Infrastructura digital\u0103 ca premis\u0103 pentru TFP \u0219i inova\u021bie \u2013 Accesul generalizat la servicii publice digitale \u0219i identitate electronic\u0103 creeaz\u0103 ecosistemul necesar pentru dezvoltarea economiei platformelor \u0219i a serviciilor cu intensitate tehnologic\u0103 ridicat\u0103. Aceast\u0103 tranzi\u021bie este critic\u0103 pentru cre\u0219terea Productivit\u0103\u021bii Totale a Factorilor (TFP), oferind Rom\u00e2niei \u0219ansa de a capitaliza pe seama talentului autohton \u00een tehnologie pentru a genera o cre\u0219tere economic\u0103 decuplat\u0103 de consumul extensiv de resurse.<\/li>\n<\/ul>\nEste nevoie de corec\u021bii macroeconomice \u0219i structurale coerente<\/p>\n
Reformele institu\u021bionale inspirate de standardele OCDE vor produce rezultate optime doar dac\u0103 vor fi \u00eenso\u021bite de corec\u021bii macroeconomice \u0219i structurale coerente (elemente care sunt, de altfel, \u0219i ele parte a cadrului de bun\u0103 guvernan\u021b\u0103 economic\u0103 sus\u021binut de aceast\u0103 organiza\u021bie). A\u0219adar, nu trebuie s\u0103 pierdem din vedere nevoia de corec\u021bii consistente ale dezechilibrelor macroeconomice din prezent, conform obiectivelor \u0219i etapelor discutate \u00eempreun\u0103 cu Comisia European\u0103. \u00cen absen\u021ba unor astfel de ajust\u0103ri, modernizarea administrativ\u0103 \u0219i adoptarea standardelor OCDE nu vor avea efectele scontate, deoarece performan\u021ba institu\u021bional\u0103, calitatea investi\u021biilor \u0219i dezvoltarea pie\u021belor financiare pot fi men\u021binute pe termen lung doar \u00eenso\u021bite de stabilitate macroeconomic\u0103.<\/p>\n
De aceea, trebuie corectat\u0103 traiectoria de cre\u0219tere a datoriei publice, ceea ce, \u00een condi\u021biile actuale (privind nivelul acesteia, costul asociat cu dob\u00e2nzile \u0219i ritmul mai redus de cre\u0219tere economic\u0103) necesit\u0103 aducerea deficitului primar sub pragul de 1% din PIB. Acest proces nu poate fi dec\u00e2t gradual, dar este important ca el s\u0103 nu \u00eent\u00e2rzie.<\/p>\n
Pentru anul 2026, nivelul deficitului primar va fi probabil de aproximativ 3,27% (\u021bin\u00e2nd seama de faptul c\u0103 dob\u00e2nzile pl\u0103tite \u00een contul datoriei publice se vor ridica probabil la aproximativ 3% din PIB, iar conform proiectului de buget deficitul total va fi de circa 6,25%). A\u0219adar, traiectoria de cre\u0219tere a datoriei publice (ca pondere \u00een PIB) va continua \u0219i anul acesta, chiar dac\u0103 mai lent comparativ cu 2024 \u0219i 2025.<\/p>\n
O sc\u0103dere vizibil\u0103 a raportului datorie\/PIB va fi posibil\u0103 doar atunci c\u00e2nd balan\u021ba bugetar\u0103 primar\u0103 va deveni excedentar\u0103. \u00cen acest context, devine foarte important\u0103 aplicarea unor reguli fiscale opera\u021bionale care s\u0103 includ\u0103 mecanisme automate de corec\u021bie bugetar\u0103 \u00een cazul devia\u021biilor. Acestea ar cre\u0219te credibilitatea politicii fiscale \u0219i ar reduce costurile de finan\u021bare ale statului.<\/p>\n
Conteaz\u0103 nu doar volumul ci \u0219i calitatea investi\u021biilor pentru cre\u0219terea PIB poten\u021bial<\/p>\n
Totodat\u0103, consolidarea fiscal\u0103 trebuie \u00eenso\u021bit\u0103 men\u021binerea fluxului de investi\u021bii publice \u0219i private orientate c\u0103tre sectoare cu efect multiplicator ridicat. A\u0219a cum \u0219tim, nu doar volumul ci \u0219i calitatea investi\u021biilor este un factor determinant pentru cre\u0219terea PIB poten\u021bial. Dezvoltarea infrastructurii, avansul digitaliz\u0103rii \u0219i suplimentare produc\u021biei de energie la costuri competitive genereaz\u0103 efecte de antrenare semnificative asupra productivit\u0103\u021bii totale.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea accesului la finan\u021bare este condi\u021bionat\u0103 de men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii financiare \u0219i reducerea infla\u021biei, acestea fiind criterii esen\u021biale pentru un mediu macroeconomic robust \u0219i predictibil. Evitarea riscului de dominan\u021b\u0103 fiscal\u0103 (\u00een care presiunile bugetare ar putea influen\u021ba orientarea politicii monetare) este important\u0103 pentru ancorarea anticipa\u021biilor infla\u021bioniste \u0219i pentru men\u021binerea credibilit\u0103\u021bii cadrului de politic\u0103 economic\u0103. De asemenea, trebuie s\u0103 diversific\u0103m instrumentele \u0219i modalit\u0103\u021bile de atragere de investi\u021bii pe pia\u021ba de capital \u0219i s\u0103 ne asum\u0103m cre\u0219terea nivelului de complexitate al acesteia \u0219i \u00een Romania (fiind o component\u0103 esen\u021bial\u0103 a moderniz\u0103rii economiei).<\/p>\n
Cre\u0219terea rezilien\u021bei economiei \u00een fa\u021ba \u0219ocurilor externe, \u00een mediu global actual caracterizat de incertitudini geopolitice, comerciale \u0219i tehnologice, este important\u0103. Ea poate fi realizat\u0103 inclusiv prin diversificarea lan\u021burilor de aprovizionare, consolidarea rezervelor strategice \u0219i men\u021binerea unor amortizoare macroeconomice adecvate.<\/p>\n
Rom\u00e2nia are \u0219ansa de a converti \u00eencrederea pie\u021belor financiare \u00een capital productiv sustenabil<\/p>\n
A\u0219adar, Rom\u00e2nia are nevoie simultan de disciplin\u0103 fiscal\u0103, investi\u021bii productive \u0219i dezvoltarea pie\u021belor financiare pentru a cre\u0219te poten\u021bialul economiei \u0219i a stabiliza datoria public\u0103. \u00cen acest fel, reformele realizate \u00een cadrul procesului de convergen\u021b\u0103 cu standardele OCDE pot produce efecte durabile \u0219i pot sus\u021bine mai eficient transformarea structural\u0103 a economiei.<\/p>\n
\u00cen concluzie, integrarea Rom\u00e2niei \u00een OCDE nu reprezint\u0103 un punct terminus, ci activarea unui sistem de referin\u021b\u0103 care poate genera un plus de cre\u0219tere poten\u021bial\u0103 estimat la 0,8% \u2013 1% din PIB pe an. Acest surplus nu este un dividend pasiv al ader\u0103rii, ci rezultatul cumulat al comprim\u0103rii primei de risc, al eficientiz\u0103rii aloc\u0103rii capitalului \u0219i al moderniz\u0103rii func\u021biei de produc\u021bie prin digitalizare \u0219i guvernan\u021b\u0103 corporativ\u0103.<\/p>\n
Pentru ca acest obiectiv de etap\u0103 s\u0103 devin\u0103 realitate, monitorizarea indicatorilor de performan\u021b\u0103 \u2014 de la TFP (Productivitatea Total\u0103 a Factorilor) \u0219i calitatea investi\u021biilor str\u0103ine directe, p\u00e2n\u0103 la eficien\u021ba cheltuielilor cu capitalul uman \u2013 trebuie s\u0103 devin\u0103 coloana vertebral\u0103 a politicilor publice post-aderare. Experien\u021ba statelor din regiune, precum Polonia \u0219i Cehia, demonstreaz\u0103 c\u0103 succesul pe termen lung depinde de capacitatea institu\u021bional\u0103 de a transforma standardele formale \u00een mecanisme de pia\u021b\u0103 func\u021bionale.<\/p>\n
\u00cen definitiv, apartenen\u021ba la \u201eclubul \u021b\u0103rilor dezvoltate\u201d ofer\u0103 Rom\u00e2niei instrumentele necesare pentru a dep\u0103\u0219i modelul de cre\u0219tere bazat pe avantaje competitive tranzitorii. Prin internalizarea acestor bune practici \u0219i men\u021binerea unui cadru macroeconomic predictibil, Rom\u00e2nia are \u0219ansa de a converti \u00eencrederea pie\u021belor financiare \u00een capital productiv sustenabil, ancor\u00e2nd economia na\u021bional\u0103 pe o traiectorie de convergen\u021b\u0103 real\u0103 \u0219i durabil\u0103\u201d, arat\u0103 Leonardo Badea, \u00een analiza transmis\u0103.<\/p>\n
Not\u0103: Intertitlurile apar\u021bin Mediafax.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u201eAderarea la o organiza\u021bie perceput\u0103 drept un \u201eclub al economiilor dezvoltate\u201d transmite un semnal puternic privind angajamentul unei…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":138712,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[1903,32,33,31,36,37,27,1404,34,35,41468,25,9925,41,40,38,39,26,41469,28,29,30],"class_list":{"0":"post-138711","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-bnr","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-investitii","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-leonardo-badea","19":"tag-news","20":"tag-ocde","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-studiu-ocde","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116251031158773149","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/138711","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=138711"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/138711\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/138712"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=138711"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=138711"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=138711"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}