![\"Un](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1773872591_583_index.jpeg\")
<\/p>\nInten\u0163ia Ministerului Muncii de a acorda de dou\u0103 ori pe an, de Pa\u015fte \u015fi de Cr\u0103ciun, c\u00e2teva sute de lei pentru pensionarii cu venituri mici nu \u00eei ajut\u0103 deloc pe ace\u015ftia, \u00een condi\u0163iile \u00een care infla\u0163ia le m\u0103n\u00e2nc\u0103 pensia de pe o lun\u0103 din \u00eentregul an.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Infla\u021bia \u201em\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d o pensie pe an din veniturile pensionarilor. Foto arhiv\u0103<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Recent, Ministerul Muncii a pus \u00een dezbatere un proiect de act normativ prin care\u00a0pensionarii din sistemul public de pensii \u0219i cei din sistemul pensiilor militare de stat ale c\u0103ror venituri lunare cumulate nu dep\u0103\u0219esc 3.000 de lei ar putea primi un ajutor financiar acordat \u00een dou\u0103 tran\u0219e egale, \u00een aprilie \u0219i decembrie 2026<\/a>, plata ajutorului urm\u00e2nd s\u0103 fie f\u0103cut\u0103 din oficiu, prin casele de pensii.<\/p>\n Analistul Adrian Negrescu a declarat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103 cele c\u00e2teva sute de lei nu pot ajuta prea mult pensionarii, \u00een condi\u021biile \u00een care infla\u021bia le \u201em\u0103n\u00e2nc\u0103\u201d o pensie pe an.<\/p>\n \u201ePare c\u0103 politicienii no\u0219tri cred c\u0103 pensionarii vor s\u0103 tr\u0103iasc\u0103 mai bine doar de Pa\u0219te \u0219i de Cr\u0103ciun \u0219i, mai mult chiar, le ajung c\u00e2teva sute de lei. M\u0103sura preg\u0103tit\u0103 de Ministerul Muncii reprezint\u0103 un fel de ,,s-a dat, nu s-a luat” \u00een versiunea 2026. Dac\u0103 \u00ee\u0219i doreau cu adev\u0103rat s\u0103 \u00eei ajute pe pensionarii afecta\u021bi de infla\u021bie, de sc\u0103derea puternic\u0103 a puterii de cump\u0103rare, autorit\u0103\u021bile le indexau pensiile, conform legii adoptate \u00een anul electoral 2024. \u0218i a\u0219a oamenii pierd, \u00een medie, ca urmare a infla\u021biei o pensie din cele 12 anuale. Acesta este costul real al infla\u021biei\u201d, a declarat Negrescu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \u00centrebat dac\u0103 ar exista bani pentru o indexarea pensiilor cu rata infla\u021biei, analistul a explicat: \u201eDe unde bani pentru indexarea pensiilor? Din celebrul program Anghel Saligny, acolo unde continu\u0103m s\u0103 risipim 10 miliarde de euro anual pe tot felul de proiecte fanteziste, de la c\u0103mine culturale la stadioane \u0219i s\u0103li de sport. Nici m\u0103car mult-l\u0103udatele aduc\u021biuni de gaze nu reprezint\u0103, de fapt, un factor de cre\u0219tere economic\u0103. F\u0103r\u0103 studii de impact, toate aceste investi\u021bii sunt, \u00een fapt, ni\u0219te bani arunca\u021bi pe geam, \u00een buzunarele clientelei de partid, pentru c\u0103 prea pu\u021bini oameni din mediul rural \u00ee\u0219i mai doresc s\u0103 se conecteze la gaze, av\u00e2nd \u00een vedere costurile mari cu facturile. Pe ei i-a \u00eentrebat cineva dac\u0103 vor gaze la poarta casei, c\u00e2nd ei n-au ce pune pe mas\u0103 zi de zi?\u201d, a r\u0103spuns analistul.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Bani \u00een plus pentru pensionari \u00een aprilie \u0219i decembrie<\/p>\n Ministerul Muncii a pus \u00een dezbatere public\u0103 mai multe m\u0103suri de sprijin social, printre care acordarea unui ajutor financiar pentru pensionarii cu venituri de p\u00e2n\u0103 la 3.000 de lei.<\/p>\n Prin proiectul de act normativ se propune reglementarea m\u0103surii privind acordarea unui ajutor financiar pensionarilor sistemului public de pensii, pensionarilor din sistemul pensiilor militare de stat pl\u0103tite de casele teritoriale de pensii\/casele de pensii sectoriale ale c\u0103ror venituri lunare cumulate sunt mai mici sau egale cu 3.000 lei, astfel:<\/p>\n a) \u00een cuantum de 1.000 lei, dac\u0103 nivelul veniturilor lunare este de p\u00e2n\u0103 la 1.500 lei inclusiv;<\/p>\n b) \u00een cuantum de 800 lei, dac\u0103 nivelul veniturilor lunare este \u00eentre 1.501 lei \u015fi 2.000 lei inclusiv;<\/p>\n c) \u00een cuantum de 600 lei, dac\u0103 nivelul veniturilor lunare este \u00eentre 2.001 lei \u015fi 3.000 lei inclusiv.<\/p>\n Ajutorul financiar se pl\u0103te\u015fte \u00een dou\u0103 tran\u0219e egale, \u00een lunile aprilie 2026, respectiv decembrie 2026, astfel:<\/p>\n a) \u00een cuantum de 500 lei, dac\u0103 nivelul veniturilor lunare este de p\u00e2n\u0103 la 1.500 lei inclusiv;<\/p>\n b) \u00een cuantum de 400 lei, dac\u0103 nivelul veniturilor lunare este \u00eentre 1.501 lei \u015fi 2.000 lei inclusiv;<\/p>\n c) \u00een cuantum de 300 lei, dac\u0103 nivelul veniturilor lunare este \u00eentre 2.001 lei \u015fi 3.000 lei inclusiv.<\/p>\n Prin sintagma venituri lunare din pensii se \u00een\u0163elege:<\/p>\n a) venituri din pensii acordate \u00een sistemul public de pensii, cuvenite \u00een luna aprilie 2026, respectiv decembrie 2026;<\/p>\n b) venituri din pensii acordate \u00een sistemul pensiilor militare de stat, cuvenite \u00een luna luna aprilie 2026, respectiv decembrie 2026;<\/p>\n c) venituri din indemniza\u0163ia social\u0103 pentru pensionari acordat\u0103 \u00een baza Ordonan\u0163ei de urgen\u0163\u0103 a Guvernului nr. 6\/2009, cu modific\u0103rile \u015fi complet\u0103rile ulterioare;<\/p>\n Ajutorul financiar se acord\u0103 \u00een situa\u0163ia \u00een care veniturile cumulate \u015fi realizate de aceea\u015fi persoan\u0103 sunt mai mici sau egale cu 1.500 lei, 2.000 lei \u015fi, respectiv, 3.000 lei.<\/p>\n \t\t\tCE, FMI, BNR au atras deseori aten\u0163ia asupra cre\u015fterii deficitului<\/p>\n \u00cen ultimii ani, cre\u0219terea accelerat\u0103 a deficitului bugetar al Rom\u00e2niei a devenit un subiect central de \u00eengrijorare at\u00e2t pentru institu\u021biile interne, c\u00e2t \u0219i pentru cele interna\u021bionale. Un numitor comun al analizelor este faptul c\u0103 major\u0103rile consistente de pensii \u0219i salarii din sectorul public au avut un rol important \u00een ad\u00e2ncirea dezechilibrului fiscal, mai ales \u00een absen\u021ba unor venituri bugetare pe m\u0103sur\u0103.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n Banca Na\u021bional\u0103 a Rom\u00e2niei a atras \u00een mod repetat aten\u021bia asupra naturii problematice a acestor cheltuieli. Guvernatorul Mugur Is\u0103rescu a subliniat \u00een mai multe interven\u021bii c\u0103 Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 intre \u00eentr-un cerc vicios, \u00een care cheltuielile permanente \u2014 precum pensiile \u0219i salariile \u2014 sunt sus\u021binute prin \u00eemprumuturi. El a avertizat c\u0103 \u201enu po\u021bi construi stabilitate pe termen lung pe datorie\u201d, suger\u00e2nd c\u0103 expansiunea acestor cheltuieli a dep\u0103\u0219it ritmul sustenabil al economiei.<\/p>\n La r\u00e2ndul s\u0103u, Fondul Monetar Interna\u021bional a semnalat c\u0103 structura bugetului Rom\u00e2niei este rigid\u0103, cu o pondere mare a cheltuielilor sociale \u0219i salariale. Exper\u021bii institu\u021biei au recomandat \u00een mod constant temperarea acestor cre\u0219teri \u0219i \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea colect\u0103rii veniturilor, pentru a evita presiuni suplimentare asupra deficitului \u0219i datoriei publice.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u0218i Comisia European\u0103 a transmis mesaje similare, \u00een contextul \u00een care Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een procedur\u0103 de deficit excesiv. Recomand\u0103rile europene vizeaz\u0103 reducerea dezechilibrelor bugetare prin controlul cheltuielilor \u0219i reforme structurale, iar \u00een mod implicit acestea includ \u0219i dinamica pensiilor \u0219i a salariilor bugetare.<\/p>\n \t\t\tEconomi\u015fti:\u00a0cheltuielile cu pensiile \u0219i salariile sunt greu de redus ulterior<\/p>\n \u00cen spa\u021biul public rom\u00e2nesc, mai mul\u021bi economi\u0219ti au exprimat pozi\u021bii convergente. De exemplu, Ionu\u021b Dumitru a ar\u0103tat c\u0103 problema nu este neap\u0103rat nivelul absolut al pensiilor sau salariilor, ci ritmul \u00een care acestea au crescut comparativ cu productivitatea \u0219i veniturile fiscale. El a explicat c\u0103 \u201eatunci c\u00e2nd cre\u0219terile sunt decuplate de performan\u021ba economic\u0103, ele devin nesustenabile\u201d.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n De asemenea, Cristian P\u0103un a criticat \u00een repetate r\u00e2nduri politicile de major\u0103ri rapide, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 acestea au fost motivate mai degrab\u0103 politic dec\u00e2t economic. \u00cen opinia sa, astfel de decizii au contribuit la crearea unui deficit structural dificil de corectat, deoarece cheltuielile cu pensiile \u0219i salariile sunt greu de redus ulterior.<\/p>\n O perspectiv\u0103 similar\u0103 a fost exprimat\u0103 \u0219i de Adrian Codirla\u0219u, care a avertizat c\u0103 Rom\u00e2nia a devenit vulnerabil\u0103 la schimb\u0103rile de pe pie\u021bele financiare interna\u021bionale. El a subliniat c\u0103 un deficit ridicat, alimentat de cheltuieli rigide, poate duce la cre\u0219terea costurilor de finan\u021bare \u0219i la presiuni asupra cursului valutar.<\/p>\n \u00cen ansamblu, consensul acestor institu\u021bii \u0219i speciali\u0219ti este clar: problema deficitului bugetar al Rom\u00e2niei nu \u021bine doar de contextul extern sau de crizele recente, ci \u0219i de decizii interne care au crescut rapid cheltuielile permanente. De\u0219i major\u0103rile de pensii \u0219i salarii au avut un impact social pozitiv pe termen scurt, ele au generat dezechilibre care, \u00een lipsa unor corec\u021bii, pot afecta stabilitatea economic\u0103 pe termen lung<\/a>.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Inten\u0163ia Ministerului Muncii de a acorda de dou\u0103 ori pe an, de Pa\u015fte \u015fi de Cr\u0103ciun, c\u00e2teva sute…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":138884,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[448,1126,32,33,31,36,37,27,18196,8141,34,35,1273,25,2732,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-138883","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-adrian-negrescu","9":"tag-analiza","10":"tag-breaking-news","11":"tag-breakingnews","12":"tag-cele-mai-populare-subiecte","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-indexare","17":"tag-inflatia","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-ministerul-muncii","21":"tag-news","22":"tag-pensionari","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116252521812736162","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/138883","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=138883"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/138883\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/138884"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=138883"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=138883"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=138883"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
\n Bolojan: \u201eEconomia se va rea\u0219eza \u00een a doua jum\u0103tate a anului. Ajutoarele pentru pensionari sunt prinse \u00een buget\u201d<\/p>\n
\n Mai mul\u021bi bani pentru plata pensiilor \u00een acest an: fondurile sunt cu 530 de milioane lei mai mari dec\u00e2t anul trecut<\/p>\n