![\"FOTO:](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773660068_331_index.jpeg\")
<\/p>\nOrganiza\u021bia pentru Cooperare \u0219i Dezvoltare Economic\u0103 trage un puternic semnal de alarm\u0103 \u00een Raportul pentru Rom\u00e2nia, dat publicit\u0103\u021bii luni. Deficitul bugetar persistent, cre\u0219terea accelerat\u0103 a datoriei publice \u0219i presiunile infla\u021bioniste alimentate de politica fiscal\u0103 expansionist\u0103 din ultimii ani pun \u021bara noastr\u0103 \u00eentr-o pozi\u021bie extrem de vulnerabil\u0103.\u00a0<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
FOTO: Inquam Photos \/ Octav Ganea<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu unele dintre cele mai grave dezechilibre fiscale din istoria sa recent\u0103. Timp de mai mul\u021bi ani, guvernele care s-au succedat au majorat salariile \u0219i pensiile \u0219i au crescut cheltuielile publice \u00eentr-un ritm care nu a fost sus\u021binut de evolu\u021bia real\u0103 a economiei. \u00cen aceste condi\u021bii, la finalul anului 2024, deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB, iar datoria public\u0103 a devenit \u201enesustenabil\u0103\u201d, potrivit speciali\u0219tilor OCDE.<\/p>\n
Raportul OCDE dedicat Rom\u00e2niei reprezint\u0103 cea mai detaliat\u0103 radiografie pe care o institu\u021bie interna\u021bional\u0103 de prim rang a realizat-o recent asupra finan\u021belor publice ale Rom\u00e2niei.\u00a0<\/p>\n
\t\t\tDe la 45% la 63% din PIB \u00een c\u00e2\u021biva ani<\/p>\n
Cre\u0219terea datoriei publice rom\u00e2ne\u0219ti \u00een ultimii ani este una dintre cele mai rapide din Europa. OCDE subliniaz\u0103 c\u0103 raportul datorie public\u0103\/PIB a urcat de la 45% \u00eenainte de pandemia de coronavirus la 63% la sf\u00e2r\u0219itul lui 2024. Ritmul acestei cre\u0219teri a dus la deteriorarea condi\u021biilor de finan\u021bare, iar consecin\u021bele sunt deja sim\u021bite \u00een costul finan\u021b\u0103rii statului.<\/p>\n
\u201eDup\u0103 ce deficitul fiscal s-a extins la 9,3% din PIB \u00een 2024, Guvernul a adoptat mai multe pachete de consolidare. Totu\u0219i, f\u0103r\u0103 m\u0103suri suplimentare specificate dup\u0103 2026, sustenabilitatea fiscal\u0103 pe termen lung este \u00een pericol. Infla\u021bia general\u0103 \u0219i cea de baz\u0103 r\u0103m\u00e2n cu mult peste banda de toleran\u021b\u0103 a \u021bintei de 2,5% \u00b11 punct procentual. Cre\u0219teri rapide ale stocului de datorie, combinate cu deteriorarea condi\u021biilor de finan\u021bare, au generat un salt al pl\u0103\u021bilor de dob\u00e2nzi, care aproape s-au dublat din 2020 p\u00e2n\u0103 \u00een 2024″, se arat\u0103 \u00een raportul OCDE pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Ceea ce \u00eengrijoreaz\u0103 OCDE nu este at\u00e2t nivelul absolut al datoriei, relativ modest fa\u021b\u0103 de media statelor membre, ci dinamica sa. Analiza de sustenabilitate a datoriei inclus\u0103 \u00een raport arat\u0103 c\u0103, \u00een absen\u021ba unor m\u0103suri suplimentare de consolidare dincolo de 2026, datoria public\u0103 va continua s\u0103 creasc\u0103 pe termen mediu \u0219i lung. Rom\u00e2nia se afl\u0103 deja din 2020 sub inciden\u021ba Procedurii de Deficit Excesiv a Uniunii Europene, f\u0103r\u0103 s\u0103 fi reu\u0219it p\u00e2n\u0103 acum s\u0103 ias\u0103 din aceast\u0103 situa\u021bie.<\/p>\n
\t\t\tSalariile publice, o problem\u0103 structural\u0103<\/p>\n
Unul dintre cele mai \u00eengrijor\u0103toare semnale din raport vizeaz\u0103 evolu\u021bia cheltuielilor cu aparatul bugetar. Cre\u0219terile salariale survenite \u00eenainte de alegeri nu au fost \u00eenso\u021bite de reforme structurale care s\u0103 le justifice, iar efectele se v\u0103d acum \u00een rigiditatea cheltuielilor bugetare.<\/p>\n
\u201eMasa salarial\u0103 din sectorul public reprezint\u0103 o pondere \u00een cre\u0219tere din cheltuielile guvernamentale, iar deciziile ad hoc de cheltuieli submineaz\u0103 sustenabilitatea fiscal\u0103 pe termen lung, sl\u0103bind totodat\u0103 leg\u0103tura dintre salarizare \u0219i performan\u021b\u0103. Salariile din sectorul public au crescut cu 18,5% \u00een 2024, iar salariul minim legal a crescut cu mai mult de 30% \u00eentre 2023 \u0219i 2024. Pe termen lung, decalajele sus\u021binute dintre productivitate \u0219i cre\u0219terea salariilor reale submineaz\u0103 competitivitatea prin costuri, \u00een special \u00een subsectoarele intensive \u00een for\u021b\u0103 de munc\u0103”, se arat\u0103 \u00een raportul OCDE pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Prin urmare, OCDE recomand\u0103\u00a0cre\u0219terea controlului asupra masei salariale din sectorul public, \u00een special prin adoptarea unui cadru transparent \u0219i prudent din punct de vedere fiscal pentru cre\u0219terile salariale. <\/p>\n
Cu alte cuvinte, major\u0103rile de salarii \u00een sectorul bugetar trebuie s\u0103 \u00eenceteze s\u0103 mai fie instrument de politic\u0103 electoral\u0103 \u0219i s\u0103 devin\u0103 rezultatul unor criterii obiective, legate de productivitate \u0219i de capacitatea bugetului de a le sus\u021bine. \u00cenghe\u021barea salariilor din sectorul public \u00een 2025 este evaluat\u0103 ca un pas \u00een direc\u021bia corect\u0103, dar insuficient pentru a compensa cre\u0219terile nesustenabile din anii trecu\u021bi.\u00a0<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Ce recomand\u0103 OCDE concret: l\u0103rgirea bazei fiscale \u0219i digitalizarea ANAF<\/p>\n
Raportul nu se limiteaz\u0103 la diagnosticare. El propune un set coerent de m\u0103suri, ierarhizate \u00een func\u021bie de urgen\u021b\u0103 \u0219i impact fiscal. Cre\u0219terea bazei de impozitare este identificat\u0103 drept prioritate absolut\u0103, \u00een contextul problemelor de colectare a veniturilor la buget.<\/p>\n
\u201eConformarea fiscal\u0103 sc\u0103zut\u0103 \u0219i informalitatea r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 limiteaz\u0103 colectarea veniturilor, cu un decalaj ridicat de conformare TVA. Subdeclararea veniturilor este frecvent\u0103 \u00een r\u00e2ndul grupurilor cu venituri mici. Impozitele pe proprietate, care sunt printre cele mai pu\u021bin d\u0103un\u0103toare cre\u0219terii economice, sunt sc\u0103zute fa\u021b\u0103 de \u021b\u0103rile OCDE. Impozitul propor\u021bional pe venitul personal \u0219i o deducere personal\u0103 de baz\u0103 redus\u0103, al\u0103turi de contribu\u021bii sociale ridicate, creeaz\u0103 pene fiscale mari pentru cei cu venituri mici \u0219i limiteaz\u0103 redistribuirea \u0219i oferta de munc\u0103 a acestora”, se arat\u0103 \u00een raportul OCDE pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Potrivit OCDE, Rom\u00e2nia are o structur\u0103 fiscal\u0103 care penalizeaz\u0103 munca cu venituri mici. Efectul combinat al impozitului flat, al deducerilor reduse \u0219i al contribu\u021biilor sociale ridicate descurajeaz\u0103 participarea formal\u0103 pe pia\u021ba muncii \u0219i alimenteaz\u0103 economia informal\u0103. Solu\u021biile propuse de OCDE includ fie majorarea deducerii personale, fie introducerea unui credit fiscal pe venit din munc\u0103, pentru a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi echitatea \u0219i stimulentele la angajare.<\/p>\n
\u00cen ceea ce prive\u0219te activitatea ANAF, OCDE recomand\u0103\u00a0\u00eembun\u0103t\u0103\u021birea instrumentelor de management.<\/p>\n
\u201eConsolidarea colect\u0103rii fiscale prin digitalizarea \u0219i modernizarea administra\u021biei fiscale, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea instrumentelor de management fiscal bazate pe risc \u0219i formarea capacit\u0103\u021bii personalului de a efectua audituri bazate pe risc reprezint\u0103 priorit\u0103\u021bi esen\u021biale pentru cre\u0219terea veniturilor bugetare \u0219i reducerea economiei informale, care este semnificativ peste media OCDE”, explic\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Politica monetar\u0103, complicat\u0103 de politica fiscal\u0103<\/p>\n
Un aspect semnalat \u00een raportul OCDE este interferen\u021ba dintre politica fiscal\u0103 expansionist\u0103 \u0219i politica monetar\u0103 a BNR. Banca Na\u021bional\u0103 a men\u021binut rata dob\u00e2nzii de politic\u0103 monetar\u0103 la 6,5% din august 2024, \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 p\u0103streze un echilibru \u00eentre infla\u021bia persistent\u0103 \u0219i \u00eencetinirea economic\u0103. Cele dou\u0103 politici au tras, \u00een esen\u021b\u0103, \u00een direc\u021bii opuse, arat\u0103 OCDE.<\/p>\n
\u201ePolitica monetar\u0103 s-a confruntat cu dificult\u0103\u021bi \u00een realizarea dezinfla\u021biei \u00een ultimii ani din cauza orient\u0103rii fiscale expansioniste. \u00cen 2023 \u0219i 2024, politica fiscal puternic expansionist\u0103, \u00een special cre\u0219terile masive de salarii \u0219i pensii \u00een sectorul public, a exercitat o presiune ascendent\u0103 semnificativ\u0103 asupra infla\u021biei interne. Aceste m\u0103suri au amplificat \u0219ocurile infla\u021bioniste externe \u0219i au declan\u0219at efecte de runda a doua. Ca rezultat, orientarea fiscal\u0103 a compensat par\u021bial politica monetar\u0103 restrictiv\u0103 urmat\u0103 de BNR, iar infla\u021bia a r\u0103mas cu mult peste \u021bint\u0103”, se arat\u0103 \u00een raportul OCDE pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Infla\u021bia headline a ajuns la 9,6% \u00een ianuarie 2026, semnificativ peste banda de toleran\u021b\u0103 de 2,5% \u00b11 punct procentual. Eliminarea plafon\u0103rilor la pre\u021bul energiei electrice \u00een iulie 2025 \u0219i major\u0103rile de TVA \u0219i accize din august 2025 au contribuit cu aproximativ 4 puncte procentuale la infla\u021bia general\u0103 \u0219i 1,4 puncte procentuale la infla\u021bia de baz\u0103. Recomandarea OCDE este ca reducerile de dob\u00e2nd\u0103 s\u0103 fie am\u00e2nate p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd infla\u021bia de baz\u0103 va ar\u0103ta o tendin\u021b\u0103 clar\u0103 de sc\u0103dere.<\/p>\n
\t\t\t <\/a>Bugetarea performan\u021bei \u0219i revizuirile de cheltuieli – instrumente ignorate<\/p>\n Un alt capitol al raportului vizeaz\u0103 calitatea procesului bugetar \u00een sine. Rom\u00e2nia nu folose\u0219te suficient instrumentele moderne de planificare bugetar\u0103, iar credibilitatea cadrului fiscal a fost erodat\u0103 de ani de excep\u021bii \u0219i decizii ad-hoc.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u201eUtilizarea revizuirilor de cheltuieli \u00een procesele bugetare se afl\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eentr-o faz\u0103 incipient\u0103. De\u0219i cadrul bugetar formal al Rom\u00e2niei se aliniaz\u0103 cu bunele practici OCDE, credibilitatea sa a fost sl\u0103bit\u0103 de excep\u021bii repetate \u0219i decizii de cheltuieli ad hoc. Consolidarea credibilit\u0103\u021bii fiscale necesit\u0103 aplicarea consecvent\u0103 a regulilor fiscale na\u021bionale, sus\u021binut\u0103 de un rol mai puternic al Consiliului Fiscal, \u0219i o mai mare accentuare a planific\u0103rii bugetare pe termen mediu”, se arat\u0103 \u00een raportul OCDE pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n Practic, OCDE recomand\u0103 ca fiecare leu cheltuit de stat s\u0103 fie justificat prin rezultate m\u0103surabile, nu prin iner\u021bie institu\u021bional\u0103 sau presiuni politice. Rom\u00e2nia trebuie s\u0103 treac\u0103 de la o bugetare incremental-politic\u0103 la una bazat\u0103 pe eficien\u021b\u0103 \u0219i prioritizare strategic\u0103, iar Consiliul Fiscal trebuie s\u0103 devin\u0103 un arbitru, nu o institu\u021bie decorativ\u0103.<\/p>\n \t\t\tRiscurile: de la fonduri europene la degradarea ratingului<\/p>\n OCDE identific\u0103 un set de riscuri care pot agrava situa\u021bia fiscal\u0103 dac\u0103 m\u0103surile de consolidare nu sunt implementate cu consecven\u021b\u0103. Fondurile europene reprezint\u0103 at\u00e2t o oportunitate, c\u00e2t \u0219i o vulnerabilitate structural\u0103 a finan\u021belor publice rom\u00e2ne\u0219ti.<\/p>\n \u201eRom\u00e2nia risc\u0103 o suspendare par\u021bial\u0103 a fondurilor UE \u00een cadrul 2021-2027 dac\u0103 nu ia m\u0103suri efective privind deficitul bugetar \u00een contextul Procedurii de Deficit Excesiv, \u00een timp ce \u00eent\u00e2rzierile \u00een implementarea reformelor \u0219i investi\u021biilor din PNRR ar putea duce la pierderea unor granturi semnificative din Facilitatea de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103. \u00centre 2020 \u0219i 2024, cheltuielile finan\u021bate din granturi europene nerambursabile au reprezentat \u00een medie circa 2,2% din PIB anual \u2014 un aport care nu poate fi substituit din surse interne f\u0103r\u0103 costuri majore pentru datoria public\u0103”, se arat\u0103 \u00een raportul OCDE pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Ratingul suveran este o alt\u0103 vulnerabilitate identificat\u0103 explicit. De\u0219i riscul de retrogradare a sc\u0103zut ca urmare a pachetelor de consolidare fiscal\u0103 adoptate \u00een 2025, perspectiva r\u0103m\u00e2ne fragil\u0103. Toate cele trei mari agen\u021bii de rating au revizuit perspectiva Rom\u00e2niei la negativ\u0103 \u00eentre sf\u00e2r\u0219itul lui 2024 \u0219i martie 2025.<\/p>\n \u201eDac\u0103 dezechilibrele fiscale nu sunt abordate adecvat dincolo de 2026, agen\u021biile de rating pot retrograda datoria suveran\u0103, ceea ce ar putea cre\u0219te semnificativ costurile de finan\u021bare \u0219i reduce accesul la pie\u021bele interna\u021bionale de capital”, avertizeaz\u0103 speciali\u0219tii.<\/p>\n \t\t\tSchemele de garantare a creditelor: o alt\u0103 vulnerabilitate ignorat\u0103<\/p>\n Un risc mai pu\u021bin vizibil \u00een dezbaterea public\u0103, dar semnalat explicit de OCDE, vizeaz\u0103 schemele guvernamentale de garantare a creditelor pentru companii. Portofoliile garantate de stat prezint\u0103 o calitate a creditului semnificativ mai slab\u0103 dec\u00e2t restul sistemului bancar, iar expansiunea lor \u00een ultimii ani creeaz\u0103 riscuri bugetare.<\/p>\n \u201ePortofoliile garantate de stat prezint\u0103, de asemenea, o calitate mai sc\u0103zut\u0103 a creditului: rata creditelor neperformante a atins 9% \u00een septembrie 2025 \u0219i reprezint\u0103 circa 21% din totalul creditelor neperformante. Guvernul rom\u00e2n ar trebui s\u0103 continue eliminarea treptat\u0103 a schemelor largi de garantare public\u0103 a \u00eemprumuturilor. Orice program de sprijin guvernamental ar trebui s\u0103 fie \u021bintit \u0219i bazat pe criterii de eligibilitate transparente \u0219i standarde financiare riguroase”, se arat\u0103 \u00een raportul OCDE pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n \t\t\tC\u00e2t de mult trebuie s\u0103 ajusteze Rom\u00e2nia?<\/p>\n Raportul OCDE include o analiz\u0103 cantitativ\u0103 a efortului fiscal necesar pentru a pune datoria pe o traiectorie sustenabil\u0103. Traiectoria prudent\u0103, conform\u0103 cu angajamentele Rom\u00e2niei fa\u021b\u0103 de regulile fiscale europene, implic\u0103 un efort de ajustare structural\u0103 suplimentar de aproximativ 4,25% din PIB fa\u021b\u0103 de traiectoria actual\u0103, viz\u00e2nd un excedent primar structural de 1,7% din PIB p\u00e2n\u0103 \u00een 2031.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u201eScenariul fiscal \u0219i de reform\u0103 structural\u0103 contureaz\u0103 o strategie care combin\u0103 consolidarea fiscal\u0103 de circa 3,1% din PIB cu reformele structurale propuse \u00een acest raport, menite s\u0103 stimuleze ocuparea for\u021bei de munc\u0103 \u0219i productivitatea \u0219i s\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021beasc\u0103 perspectivele sociale \u0219i de mediu. Prin sus\u021binerea unei cre\u0219teri mai puternice, aceste reforme ar contribui la restabilirea sustenabilit\u0103\u021bii finan\u021belor publice, permi\u021b\u00e2nd reducerea raportului datorie\/PIB la aproximativ 55% p\u00e2n\u0103 \u00een 2060, necesit\u00e2nd o consolidare fiscal\u0103 mai bl\u00e2nd\u0103 dec\u00e2t scenariul prudent”, se arat\u0103 \u00een raportul OCDE pentru Rom\u00e2nia.<\/p>\n \t\t\tCre\u0219tere sub poten\u021bial, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 \u00een 2027<\/p>\n Pe fondul consolid\u0103rii fiscale, OCDE proiecteaz\u0103 o cre\u0219tere a PIB de doar 1% \u00een 2026, urmat\u0103 de o revenire la 2,2% \u00een 2027. Consumul privat va r\u0103m\u00e2ne slab p\u00e2n\u0103 la mijlocul lui 2026, afectat de \u00eencetinirea cre\u0219terilor salariale, \u0219omajul \u00een cre\u0219tere \u0219i politica fiscal\u0103 restrictiv\u0103. Investi\u021biile publice, sus\u021binute de fonduri europene, vor fi principalul motor al activit\u0103\u021bii economice \u00een perioada imediat\u0103.<\/p>\n
\n Mizele ader\u0103rii Rom\u00e2niei \u00een \u201eclubul select\u201d OCDE. Luca Niculescu: Este important s\u0103 fii parte din procesul de creare a ideilor, nu doar subiectul lor<\/p>\n