{"id":135680,"date":"2026-03-15T09:40:12","date_gmt":"2026-03-15T09:40:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/135680\/"},"modified":"2026-03-15T09:40:12","modified_gmt":"2026-03-15T09:40:12","slug":"povestea-romancei-care-testeaza-limitele-mecanicii-cuantice-la-1-400-de-metri-sub-munte","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/135680\/","title":{"rendered":"Povestea rom\u00e2ncei care testeaz\u0103 limitele mecanicii cuantice la 1.400 de metri sub munte"},"content":{"rendered":"

La 1.400 de metri sub masivul Gran Sasso, \u00eentr-un laborator c\u00e2t o catedral\u0103, C\u0103t\u0103lina Oana Curceanu caut\u0103 semnale care ar putea schimba felul \u00een care \u00een\u021belegem realitatea. Drumul ei a \u00eenceput \u00eens\u0103 \u00een curtea bunicii, privind stelele \u0219i \u00eentreb\u00e2ndu-se c\u00e2t de mare e Universul.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"Pentru<\/p>\n

Pentru C\u0103t\u0103lina, \u0219tiin\u021ba a \u00eenceput atunci c\u00e2nd a privit stelele. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Dac\u0103 ar trebui s\u0103-i explice unui copil de 10 sau 12 ani ce face, C\u0103t\u0103lina Oana Curceanu nu ar \u00eencepe cu \u201efizic\u0103 nuclear\u0103\u201c sau \u201emecanic\u0103 cuantic\u0103\u201c. I-ar spune, mai \u00eent\u00e2i, s\u0103 ias\u0103 afar\u0103. S\u0103 lase telefonul. S\u0103 se uite la stele. \u201eDac\u0103 aceast\u0103 minune pe care o vezi \u00een fa\u021ba ta nu-\u021bi d\u0103 fiori, e greu s\u0103 explici semnifica\u021bia \u0219tiin\u021bei\u201c, spune ea. Pentru c\u0103, de fapt, despre asta e vorba: s\u0103 \u00een\u021belegi unde tr\u0103ie\u0219ti, din ce e f\u0103cut totul, dac\u0103 exist\u0103 \u0219i al\u021bii \u00een Univers, cum func\u021bioneaz\u0103 creierul nostru \u0219i dac\u0103, \u00eentr-o zi, am putea ajunge \u00eentr-o alt\u0103 galaxie. \u00centreb\u0103rile sunt simple. R\u0103spunsurile, nu chiar.\u00a0<\/p>\n

C\u0103t\u0103lina Oana Curceanu este directoare de cercetare la Institutul Na\u021bional de Fizic\u0103 Nuclear\u0103, la laboratoarele din Frascati, de l\u00e2ng\u0103 Roma, \u0219i coordoneaz\u0103 experimente care \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 ce \u021bine universul laolalt\u0103 \u2013 la propriu. Studiaz\u0103 interac\u021biuni nucleare, particule exotice, caut\u0103 semnale ale unei fizici dincolo de mecanica cuantic\u0103 \u0219i conduce colabor\u0103ri interna\u021bionale, care se desf\u0103\u0219oar\u0103 inclusiv la 1.400 de metri sub muntele Gran Sasso. \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c a stat de vorb\u0103 cu ea despre \u00eenceputuri, despre cum arat\u0103 via\u021ba \u00eentr-un laborator subteran, despre rezilien\u021b\u0103, Rom\u00e2nia \u0219i ce \u00eenseamn\u0103, de fapt, s\u0103 fii om de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00eentr-o lume care se uit\u0103 tot mai pu\u021bin spre cer.<\/p>\n

\t\t\tStelele din curtea bunicii \u0219i primul impuls spre \u0219tiin\u021b\u0103<\/p>\n

Uneori, drumul se fixeaz\u0103 devreme, chiar dac\u0103 nu \u0219tii \u00eenc\u0103 ce nume va purta. C\u0103t\u0103lina Oana Curceanu s-a n\u0103scut \u00een 1965, la Bra\u0219ov, \u0219i a crescut \u00een Sf\u00e2ntu Gheorghe, \u00eentr-o familie cu trei fete. Tat\u0103l era ofi\u021ber, mama \u2013 desenator tehnic. Copil\u0103ria \u0219i anii de \u0219coal\u0103 general\u0103 i-a petrecut acolo, p\u00e2n\u0103 la finalul clasei a VIII-a.\u00a0<\/p>\n

Pasiunea pentru \u0219tiin\u021b\u0103 a ap\u0103rut devreme \u0219i o leag\u0103 de un loc foarte concret: casa bunicii din partea tat\u0103lui, din Media\u0219. Nu era chiar \u00een ora\u0219, ci \u00eentr-o zon\u0103 mai retras\u0103, de unde stelele se vedeau bine. \u00ce\u0219i aminte\u0219te c\u0103 era fascinat\u0103 \u0219i c\u0103 \u00eentreba pe oricine avea r\u0103bdare s\u0103-i r\u0103spund\u0103 c\u00e2t de departe sunt, de ce str\u0103lucesc, c\u00e2t de mare e universul \u0219i dac\u0103 exist\u0103 alte fiin\u021be \u00een el. \u00cen jurul acelei v\u00e2rste a decis, mai mult sau pu\u021bin voluntar, c\u0103 \u0219tiin\u021ba va fi viitorul ei. \u201eEra prea frumos, prea interesant, eram prea curioas\u0103\u201c, \u00ee\u0219i aminte\u0219te ea.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cent\u00e2lnirea cu Fizica, drept materie, a venit \u00een clasa a VI-a, dar spune c\u0103 a iubit \u0219coala \u00een ansamblu: \u201ePentru mine, \u0219coala a fost unul dintre locurile cele mai frumoase din lume\u201c. \u00cei aminte\u0219te pe profesori cu recuno\u0219tin\u021b\u0103 \u2013 \u201eeu le datorez extrem de mult lor, nu doar celor de \u0219tiin\u021be, matematic\u0103 \u0219i fizic\u0103, dar \u00een general, celor care m-au instruit\u201c. \u00cel re\u021bine \u00een mod special pe profesorul de geografie din gimnaziu, Gheza, pasionat de astronomie, care avea un telescop \u0219i aducea cerul mai aproape de elevi.<\/p>\n

Dup\u0103 clasa a VIII-a, la \u00eenceputul anilor \u201980, a plecat la Bucure\u0219ti, la Liceul de Matematic\u0103-Fizic\u0103 nr. 4, chiar l\u00e2ng\u0103 Facultatea de Fizic\u0103, unde a intrat prin concurs. \u201eEra unul dintre cele mai\u00a0 prestigioase licee din \u021bar\u0103; eram \u00eentr-o clas\u0103 extrem de mixt\u0103, cu copii care veneau din toate jude\u021bele \u0219i st\u0103team \u00een c\u0103min. Aici, excelen\u021ba \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 era o prioritate\u201c, spune aceasta.\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 liceu a mers mai departe la Facultatea de Fizic\u0103, la M\u0103gurele. Drumul, f\u0103r\u0103 un nume concret, pe care \u00eel alesese \u00een copil\u0103rie devenise \u00eentre timp un traseu clar, iar odat\u0103 ajuns\u0103 student\u0103, \u00eentreb\u0103rile sale au \u00eenceput s\u0103 primeasc\u0103 anumite r\u0103spunsuri prin intermediul formulelor, laboratoarelor sau instrumentelor de lucru. Dup\u0103 facultate a continuat cu o specializare, prin masterat, p\u00e2n\u0103 \u00een 1989. Domeniile studiate sun\u0103 complicat: fizic\u0103 nuclear\u0103, fizica particulelor elementare, fizica detectoarelor. C\u00e2nd o rogi s\u0103 explice, simplific\u0103 imediat: studiul structurii microscopice a materiei \u2013 din ce este f\u0103cut\u0103 materia, din ce sunt f\u0103cu\u021bi atomii \u0219i, mai departe, particulele din interiorul lor. \u201e\u00cen esen\u021b\u0103, \u00eencerci s\u0103 mergi c\u00e2t mai ad\u00e2nc \u00een \u00abinima\u00bb materiei \u0219i s\u0103 \u00een\u021belegi cum func\u021bioneaz\u0103, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 faci experimente\u201c. Iar pentru experimente, este nevoie de instrumente. Detectoarele de particule le descrie, simplu \u0219i ludic, drept \u201ecamerele noastre de fotografiat\u201c, cele care surprind urmele invizibile ale particulelor.\u00a0<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Interesul ei merge de la lumea microscopic\u0103 p\u00e2n\u0103 la \u00eentregul univers: ce for\u021be \u021bin totul laolalt\u0103, cum interac\u021bioneaz\u0103 particulele \u00eentre ele, ce exist\u0103 dincolo de materia obi\u0219nuit\u0103. Vorbe\u0219te despre un adev\u0103rat \u201ezoo\u201c al particulelor elementare, multe dintre ele exist\u00e2nd doar pentru frac\u021biuni de secund\u0103, studiate la acceleratoare sau prin raze cosmice.<\/p>\n

\t\t\tDou\u0103 luni s-au transformat \u00eentr-o via\u021b\u0103<\/p>\n

Revolu\u021bia de la finele lui 1989 a prins-o pe Oana cu reparti\u021bia f\u0103cut\u0103. \u00cen urm\u0103 cu c\u00e2teva luni, \u00een august, ob\u021binuse un post la reactorul nuclear pentru cercetare de la Pite\u0219ti. Fusese \u0219ef\u0103 de promo\u021bie \u0219i alesese prima. Bucure\u0219tiul era ora\u0219 \u00eenchis pentru reparti\u021bii, a\u0219a c\u0103 drumul a dus-o la 100 de kilometri de ora\u0219ul \u00een care studiase. \u00ce\u0219i dorea s\u0103 lucreze \u00een cercetare \u201ecu toat\u0103 inima\u201c, iar acolo \u00eencepuse deja s\u0103 fac\u0103 asta. Apoi a venit decembrie. \u201eS-a produs o schimbare extrem de profund\u0103, nu doar \u00een societatea rom\u00e2neasc\u0103, ci \u0219i \u00een via\u021ba fiec\u0103ruia dintre noi, inclusiv a mea\u201c. Rom\u00e2nia a \u00eenceput s\u0103 se deschid\u0103, inclusiv spre lumea cercet\u0103rii, iar \u00een 1990-1991 au urmat primele ie\u0219iri \u00een afara \u021b\u0103rii. Mai \u00eent\u00e2i la Trieste, la o \u0219coal\u0103 interna\u021bional\u0103, apoi o burs\u0103 de studiu la Frascati, l\u00e2ng\u0103 Roma. Bursa trebuia s\u0103 dureze dou\u0103 luni: \u201edou\u0103 luni care s-au transformat \u00een mai bine de 30 de ani\u201c, spune ea r\u00e2z\u00e2nd.\u00a0<\/p>\n

La Frascati a fost implicat\u0103 \u00een experimentul OBELIX, care se desf\u0103\u0219ura la CERN, la acceleratorul de antiprotoni LEAR (Low Energy Antiproton Ring) \u2013 o colaborare de peste o sut\u0103 de persoane, \u00een mare parte grupuri din Italia \u2013 din Frascati, Sardinia, Torino. \u00ce\u0219i aminte\u0219te primele zile acolo ca pe un \u0219oc bun. \u201eMi se p\u0103rea absolut incredibil\u201c. Descrie CERN-ul ca pe un loc \u00een care se adun\u0103 \u201eat\u00e2ta inteligen\u021b\u0103, at\u00e2t de multe instrumente, infrastructuri\u201c. Rom\u00e2nia nu era membr\u0103 atunci \u2013 statut pe care \u00eel va ob\u021bine abia \u00een 2016. \u201eNu po\u021bi s\u0103 nu r\u0103m\u00e2i fascinat\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"Un<\/p>\n

Un punct de cotitur\u0103 \u00een cariera C\u0103t\u0103linei a fost colaborarea cu CERN. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen cadrul experimentului se lucra cu un fascicul de antiprotoni, antimaterie, de energie foarte joas\u0103. Antiprotonii se anihilau \u00een diferite \u021binte, iar echipa studia produ\u0219ii acestor anihil\u0103ri. C\u0103utau o form\u0103 de materie exotic\u0103. Ceva ce nu exist\u0103 stabil \u00een jurul nostru, dar care ar putea spune lucruri esen\u021biale despre lumea particulelor, despre for\u021be \u0219i interac\u021biuni fundamentale \u2013 \u201eSe numeau mezoni exotici\u201c.\u00a0<\/p>\n

Cu detectoarele \u2013 acele \u201eaparate de fotografiat din lumea microscopic\u0103\u201c \u2013 cercetau urmele lor. Implicarea ei a crescut treptat. Din 1993-1994, c\u00e2nd pozi\u021bia la Frascati s-a stabilizat prin burse \u0219i contracte, experimentul a devenit baza tezei sale de doctorat. Teza a fost realizat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, la Institutul Na\u021bional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizic\u0103 \u0219i Inginerie Nuclear\u0103 \u201eHoria Hulubei\u201c, cu dubl\u0103 coordonare: un coordonator rom\u00e2n \u0219i unul italian, \u00een cadrul experimentului interna\u021bional de la acceleratorul de antiprotoni, de la CERN.\u00a0<\/p>\n

Timpul Oanei, \u00een anii \u201990, s-a \u00eemp\u0103r\u021bit \u00eentre Rom\u00e2nia \u0219i Italia, \u00eens\u0103 centrul de greutate s-a mutat treptat la Frascati. \u00cen 1996, spre finalul deceniului, a fost unul dintre sus\u0163in\u0103torii unui nou experiment la acceleratorul aflat \u00een construc\u021bie acolo: DAFNE, un collider \u00een care se ciocnesc electroni cu antielectroni. \u00cempreun\u0103 cu al\u021bi doi colegi a propus un experiment pentru studiul a\u0219a-numi\u021bilor atomi exotici. Proiectul a crescut. Din 2012 a ajuns s\u0103 \u00eel coordoneze. Ast\u0103zi se nume\u0219te SIDDHARTA \u0219i, spune ea, i-a adus \u201eo serie de satisfac\u021bii incredibile\u201c.<\/p>\n

\t\t\t\u201eUn cercet\u0103tor este o persoan\u0103 universal\u0103\u201c<\/p>\n

Spre anii 2000, Oana era deja mai mult \u00een Italia dec\u00e2t \u00een Rom\u00e2nia. Proiectele ei erau acolo, colabor\u0103rile tot acolo, zilele petrecute \u00een laborator la fel. Leg\u0103tura cu Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2nea, dar centrul vie\u021bii ei profesionale se mutase, aproape f\u0103r\u0103 s\u0103-\u0219i dea seama, l\u00e2ng\u0103 Roma. \u201ePractic, activitatea mea era doar \u00een Italia \u0219i aveam responsabilit\u0103\u021bi din ce \u00een ce mai importante\u201c. Experimentele cre\u0219teau, rolul ei devenea mai vizibil, iar dup\u0103 c\u00e2\u0219tigarea unui concurs \u0219i ob\u021binerea unei pozi\u021bii permanente \u00een cercetare, la Institutul Na\u021bional de Fizic\u0103 Nuclear\u0103 – Laboratoarele de la Frascati, lucrurile s-au a\u0219ezat definitiv. Era nevoie de ea acolo. Uit\u00e2ndu-se \u00een urm\u0103, la momentul \u00een care s-a stabilit peste hotare, accentul cade mai pu\u021bin pe geografie \u0219i mai mult pe felul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 cercetarea. \u201eEste un lucru universal. Ai oarecum o cas\u0103, dar casa ta poate fi lumea \u00eentreag\u0103\u201c. A lucrat \u00een mai multe \u021b\u0103ri \u0219i spune c\u0103 nu s-ar defini strict nici prin Italia, nici prin Rom\u00e2nia. \u201eUn cercet\u0103tor este o persoan\u0103 universal\u0103\u201c. Oana crede c\u0103 asta este una dintre multele frumuse\u021bi ale meseriei.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen iulie 2000 a ob\u021binut o diplom\u0103 de licen\u021b\u0103 la Universitatea \u201eTor Vergata\u201c din Roma. Sistemul italian de educa\u021bie nu recunoa\u0219te automat diplomele ob\u021binute \u00een afara \u021b\u0103rii \u2013 lucru valabil \u0219i pentru alte \u021b\u0103ri europene. Pentru a-\u021bi fi recunoscut titlul, trebuie s\u0103 treci printr-un proces de echivalare, adic\u0103 prin validarea oficial\u0103 a studiilor de c\u0103tre o universitate italian\u0103. \u00cen cazul ei, echivalarea s-a tradus printr-o a doua licen\u021b\u0103 \u00een fizic\u0103. Dup\u0103 ce i-au analizat examenele sus\u021binute \u00een Rom\u00e2nia, concluzia a fost c\u0103 nu mai sunt necesare parcurgerea unor cursuri stufoase \u0219i nici participarea la anumite examene. Singura condi\u021bie era redactarea unei noi teze de licen\u021b\u0103, pentru c\u0103 asta era cerin\u021ba formal\u0103, minim\u0103. Astfel, Oana are un dublu titlu, al doilea reprezent\u00e2nd recunoa\u0219terea oficial\u0103 a primului.<\/p>\n

Stabilirea oficial\u0103 \u00eentr-o nou\u0103 \u021bar\u0103 a venit \u0219i cu provocarea lingvistic\u0103: Oana nu cuno\u0219tea, la \u00eenceput, limba italian\u0103. A comunicat \u00een englez\u0103, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, realiz\u00e2nd c\u00e2t de apropiate sunt rom\u00e2na \u0219i italiana, \u00eentr-o zi a \u00eenceput \u201espontan\u201c s\u0103 vorbeasc\u0103 \u00een italian\u0103. \u201eO italian\u0103 extrem de proast\u0103\u201c, \u00ee\u0219i aminte\u0219te, r\u00e2z\u00e2nd. \u201eCu mult\u0103 r\u0103bdare, colegii mei italieni m-au ajutat. Am \u00eenceput s\u0103 citesc, s\u0103 m\u0103 uit la diverse emisiuni \u0219i, la ora actual\u0103, practic, italiana mea nu pot s\u0103 spun c\u0103 este perfect\u0103, pentru c\u0103 nu este, dar este foarte bun\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tUn parcurs care \u201eurc\u0103\u201c din laborator p\u00e2n\u0103 sub munte<\/p>\n

Anii din Italia au adus tot mai mult\u0103 munc\u0103, tot mai multe proiecte \u0219i un loc din ce \u00een ce mai stabil \u00een interiorul institutului. A fost, pe r\u00e2nd, colaboratoare \u00een cadrul experimentului DEAR, la laboratoarele Frascati, \u00eentre 2001 \u0219i 2003, apoi a urmat pozi\u021bia de cercet\u0103toare, p\u00e2n\u0103 \u00een 2005, iar \u00een 2006 a primit titlul de prim-cercet\u0103toare. Responsabilit\u0103\u021bile au crescut constant, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd, \u00een 2021, a ajuns directoare de cercetare, cea mai \u00eenalt\u0103 pozi\u021bie la care po\u021bi ajunge, \u00een domeniu, \u00een Italia.\u00a0<\/p>\n

Ast\u0103zi conduce un grup de aproximativ 20-25 de cercet\u0103tori \u0219i este responsabil\u0103 pentru colabor\u0103ri interna\u021bionale, at\u00e2t la acceleratorul de la Frascati, c\u00e2t \u0219i la laboratorul subteran de la Gran Sasso. O parte din munca ei se desf\u0103\u0219oar\u0103 la 1.400 de metri sub munte. Nu sub p\u0103m\u00e2nt, chiar sub munte. Este cel mai mare laborator subteran din lume, av\u00e2nd c\u00e2te trei s\u0103li, fiecare \u201ecam c\u00e2t o catedral\u0103\u201c. \u201e\u00cen interior sunt vreo 30-40 de experimente, fiecare c\u0103ut\u00e2nd ceva cu totul \u0219i cu totul nebunesc. Ori materie \u00eentunecat\u0103, ori propriet\u0103\u021bi bizare ale materiei, ori noi semnale dincolo de mecanica cuantic\u0103. C\u0103ut\u0103m fizic\u0103 dincolo de modelul standard\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t
\n Povestea rom\u00e2ncei cu studii la Harvard \u0219i MIT care studiaz\u0103 galaxiile \u0219i materia \u00eentunecat\u0103<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Ceea ce face mediul de lucru s\u0103 fie cu totul deosebit, poveste\u0219te Oana, este exact pozi\u021bionarea sub masivul muntos Gran Sasso, care are o \u00een\u0103l\u021bime de aproape 3.000 de metri. Scopul: ob\u021binerea a ceea ce ea nume\u0219te \u201et\u0103cerea cosmic\u0103\u201c. Dac\u0103 vrei s\u0103 detectezi un semnal extrem de rar \u2013 de exemplu, o raz\u0103 X care ar ap\u0103rea o dat\u0103 la dou\u0103 zile, generat\u0103 de un mecanism dincolo de mecanica cuantic\u0103 \u2013 \u00eentr-un laborator obi\u0219nuit, razele cosmice produc semnale mult mai frecvente. \u00ce\u021bi \u201emurd\u0103resc\u201c m\u0103sur\u0103toarea. \u201eAtunci, ca cercet\u0103tor, vrei s\u0103 scapi de ele. Ca s\u0103 scapi de razele cosmice, trebuie s\u0103 le filtrezi, iar muntele filtreaz\u0103, absoarbe aceste raze, l\u0103s\u00e2nd practic doar una dintr-un milion s\u0103 \u00eel str\u0103bat\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

\u00cen 2020, \u00eempreun\u0103 cu echipa pe care o coordona, a realizat un experiment care a invalidat o anumit\u0103 versiune a unei teorii propuse de Roger Penrose, unul dintre autorii unor modele care \u00eencearc\u0103 s\u0103 modifice mecanica cuantic\u0103 \u0219i s\u0103 explice problema m\u0103sur\u0103torii, legat\u0103 de paradoxul pisicii lui Schr\u00f6dinger. \u201eEvident c\u0103 ne-ar fi pl\u0103cut s\u0103 g\u0103sim semnale ale teoriei, ar fi mult mai interesant, dar \u0219i s\u0103 invalidezi modele \u00eenseamn\u0103 c\u0103 faci cur\u0103\u021benie, practic, printre modele\u201c.\u00a0<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Al\u0103turi<\/p>\n

Al\u0103turi de laureatul Nobel, Roger Penrose. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n

C\u00e2nd vorbe\u0219te despre ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 coordonezi un astfel de grup, \u00eencepe cu oamenii. Pentru c\u0103 cercetarea nu poate fi f\u0103cut\u0103 \u00een lipsa lor. \u201e\u00cemi place extrem de mult, pentru c\u0103 am foarte mult de-a face cu tineri, cu studen\u021bi, cu doctoranzi. S\u0103 le \u00eendrum pa\u0219ii este unul dintre privilegiile cele mai pl\u0103cute pe care le am\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tVia\u021ba dincolo de Terra:\u00a0\u201ePoate c\u0103 \u00eentr-o zi vom reu\u0219i s\u0103 ne vedem unii cu al\u021bii\u201c<\/p>\n

O parte important\u0103 din aceste realiz\u0103ri \u021bine de instrumente, spune C\u0103t\u0103lina Oana Curceanu. \u201eToate instrumentele pe care le dezvolt\u0103m noi sunt la ora actual\u0103 folosite nu doar \u00een \u0219tiin\u021b\u0103, \u00een cercetare fundamental\u0103, ci \u0219i pentru societate\u201c. Construc\u021bia acestor aparate nu \u00eencepe niciodat\u0103 \u201ede la zero, practic pleci de la experien\u021ba anterioar\u0103. (…) De cele mai multe ori, este rezultatul unor colabor\u0103ri de exper\u021bi. Unii \u0219tiu s\u0103 construiasc\u0103, al\u021bii \u0219tiu s\u0103 proiecteze, al\u021bii \u0219tiu exact la ce va folosi detectorul \u0219i cum trebuie s\u0103 arate, al\u021bii citesc electronica, semnalele \u0219i le prelucreaz\u0103, al\u021bii analizeaz\u0103 datele \u0219i au o viziune de ansamblu asupra \u00eentregului proces\u201c.\u00a0<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen prezent, Oana colaboreaz\u0103 cu un grup din Cracovia, care folose\u0219te parte dintre detectoarele dezvoltate pentru experimentele fundamentale \u00een tomografia cu emisie de pozitroni \u2013 PET. Se dore\u0219te crearea unui nou tomograf, capabil s\u0103 construiasc\u0103 imaginea \u00eentregului corp, nu doar a creierului. \u201eAr \u00eensemna mai pu\u021bin\u0103 radia\u021bie \u0219i un pre\u021b mult mai mic, astfel \u00eenc\u00e2t \u0219i \u021b\u0103rile care nu \u00ee\u0219i permit echipamentele actuale s\u0103 poat\u0103 s\u0103-l aib\u0103\u201c. Acceleratoarele de particule sunt deja folosite \u00een tratamentul tumorilor, \u00een a\u0219a-numita hadronoterapie. \u00cen alt proiect, detectoarele sunt utilizate pentru a analiza calitatea alimentelor \u2013 pe\u0219te, vin, ulei \u2013 pentru a vedea dac\u0103 con\u021bin metale grele.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tCercetarea, ca un joc cu multe relu\u0103ri<\/p>\n

Descoperirile despre care vorbe\u0219te nu apar brusc, ca o revela\u021bie. Sunt rezultatul unui proces lung, cu relu\u0103ri \u0219i corec\u021bii. \u201eVia\u021ba unui cercet\u0103tor este f\u0103cut\u0103\u00a0 inclusiv din multe \u00eencerc\u0103ri, gre\u0219eli, \u021bi se rup aparatele, se rupe chiar \u0219i acceleratorul\u201c.\u00a0<\/p>\n

Una dintre calit\u0103\u021bile cele mai importante pe care Oana le-a descoperit de-a lungul unei cariere de peste 30 de ani, din ipostaza de cercet\u0103tore, este rezilien\u021ba, ideea de a nu te da b\u0103tut. \u201eC\u00e2te succese ai, tot at\u00e2tea e\u0219ecuri ai. Nu e fiecare zi un mare succes. Sunt zile \u00een care nu func\u021bioneaz\u0103 nimic, zile \u00een care nu \u00een\u021belegi de ce nu func\u021bioneaz\u0103 nimic, nu po\u021bi repara nimic, \u0219i zile \u00een care totul este compensat de faptul c\u0103 ai avut o sc\u00e2nteie, ai v\u0103zut un semnal nou. Deci, este un joc\u201c.\u00a0<\/p>\n

\u00centrebat\u0103 dac\u0103 a existat vreodat\u0103 un moment de epuizare, \u00een care s\u0103 simt\u0103 c\u0103 nu mai vede direc\u021bia sau sensul, r\u0103spunsul vine f\u0103r\u0103 ezitare: \u201eNiciodat\u0103, niciodat\u0103, absolut niciodat\u0103\u201c. Pentru ea, tocmai capacitatea de a r\u0103m\u00e2ne \u00een joc face parte din defini\u021bia meseriei. \u201eAcesta este unul dintre criterii: s\u0103 nu te dai b\u0103tut \u0219i s\u0103 vezi dincolo de greut\u0103\u021bile, de obstacolele pe care le ai \u00een fa\u021b\u0103 \u0219i care exist\u0103 mereu. Nu am cunoscut cercetare care s\u0103 nu aib\u0103 \u00een fa\u021b\u0103 obstacole\u201c. \u00cen momentele de greutate, lumini\u021ba de la cap\u0103tul tunelului este viziunea, care te poate scoate din impas. \u201eDificult\u0103\u021bile, de fapt, te \u00eenva\u021b\u0103. La urma urmei, \u00eenve\u021bi ceva din orice\u201c.\u00a0<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Rezilien\u021ba<\/p>\n

Rezilien\u021ba e cheia c\u0103tre orice descoperire, spune fiziciana. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n

C\u00e2t despre descoperirea aceea nea\u0219teptat\u0103, care s\u0103 r\u0103stoarne tot ce credea posibil, spune c\u0103 \u00eenc\u0103 o a\u0219teapt\u0103. A realizat \u201em\u0103sur\u0103tori unice \u00een lume\u201c, urm\u0103rite aproape 50 de ani \u2013 la acceleratorul DAFNE, de la Frascati, asupra atomilor kaonici, particule produse din ciocniri, care sunt foarte greu de prins \u00eentr-un mediu experimental. \u201e\u0218tiam c\u0103 exist\u0103, doar c\u0103 nimeni nu reu\u0219ise s\u0103 le m\u0103soare, dec\u00e2t noi, acum\u201c.\u00a0<\/p>\n

Momentul cu adev\u0103rat impresionant ar veni din alt\u0103 direc\u021bie: din cercetarea pe care o face la Gran Sasso. Acolo se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u201eaceast\u0103 v\u00e2n\u0103toare de o fizic\u0103 cu totul nou\u0103\u201c, care ar putea obliga comunitatea \u0219tiin\u021bific\u0103 s\u0103 reg\u00e2ndeasc\u0103 funda\u021biile teoriei actuale. O nume\u0219te, cu umor, o cercetare \u201eoarecum nebuneasc\u0103\u201c, pentru c\u0103 mecanica cuantic\u0103 st\u0103 la baza \u00eentregii fizici, dar \u0219i a biologiei \u0219i a chimiei. \u201e\u00cencerc\u0103m s\u0103 descoperim dac\u0103 exist\u0103 o teorie dincolo de ea \u0219i acest lucru este extrem de fascinant. Evident, dac\u0103 am descoperi semnale ale unei noi teorii, am avea o \u0219ans\u0103 la Nobel, sigur\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tRevenirea, mereu o op\u021biune<\/p>\n

\u00centrebarea despre \u00eentoarcerea \u00een Rom\u00e2nia apare des. Iar r\u0103spunsul r\u0103m\u00e2ne deschis: \u201eN-a\u0219 spune nu. La ora actual\u0103 n-am motive s\u0103 m\u0103 \u00eentorc, pentru c\u0103 am grupul meu, am o pozi\u021bie extrem de favorabil\u0103. Dar nu a\u0219 fi contrar\u0103 \u00eentoarcerii \u00een Rom\u00e2nia f\u0103r\u0103 s\u0103 discut situa\u021bia\u201c.<\/p>\n

Discu\u021bia ajunge repede la nevoia \u021b\u0103rii de speciali\u0219ti cu experien\u021b\u0103 interna\u021bional\u0103. \u201eRom\u00e2nia ar avea nevoie de oameni preg\u0103ti\u021bi, inclusiv de cei ca mine. Nu vreau s\u0103 par lipsit\u0103 de modestie, dar am o experien\u021b\u0103 \u00een domeniul cercet\u0103rii extrem de vast\u0103 \u0219i interna\u021bional\u0103\u201c. Privind pozi\u021bia Rom\u00e2niei \u00een cercetare, punctul critic este finan\u021barea, care poate decide c\u00e2t de evoluat sau involuat poate fi un domeniu. Dincolo de finan\u021bare, se na\u0219te \u0219i o discu\u021bie despre accentul pe educa\u021bie. \u201eExist\u0103 un indicator care spune c\u0103 Rom\u00e2nia, la ora actual\u0103, nu o duce bine din punct de vedere al \u0219tiin\u021bei \u0219i al cercet\u0103rii. Acest indicator este procentul din PIB investit de \u021bar\u0103 nu doar \u00een \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i \u00een cercetare, ci \u0219i \u00een \u0219coal\u0103. \u0218coala este primul pas, cel \u00een care se na\u0219te pasiunea pentru cercetare, pentru art\u0103, pentru orice. Rom\u00e2nia este pe ultimele locuri \u00een Europa, dac\u0103 nu m\u0103 \u00een\u0219el. A\u0219a ceva nu este posibil\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t
\n Povestea complicat\u0103 a rom\u00e2ncelor din \u0218tiin\u021b\u0103: de la interdic\u021bie la propagand\u0103 \u0219i stereotip. Specialist\u0103 \u00een Studii de Gen: \u201eAsist\u0103m la o revenire a rolurilor tradi\u021bionale de gen\u201c<\/p>\n

<\/a>Educa\u021bia care deschide sau \u00eenchide u\u0219i<\/p>\n

\u00cen parcursul Oanei Curceanu nu apare momentul \u00een care cineva s\u0103-i fi spus c\u0103 fizica nu e pentru fete. \u201eMie nu mi s-a \u00eent\u00e2mplat\u201c, spune ea. Sprijinul a venit din familie, \u00eencep\u00e2nd cu tat\u0103l ei, care le-a transmis tuturor celor trei fiice aceea\u0219i regul\u0103: \u201eNu exist\u0103 nimic ce un b\u0103iat poate face, iar o fat\u0103 s\u0103 nu poat\u0103 s\u0103 fac\u0103\u201c. Modelul acesta s-a confirmat \u00een alegerile fiec\u0103reia: o sor\u0103 a urmat fizica, cealalt\u0103 ingineria. Iar \u00een mediile profesionale prin care a trecut, s-a sim\u021bit, \u00een general, sus\u021binut\u0103: \u201eAm avut mereu norocul s\u0103 lucrez cu persoane \u2013 femei sau b\u0103rba\u021bi \u2013 care \u00eentotdeauna m-au \u00eencurajat\u201c. Au existat discu\u021bii ocazionale, \u00eens\u0103 nimic care s\u0103-i fi schimbat direc\u021bia: \u201eam trecut peste\u201c.<\/p>\n

\t\t\t\"C\u0103t\u0103lina<\/p>\n

C\u0103t\u0103lina Curceanu, al\u0103turi de echip\u0103. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n

Totu\u0219i, nu extinde aceast\u0103 experien\u021b\u0103 personal\u0103 asupra tuturor. \u0218tie c\u0103 alte femei \u00eent\u00e2lnesc bariere \u00eenc\u0103 de acas\u0103: \u201eSunt de multe ori familii care le spun fetelor c\u0103 \u0219tiin\u021ba nu este pentru ele. S\u0103 lase matematica \u0219i fizica, ar fi prea grele\u201c. De aici, pentru ea, importan\u021ba educa\u021biei \u0219i a mediului \u00een care cre\u0219te un copil. \u201eNu vreau nici m\u0103car s\u0103 o chem egalitate \u00een general, e vorba de egalitate \u00een \u0219anse. Trebuie s\u0103 ai posibilitatea s\u0103 devii ceea ce vrei s\u0103 fii\u201c. C\u00e2nd discu\u021bia ajunge la efortul depus de femei \u00een compara\u021bie cu b\u0103rba\u021bii, r\u0103spunsul se refer\u0103 la propria ei disciplin\u0103 de lucru: \u201eEu sunt una care lucreaz\u0103 mereu. Nu pentru c\u0103 ar trebui s\u0103 demonstrez cuiva ceva dec\u00e2t mie \u00eens\u0103mi\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tFizica \u0219i extratere\u0219trii\u00a0<\/p>\n

La 60 de ani, Oana Curceanu continu\u0103 s\u0103 lucreze cu \u00eentreb\u0103ri care nu se epuizeaz\u0103 niciodat\u0103. Fizica i-a deschis o traiectorie profesional\u0103 marcat\u0103 de reu\u0219ite, dar \u0219i o perspectiv\u0103 asupra locului nostru \u00een lume. \u201eUniversul este cu adev\u0103rat minunat\u201c, spune. \u00cen imensitatea lui, oamenii par minusculi, \u201epe o planet\u0103 extrem de mic\u0103, \u00eentr-o galaxie pierdut\u0103 \u00een univers\u201c, dar r\u0103m\u00e2n cu o for\u021b\u0103 esen\u021bial\u0103: capacitatea de a se \u00eentreba \u0219i de a merge dup\u0103 r\u0103spunsuri. Curiozitatea devine pentru ea \u201eun motor extrem de puternic, un pas mai aproape spre a \u00een\u021belege ceva cu totul \u0219i cu totul remarcabil\u201c. Tot fizica i-a \u00eent\u0103rit \u0219i ideea c\u0103 lumea are destule lucruri extraordinare c\u00e2t s\u0103 ne oblige la un alt fel de privire asupra prezentului. \u201eSitua\u021bia interna\u021bional\u0103 extrem de tensionat\u0103 ar putea s\u0103 \u00eenve\u021be mai mult de la \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i de la oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103\u201c. \u00cen aceast\u0103 scar\u0103 a universului, \u201ea ne distruge unii pe al\u021bii este cea mai mare prostie pe care o putem face\u201c.<\/p>\n

\u00cen aceast\u0103 perspectiv\u0103 larg\u0103, \u00eentrebarea despre alte forme de via\u021b\u0103 nu pare deloc ciudat\u0103. Oana alege s\u0103 r\u0103spund\u0103 conform credin\u021belor personale, nu celor \u0219tiin\u021bifice. \u201eMi se pare imposibil ca acest univers f\u0103cut din sute de miliarde de galaxii, unde sunt sute de miliarde de stele, aproape o treime din acestea av\u00e2nd planete, s\u0103 nu existe via\u021b\u0103. Sub ce form\u0103? Greu de spus. Forme primitive, virusuri, bacterii, forme evoluate, eventual mai evoluate dec\u00e2t noi\u201c.\u00a0<\/p>\n

Iar pentru c\u0103 \u00een fizica actual\u0103 nimic nu poate c\u0103l\u0103tori mai repede dec\u00e2t lumina, spune ea, \u00eent\u00e2lnirea direct\u0103 cu alte forme de via\u021b\u0103 r\u0103m\u00e2ne, deocamdat\u0103, greu de imaginat. \u00cen ciuda acestor limite, r\u0103m\u00e2ne entuziasmat\u0103: \u201ePoate c\u0103 \u00eentr-o zi vom reu\u0219i s\u0103 ne vedem unii cu al\u021bii. \u0218i aceasta pentru mine ar fi o dorin\u021b\u0103… eu a\u0219 fi prima care s-ar arunca \u00een fa\u021ba extratere\u0219trilor sub orice risc. Mi-ar pl\u0103cea s\u0103 le pun c\u00e2teva \u00eentreb\u0103ri, s\u0103 v\u0103d dac\u0103 fizica lor este la fel ca fizica noastr\u0103. A\u0219 da orice ca s\u0103 pot s\u0103 pun aceast\u0103 \u00eentrebare\u201c, r\u00e2de Oana. Pentru c\u0103 uneori trebuie s\u0103 crezi \u0219i \u00een ceea ce nu vezi.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"La 1.400 de metri sub masivul Gran Sasso, \u00eentr-un laborator c\u00e2t o catedral\u0103, C\u0103t\u0103lina Oana Curceanu caut\u0103 semnale…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":135681,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,31,36,37,9482,40678,27,230,112,34,35,25,41,40,38,39,35759,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-135680","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-featured-news","12":"tag-featurednews","13":"tag-fizica","14":"tag-fiziciana","15":"tag-headlines","16":"tag-interviu","17":"tag-italia","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stem","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116232534389434016","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/135680","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=135680"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/135680\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/135681"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=135680"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=135680"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=135680"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}