![\"R\u0103scoala](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1774245188_788_index.jpeg\")
<\/p>\nAcum 589 de ani, \u00een Transilvania izbucnea una dintre cele mai puternice revolte \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti din Europa acelor vremuri. A r\u0103mas cunoscut\u0103 \u00een istorie drept \u201eR\u0103scoala de la Bob\u00e2lna\u201d \u0219i a reu\u0219it s\u0103 coaguleze \u00een lupta pentru dreptate social\u0103 toate etniile din Ardeal.\u00a0<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
R\u0103scoala de la Bob\u00e2lna FOTO muzeulparvan.ro<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Transilvania secolului al XV-lea era un stat medieval autonom, integrat \u00een cadrul Regatului Ungariei. Asta\u00a0\u00eensemna c\u0103, de\u0219i recuno\u0219tea suzeranitatea regelui Ungariei, Transilvania beneficia de o organizare administrativ\u0103, militar\u0103 \u0219i judec\u0103toreasc\u0103 distinct\u0103, fiind condus\u0103 de un voievod. \u021aara era locuit\u0103 de patru grupuri etnice majore: rom\u00e2nii, maghiarii, secuii \u0219i sa\u0219ii. Cei mai numero\u0219i erau rom\u00e2ni, iar sa\u0219ii locuiau \u00een comunit\u0103\u021bile cele mai dezvoltate, \u00een centre me\u0219te\u0219ug\u0103re\u0219ti \u0219i comerciale. Transilvania era organizat\u0103 dup\u0103 sistemul feudal central-european. Domeniul feudal reprezenta structura de baz\u0103, iar nobilimea era p\u0103tura privilegiat\u0103 a societ\u0103\u021bii. <\/p>\n
Rela\u021biile dintre nobili erau la fel ca \u00een Apusul Europei, reglementate de sistemul vasalic. Transilvania era dezvoltat\u0103 urbanistic, exist\u00e2nd mai mult ora\u0219e, locuite \u00een mare parte de unguri \u0219i sa\u0219i. O parte a acestor ora\u0219e aveau privilegiile lor, mai ales c\u0103 erau puternice centre comerciale care puteau rivaliza oric\u00e2nd cu marile ora\u0219e central \u0219i vest europene ale Evului Mediu. Majoritatea popula\u021biei era format\u0103, \u00eens\u0103, dintr-o mare de \u021b\u0103rani rom\u00e2ni, unguri \u0219i secui. Mul\u021bi dintre ace\u0219tia aveau o via\u021b\u0103 grea, fiind obliga\u021bi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 biruri ap\u0103s\u0103toare \u0219i s\u0103 munceasc\u0103 mare parte a s\u0103pt\u0103m\u00e2nii pe domeniile st\u0103p\u00e2nilor feudali, at\u00e2t laici c\u00e2t \u0219i ecleziastici. La toate acestea se ad\u0103uga instabilitatea politic\u0103. Otomanii, o nou\u0103 for\u021b\u0103 ivit\u0103 din Asia Mic\u0103, \u00eencepeau s\u0103 preseze la por\u021bile Europei centrale, iar Transilvania era mereu \u00een calea lor.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u00cen urma raidurilor akingiilor cel mai mult aveau de suferit gospod\u0103riile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti. Nobilii \u0219i or\u0103\u0219enii se ad\u0103posteau dup\u0103 zidurile castelelor sau burgurilor, \u00een timp ce \u021b\u0103ranii trebuiau s\u0103 lase \u00een urm\u0103 toat\u0103 agoniseala \u0219i truda lor. Pericolul otoman a adus taxe tot mai mari, biruri tot mai ap\u0103s\u0103toare. A\u0219a c\u0103 la finele secolului al XV-lea, \u021b\u0103ranii din Transilvania, indiferent de etnie, au izbucnit. \u00cen anul 1437, ace\u0219tia au f\u0103cut ceea ce nimeni nu-\u0219i imaginase, s-au ridicat \u00eempotriva st\u0103p\u00e2nilor feudali \u0219i i-au ucis pe to\u021bi cei care le-au stat \u00een cale. A fost una dintre cele mai crunte r\u0103scoale \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti din Europa acelui secol, momentul \u00een care oamenii obijdui\u021bi, indiferent de etnie sau confesiune, s-au ridicat \u00eempotriva opresorului comun. \u00cen istorie a r\u0103mas cunoscut\u0103 drept \u201eR\u0103scoala de la Bob\u00e2lna\u201d.\u00a0<\/p>\n
\t\t\tO lume a nobililor hr\u0103p\u0103re\u021bi \u0219i a suferin\u021bei care une\u0219te<\/p>\n
La \u00eenceputul secolului al XV-lea, Ungaria era condus\u0103 de Sigismund de Luxemburg<\/a>, un rege german cu o mare influen\u021b\u0103 \u00een Europa Central\u0103. Era un monarh absent, preocupat mai degrab\u0103 de politica european\u0103 \u0219i de soarta Sf\u00e2ntului Imperiu Romano-German dec\u00e2t de cea a Ungariei \u0219i implicit a Transilvaniei. De altfel, a petrecut \u00een Germania \u0219i Boemia, mai ales dup\u0103 ce a ajuns \u00eemp\u0103rat romano-german, mai mult timp dec\u00e2t pe domeniile sale maghiare. Lipsa de interes a regelui a f\u0103cut ca nobilimea maghiar\u0103 s\u0103 capete puteri discre\u021bionare \u0219i s\u0103-\u0219i fac\u0103 de cap pe domenii.<\/p>\n La fel se \u00eent\u00e2mpla \u0219i \u00een Transilvania. Marii feudali deveneau tot mai puternici, iar \u021b\u0103ranii tot mai s\u0103raci \u0219i mai \u00eempov\u0103ra\u021bi. \u00cen Transilvania medieval\u0103, mai ales \u00een secolul al XV-lea, conta mai pu\u021bin etnia. Era mai important statul social \u0219i apartenen\u021ba religioas\u0103. Au fost destui membri ai aristocra\u021biei valahe care, dup\u0103 cucerirea maghiar\u0103, s-au convertit la catolicism \u0219i au fost integra\u021bi rapid \u00een sistemul feudal al regiunii \u0219i chiar al regatului Ungariei. Cel mai bun exemplu \u00eel reprezenta familia lui Iancu de Hunedoara. La fel s-a \u00eent\u00e2mplat \u0219i \u00een cazul \u021b\u0103ranilor. Diferen\u021ba o f\u0103cea apartenen\u021ba confesional\u0103 \u0219i mai pu\u021bin etnia. Birurile \u0219i obliga\u021biile \u00eei \u00eempov\u0103rau deopotriv\u0103 pe unguri, rom\u00e2ni \u0219i secui, chiar daca majoritatea elitei nobiliare era maghiar\u0103.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u021a\u0103ranii erau obliga\u021bi s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 o tax\u0103 pe fiecare gospod\u0103rie c\u0103tre visteria regal\u0103. La aceasta se ad\u0103ugau obliga\u021biile financiare \u0219i \u00een munc\u0103 fa\u021b\u0103 de seniorul local, plus zeciuiala datorat\u0103 liderilor ecleziastici (adic\u0103 a zecea parte din roadele muncii). Invaziile otomane au dus la apari\u021bia de noi taxe pentru acoperirea cheltuielilor cu r\u0103zboiul. \u00cen plus, regele Sigismund a ordonat ca fiecare al zecelea \u021b\u0103ran s\u0103 ia armele \u00een caz de atac otoman, de\u0219i \u021b\u0103ranii fuseser\u0103 \u00eentotdeauna scuti\u021bi de obliga\u021biile militare. Cazarea trupelor era, de asemenea, o datorie sup\u0103r\u0103toare, deoarece solda\u021bii \u00eei obligau adesea pe \u021b\u0103rani s\u0103 le furnizeze hran\u0103 \u0219i haine. Feudalii au \u00eenceput s\u0103 colecteze, \u00eencep\u00e2nd cu 1351, o nou\u0103 tax\u0103 numit\u0103 nona (a noua parte din produsele agricole realizate). \u00cen plus, nobilimea a \u00eencercat s\u0103 lege iobagii de glie. \u021a\u0103ranii erau efectiv adu\u0219i la sap\u0103 de lemn \u0219i nu mai aveau la cine s\u0103 apeleze pentru a le face dreptate.\u00a0<\/p>\n \t\t\tAbuzurile episcopului \u0219i pic\u0103tura care a umplut paharul suferin\u021bei<\/p>\n Birurile tot mai mari \u0219i noile obliga\u021bii \u00een produse \u0219i munc\u0103 i-au adus pe oameni la cap\u0103tul r\u0103bd\u0103rilor. \u00cen multe zone din Transilvania, iobagii au riscat totul \u0219i au pus m\u00e2na pe coase, furci \u0219i topoare. S-au ridicat \u00eempotriva nobilimii \u0219i a ora\u0219elor privilegiate, precum cele s\u0103se\u0219ti de pe arcul carpatic. Majoritatea celor r\u0103scula\u021bi erau rom\u00e2ni, fiindc\u0103 aveau soarta cea mai grea. Nu a durat mult \u0219i \u021b\u0103ranii secui, s\u0103tui de necazuri \u0219i biruri, s-au ridicat \u0219i ei la lupt\u0103. Sa\u0219ii transilv\u0103neni i-au \u00eenvins pe iobagii rebeli doar cu ajutorul vicevoievodului Roland L\u00e9pes, \u00een 1417. Armatele unite ale comitatelor \u0219i scaunelor saxone au zdrobit \u0219i r\u0103scoala oamenilor secuilor. La \u00eenceputul anului 1434, sa\u0219ii din Kronstadt (Bra\u0219ov) au fost nevoi\u021bi s\u0103 cear\u0103 ajutorul comitelui secuilor \u00eempotriva vlahilor care se ridicaser\u0103 \u00een comitatul F\u0103g\u0103ra\u0219. Aceste r\u0103zmeri\u021be locale erau alimentate \u0219i ideologic. <\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Dup\u0103 1430, ideile husite ale r\u0103scula\u021bilor cehi \u00eencepeau s\u0103 se r\u0103sp\u00e2ndeasc\u0103 \u0219i \u00een Transilvania, iar cele despre echitate \u0219i dreptate social\u0103 suciser\u0103 min\u021bile iobagilor transilv\u0103neni indiferent de etnie. Tocmai de aceea, \u00een mai 1436, episcopul George L\u00e9pes l-a \u00eendemnat pe inchizitorul Iacob al Marchiei s\u0103 vin\u0103 \u00een Transilvania, deoarece predicatorii husi\u021bi convertiser\u0103 mul\u021bi oameni la credin\u021ba lor \u00een dioceza sa. A urmat \u00eens\u0103 o decizie catastrofal\u0103 a lui Sigismund de Luxemburg, sus\u021binut\u0103 de episcopul\u00a0George L\u00e9pes. Mai precis, pentru a face fa\u021b\u0103 poverii financiare rezultate din r\u0103zboaiele husite \u0219i din campaniile militare \u00eempotriva Imperiului Otoman, Sigismund de Luxemburg a pus \u00een circula\u021bie, \u00een 1432, monede de argint cu valoare mai mic\u0103.\u00a0<\/p>\n Noile monede aveau doar un sfert din con\u021binutul de argint al vechii monede. Episcopul L\u00e9pes, care \u0219tia c\u0103 monedele de valoare mai mare vor fi din nou b\u0103tute \u00een c\u00e2\u021biva ani, odat\u0103 cu stingerea crizei, a elaborat o schem\u0103 financiar\u0103. A suspendat colectarea zeciuielii \u00een 1434, tocmai pentru ca oamenii s\u0103 nu pl\u0103teasc\u0103 cu banii mai pu\u021bin valoro\u0219i, ci s\u0103 dea totul odat\u0103, c\u00e2\u021biva ani mai t\u00e2rziu, \u00een moneda mai grea. Dup\u0103 ce au fost emise monedele mai valoroase, a\u0219a cum anticipase episcopul, L\u00e9pes a cerut zeciuiala pentru anii preceden\u021bi \u00eentr-o singur\u0103 tran\u0219\u0103. Istoricii estimeaz\u0103 c\u0103 familiile \u021b\u0103r\u0103ne\u0219ti erau obligate s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u00eentre \u0219ase \u0219i nou\u0103 florini de aur, de\u0219i valoarea unui lot \u021b\u0103r\u0103nesc mediu era de doar aproximativ 40 de florini. Evident, majoritatea \u021b\u0103ranilor nu au putut pl\u0103ti aceast\u0103 sum\u0103, mai ales pentru c\u0103 trebuiau s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 \u0219i taxele senioriale. <\/p>\n Pentru a asigura plata restan\u021belor, episcopul a aplicat sanc\u021biuni ecleziastice, pun\u00e2nd sate \u00eentregi sub interdic\u021bie \u00een vara anului 1436. La plata zeciuielii nu erau obliga\u021bi doar \u021b\u0103ranii, ci \u0219i mica nobilimea \u0219i o parte a or\u0103\u0219enilor care nu se bucurau de anumite privilegii. De exemplu, Papa\u00a0Ioan al XXIII-lea i-a scutit pe nobilii mai pu\u021bin importan\u021bi de la plata zeciuielii \u00een 1415. Cu toate acestea, lacomul episcop George L\u00e9pes a ignorat aceast\u0103 decizie. La r\u00e2ndul lor, valahii erau ini\u021bial scuti\u021bi de impozitul ecleziastic, tocmai fiindc\u0103 nu erau catolici. Dar Sigismund de Luxemburg, regele Ungariei, a decretate c\u0103 cei care se a\u0219ezau pe p\u0103m\u00e2nt catolic trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 taxa. Cu alte cuvinte, mare parte a oamenilor de r\u00e2nd \u0219i a micii nobilimii transilv\u0103nene s-au trezit c\u0103 trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 sume exorbitante sub povara amenin\u021b\u0103rilor.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n Episcopul i-a excomunicat pe to\u021bi cei care nu pl\u0103teau. Aparent ceva simbolic, excomunicarea era un lucru grav \u00een lumea medieval\u0103. La cererea episcopului, regele a ordonat voievodului \u0219i nobililor care conduceau comitatele s\u0103 asigure colectarea zeciuielii la \u00eenceputul lunii septembrie. Regele a decretat, de asemenea, c\u0103 to\u021bi \u021b\u0103ranii care nu pl\u0103teau restan\u021bele \u00een termen de o lun\u0103 de la excomunicare urmau s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 doisprezece florini de aur drept penalizare. A fost pic\u0103tura care a umplut paharul disper\u0103rii pentru \u021b\u0103r\u0103nimea transilv\u0103nean\u0103.\u00a0\u201eR\u0103scoala de la Bob\u00e2lna a fost expresia unei crize profunde a societ\u0103\u021bii feudale din Transilvania, \u00een care tensiunile economice \u0219i sociale au atins punctul culminant\u201d, preciza \u0218tefan Pascu.\u00a0<\/p>\n \t\t\tAtunci c\u00e2nd rom\u00e2nii, ungurii \u0219i secuii \u0219i-au dat m\u00e2na \u00eempotriva nedrept\u0103\u021bii<\/p>\n
\n Atrocit\u0103\u021bile f\u0103r\u0103 seam\u0103n ale \u021b\u0103ranilor condu\u0219i de Horea, Clo\u0219ca \u0219i Cri\u0219an. Dup\u0103 secole de oprimare au m\u0103cel\u0103rit tot ce le-a ie\u0219it \u00een cale<\/p>\n