\u021bat \u00eencas\u0103rile bugetare cu pachetul de m\u0103suri fiscale care au urcat cota TVA \u0219i impozitele pentru a evita o retrogradare a ratingurilor suverane Moody<\/a>\u2019s, S&P \u0219i Fitch<\/a>, pe parcursul verii \u0219i a preg\u0103ti testul de foc \u00een fa\u021ba ECOFIN de luna aceasta.<\/p>\n

Venituri supraestimate f\u0103r\u0103 un plan de atac concret al evaziunii \u0219i problemelor de \u00eencasare ale statului, cheltuieli suplimentate la rectificare, dup\u0103 ce erau deja nefezabile \u00een planul ini\u021bial<\/p>\n

Rectificarea bugetar\u0103, de altfel ultima pe care o mai poate face Guvernul anul acesta, a scos \u00eens\u0103 la iveal\u0103 \u0219i alte fisuri \u00een proiectul de buget din februarie. Pe partea de venituri, \u00eencas\u0103rile din TVA \u0219i accize au r\u0103mas sub a\u0219tept\u0103ri, iar fondurile europene (\u00een frunte cu problemele grave cu care Rom\u00e2nia a intrat \u00een 2025 la nivelul punerii \u00een practic\u0103 a reformelor din PNRR<\/a>) au \u00eencetinit grav.<\/p>\n

\u00centr-o analiz\u0103 recent\u0103 The Tax Institute, acoperit\u0103 recent de Ziare.com<\/a>, specialistul \u00een fiscalitate Gabriel Biri\u0219 punea accentul tocmai pe aceste diferen\u021be, cu prec\u0103dere la nivelul \u00eencas\u0103rilor din TVA \u0219i din impozitele pe venit \u0219i profit<\/a>. \u201eAv\u00e2nd \u00een vedere cre\u0219terea cotelor, aceast\u0103 nou\u0103 \u021bint\u0103 (n.r. \u00een sc\u0103dere cu 2,4 miliarde de lei) subliniaz\u0103 fie o supraestimare grosier\u0103 \u00een bugetul pentru 2025, fie o explozie a evaziunii, fie pr\u0103bu\u0219irea consumului, sau o combina\u021bie a celor trei factori\u201d explica Biri\u0219, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 urm\u0103toarele m\u0103suri de cre\u0219tere a veniturilor trebuie s\u0103 se concentreze pe reducerea acestui GAP cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la media UE, care ne va aduce la venituri din TVA la 10% din PIB. Veniturile suplimentare de 3% din PIB reprezint\u0103 jum\u0103tate din deficitul bugetar necesar a fi redus p\u00e2n\u0103 \u00een 2031.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te impozitul pe profit, The Tax Institute a concluzionat, de asemenea, c\u0103 \u021binta sc\u0103zut\u0103 cu 1,4 miliarde de lei, adic\u0103 mai pu\u021bin cu 3,4% fa\u021b\u0103 de estim\u0103rile din Legea Bugetului denot\u0103 vizibil \u00eenr\u0103ut\u0103\u021birea climatului pentru mediul de afaceri \u0219i arat\u0103 nevoia urgent\u0103 de a renun\u021ba la \u201em\u0103suri nocive\u201d precum Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA), Impozitul Suplimentar pentru B\u0103nci (ISB), Impozitul pe Construc\u021bii Speciale (IC) \u0219i de adoptare a unor reforme pentru stimularea cre\u0219terii economice.<\/p>\n

\u00cen schimb, pe partea de cheltuieli, presiunile au fost inevitabile \u0219i au venit din mai multe sectoare strategice \u0219i din decalaje deja existente la \u00eenceputul anului, care pe parcurs doar s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit. Ministerul Muncii a cerut supliment\u0103ri pentru pensii \u0219i programe sociale, S\u0103n\u0103tatea a adus facturi mai mari pentru concedii medicale \u0219i materiale sanitare, iar Educa\u021bia pentru transportul elevilor \u0219i alte programe curente. \u00cen lipsa unor rezerve de buget, rectificarea a \u00eempins toate aceste cheltuieli critice \u00een sus, comprim\u00e2nd \u0219i mai mult spa\u021biul pentru investi\u021bii.<\/p>\n

Pe scurt, proiec\u021biile bugetare din februarie au fost gre\u0219ite \u00een ipoteze esen\u021biale. Nu doar c\u0103 dob\u00e2nzile datoriei externe nu au sc\u0103zut, ci au r\u0103mas ridicate \u0219i s-au \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bit pe mai multe planuri, veniturile nu au crescut la nivelul estimat, ci au stagnat, f\u0103r\u0103 filiere imediate, pe plan structural \u0219i legislativ pentru a ameliora problemele (cu toate c\u0103 planurile \u00eent\u00e2rziate ale guvernului actual exist\u0103, prin pachetele II \u0219i III de reforme, acestea \u00eenc\u0103 stagneaz\u0103 din cauza conflictelor din coali\u021bie dintre liberalii din USD<\/a> \u0219i PNL<\/a> pe de o parte \u0219i social-democra\u021bi de partea cealalt\u0103), astfel c\u0103 cheltuielile sociale nu au putut fi \u021binute \u00een fr\u00e2u. Costurile acestor hibe se ridic\u0103 astfel la 27 de miliarde de lei \u00een plus, adic\u0103 echivalentul a peste 2% din PIB.<\/p>\n

Iar pentru anul viitor, premisele sunt ale unui spa\u021biu fiscal deja compromis, Rom\u00e2nia preg\u0103tindu-se deja de un deficit structural mai mare, care includ datorii<\/a> mai scumpe \u0219i o dependen\u021b\u0103 crescut\u0103 de pie\u021bele externe. \u00cen cazul \u00een care reformele pl\u0103nuite de guvernul actual vor fi tergiversate \u0219i mai mult, a\u0219adar, f\u0103r\u0103 o baz\u0103 legislativ\u0103 care s\u0103 indice o direc\u021bie clar\u0103 de cre\u0219tere a veniturilor \u0219i de control al cheltuielilor, riscul este ca curba de sc\u0103dere a deficitului s\u0103 se prelungeasc\u0103 \u0219i mai mult dec\u00e2t au reu\u0219it deja guvernan\u021bii actuali s\u0103 negocieze, iar revenirea economic\u0103 global\u0103 a \u021b\u0103rii, care se r\u0103sfr\u00e2nge de fapt asupra vie\u021bii de zi cu zi a rom\u00e2nilor, s\u0103 \u00eent\u00e2rzie la r\u00e2ndul ei. Toate acestea \u00een scenariul optimist al unui parcurs f\u0103r\u0103 \u0219ocuri externe sau interne deosebit de grave, pe termen mediu \u0219i lung, desigur.<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen momentul \u00een care a fost adoptat bugetul pe 2025, \u00een februarie, Guvernul Ciolacu a mizat pe o…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":13352,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,7215,7214,2537,3414,36,37,27,7216,7217,34,35,2880,25,2103,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-13351","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-coalitia-psd-pnl","12":"tag-deficit-bugetar-romania","13":"tag-economie","14":"tag-economie-romania","15":"tag-featured-news","16":"tag-featurednews","17":"tag-headlines","18":"tag-incasari-tva","19":"tag-incasari-tva-anaf","20":"tag-latest-news","21":"tag-latestnews","22":"tag-marcel-ciolacu","23":"tag-news","24":"tag-rectificare-bugetara","25":"tag-ro","26":"tag-romana","27":"tag-romania","28":"tag-romanian","29":"tag-stiri","30":"tag-titluri","31":"tag-top-stories","32":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13351","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=13351"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/13351\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/13352"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=13351"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=13351"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=13351"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}