![\"Centrul](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773702911_704_index.jpeg\")
<\/p>\nPe 16 martie 1957 s-a stins din via\u021b\u0103 marele sculptor Constantin Br\u00e2ncu\u0219i. Tot pe 16 martie, \u00een 1965, a avut loc premiera filmului \u201eP\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor\u201d, premiat la Cannes.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Centrul Vechi din Bucure\u0219ti, pustiu FOTO Adev\u0103rul \/ Adrian Pogingeanu <\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
37: Caligula devine \u00eemp\u0103rat roman<\/p>\n
Caligula s-a n\u0103scut pe 31 august, anul 12 d.Hr., \u0219i a fost \u00eemp\u0103rat roman din 37 p\u00e2n\u0103 la moartea sa, \u00een 41 d.Hr.<\/p>\n
\t\t\t![\"Caligula\/FOTO:](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773702911_396_index.jpeg\")
<\/p>\n
Caligula\/FOTO: History.com<\/p>\n
Caligula a \u00een\u0103bu\u0219it \u00een 39 o revolt\u0103 pe Rinul Superior \u0219i i-a executat pe M. Aemilius Lepidus \u0219i pe Gnaeus Lentulus Gaetulicus. Dup\u0103 urcarea pe tron, a cheltuit rapid averea str\u00e2ns\u0103 de predecesorul s\u0103u, Tiberius, \u0219i a \u00eencercat s\u0103 ob\u021bin\u0103 noi venituri prin extorc\u0103ri \u0219i confisc\u0103ri de averi, scrie\u00a0Britanica<\/a>.<\/p>\n \u00cen anul 40 a mers cu armata \u00een Galia \u0219i a preg\u0103tit o invazie a Britaniei, dar a renun\u021bat \u0219i le-a ordonat solda\u021bilor s\u0103 adune scoici de pe \u021b\u0103rm, pe care le-a numit \u201eprada oceanului cucerit\u201d.<\/p>\n Tot atunci a \u00eencercat s\u0103-\u0219i impun\u0103 cultul divin, ordon\u00e2nd ridicarea unei statui a sa \u00een Templul din Ierusalim, \u00eens\u0103 a retras ordinul dup\u0103 interven\u021bia lui Herod Agrippa.<\/p>\n Nemul\u021bumirea fa\u021b\u0103 de domnia sa a dus la mai multe conspira\u021bii, iar \u00een ianuarie 41 Caligula a fost asasinat de membri ai g\u0103rzii pretoriene. So\u021bia sa, Caesonia, \u0219i fiica lor au fost, de asemenea, ucise, iar tronul a fost preluat de unchiul s\u0103u, Claudius.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n 1821: Tudor Vladimirescu\u00a0a lansat \u201eProclama\u021bia c\u0103tre bucure\u0219teni\u201d<\/p>\n Tudor Vladimirescu,<\/a>\u00a0ajuns la Bolintin, a lansat \u201eProclama\u021bia c\u0103tre bucure\u0219teni”, prin care \u00eei chema la lupta antiotoman\u0103.<\/p>\n \t\t\t Tudor Vladimirescu\/FOTO: MNIR<\/p>\n Data de 16 martie 1821 este \u00eenscris\u0103 \u015fi pe documentul programatic al Revolu\u0163iei de la 1821, intitulat \u201eCererile norodului rom\u00e2nesc\u201d. La 21 martie intr\u0103 \u00een Bucure\u015fti, iar \u00een urm\u0103toarele zile \u00ee\u0219i a\u0219az\u0103 tab\u0103ra militar\u0103 pe platoul de l\u00e2ng\u0103 M\u0103n\u0103stirea Cotroceni, l\u0103s\u00e2nd garnizoane de panduri \u015fi la m\u0103n\u0103stirile Mihai Vod\u0103, Antim \u015fi la Mitropolie.<\/p>\n \t\t\t1897: S-a n\u0103scut artista\u00a0Margareta Sterian<\/p>\n N\u0103scut\u0103 la 16 martie 1897, \u00een Buz\u0103u, Margareta Sterian\u00a0a fost o pictori\u021b\u0103, scriitoare, ilustratoare, ceramist\u0103 \u0219i traduc\u0103toare rom\u00e2n\u0103, de origine evreiasc\u0103 din Rom\u00e2nia.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Margareta Sterian\/FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n A studiat \u00een ora\u0219ul natal \u0219i la Liceul german evanghelic din Bucure\u0219ti, av\u00e2ndu-i profesori pe Ioan Slavici \u0219i Richard Conisius. R\u0103mas\u0103 orfan\u0103 \u00een copil\u0103rie, a fost crescut\u0103 de m\u0103tu\u0219i \u0219i de bunica sa, care a \u00eencurajat-o s\u0103 urmeze arta \u00een ciuda s\u0103r\u0103ciei \u0219i a bolii.<\/p>\n Ucenic\u0103 a pictorului Gori Mircescu, a plecat la Paris, unde a studiat la Academia Ranson \u0219i la \u00c9cole du Louvre \u00eentre 1926 \u0219i 1929. Revenit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, a colaborat cu \u0219coala sociologic\u0103 a lui Dimitrie Gusti \u0219i a participat la campania monografic\u0103 de la Dr\u0103gu\u0219, realiz\u00e2nd portrete ale copiilor \u0219i \u021b\u0103ranilor.<\/p>\n A frecventat cercurile avangardiste din jurul revistei \u201eContimporanul\u201d, unde a debutat \u00een 1930, public\u00e2nd poezii \u0219i traduceri. A participat la numeroase expozi\u021bii \u00een \u021bar\u0103 \u0219i \u00een str\u0103in\u0103tate, iar debutul s\u0103u editorial a avut loc \u00een 1945, cu volumul \u201ePoezii\u201d. Dup\u0103 1969 a publicat poeme, note de c\u0103l\u0103torie, un roman, proz\u0103 scurt\u0103 \u0219i traduceri.<\/p>\n S-a stins din via\u021b\u0103 pe 9 septembrie 1992, la Bucure\u0219ti.<\/p>\n \t\t\t1957: A murit marele sculptor Constantin Br\u00e2ncu\u0219i<\/p>\n La 19 februarie 1876, s-a n\u0103scut la Hobi\u021ba, jude\u021bul Gorj, Constantin Br\u00e2ncu\u0219i, unul dintre cei mai importan\u021bi sculptori ai secolului XX.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u201ePoarta S\u0103rutului\u201d\/FOTO: Wikipedia<\/p>\n Considerat un pionier al sculpturii moderne, Br\u00e2ncu\u0219i a studiat la \u0218coala de Arte \u0219i Meserii din Craiova \u0219i ulterior la \u0218coala Na\u021bional\u0103 de Arte Frumoase din Bucure\u0219ti, \u00eenainte de a se stabili la Paris, unde \u0219i-a desf\u0103\u0219urat cea mai mare parte a activit\u0103\u021bii artistice.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n Opera sa se caracterizeaz\u0103 prin forme esen\u021bializate \u0219i influen\u021be ale artei populare rom\u00e2ne\u0219ti, fiind reprezentat\u0103 \u00een colec\u021bii \u0219i muzee de prestigiu din \u00eentreaga lume. <\/p>\n Printre lucr\u0103rile sale<\/a>\u00a0cele mai cunoscute se num\u0103r\u0103\u00a0\u201eS\u0103rutul\u201d,\u00a0\u201eDomni\u0219oara Pogany\u201d,\u00a0\u201ePas\u0103rea \u00een spa\u021biu\u201d\u00a0\u0219i ansamblul monumental de la T\u00e2rgu Jiu, realizat \u00een memoria eroilor c\u0103zu\u021bi \u00een Primul R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n \t\t\t \u201eDomni\u0219oara Pogany\u201d\/FOTO: Wikipedia<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Constantin Br\u00e2ncu\u0219i a murit la Paris, la 16 martie 1957, iar ulterior a fost ales membru post-mortem al Academiei Rom\u00e2ne.<\/p>\n \t\t\t1965: A avut loc premiera filmului \u201eP\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor\u201d<\/p>\n \u201eP\u0103durea sp\u00e2nzura\u021bilor\u201d este o ecranizare din 1965 a romanului omonim al scriitorului Liviu Rebreanu. Regizat de Liviu Ciulei, a fost primul film rom\u00e2nesc care a ob\u021binut o larg\u0103 recunoa\u0219tere interna\u021bional\u0103.<\/p>\n Produc\u021bia peliculei a fost realizat\u0103 \u00een anul 1964 de Studioul Cinematografic \u201eBucure\u0219ti\u201d, care la momentul acela func\u021biona deja \u00een noul Centru de Produc\u021bie Cinematografic\u0103 construit la Buftea, scrie\u00a0Historia<\/a>.<\/p>\n Filmul a fost realizat de cunoscutul regizor Liviu Ciulei, acesta aleg\u00e2nd \u00een rolul principal, cel al locotenentului Apostol Bologa, pe t\u00e2n\u0103rul (pe atunci) actor Victor Rebengiuc, rol care l-a consacrat pe acesta \u00een lumea cinematografului. <\/p>\n Distribu\u0163ia este completat\u0103 de \u00eensu\u0219i regizorul Liviu Ciulei (\u00een rolul lui Klapka), actri\u021ba Ana Sz\u00e9les (Ilona) \u015fi \u015etefan Ciubotara\u015fu (Petre).<\/p>\n \u00cen anul 1966 a c\u00e2\u0219tigat categoria \u201ePremi\u00e8re Oeuvre\u201d a Festivalului de Film de la Cannes.<\/p>\n \t\t\t2014: Crimeea voteaz\u0103\u00a0secesiunea de Ucraina<\/p>\n Referendumul din Crimeea cu privire la aderarea la Federa\u021bia Rus\u0103 a avut loc \u00een\u00a0Rep<\/a>ublica Autonom\u0103 Crimeea<\/a>\u00a0pe 16 martie 2014. Pe fundalul crizei din Crimeea, membrii Consiliului Suprem al Republicii Autonome au votat pe 6 martie ie\u0219irea \u00een mod oficial din componen\u021ba Ucrainei \u0219i al\u0103turarea la Federa\u021bia Rus\u0103. <\/p>\n![\"Tudor](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773702911_633_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"Margareta](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773702912_167_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"\u201ePoarta](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773702912_379_index.jpeg\")
<\/p>\n
\n Ce rela\u021bie au avut str\u0103mo\u0219ii rom\u00e2nilor cu neamurile iraniene. Leg\u0103turile din secolul XX, alimentate de \u021bi\u021bei<\/p>\n![\"\u201eDomni\u0219oara](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773702912_616_index.png\")
<\/p>\n
![\"FOTO](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773702912_804_index.jpeg\")
<\/p>\n