![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820409_899_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
7 Octombrie 2025, 18:10
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tProduc\u0163ia de o\u0163el e una din industriile vitale ale omenirii, pe care se bazeaz\u0103 un num\u0103r imens de alte industrii \u015fi elemente de baz\u0103 ale civiliza\u0163iei noastre. Dar o\u0163elul are nevoie de furnale imense \u00een acest proces, unde temperatura s\u0103 fie adus\u0103 la minim 1.450 grade Celsius sau chiar mai sus pentru unele varia\u0163ii de aliaje. P\u00e2n\u0103 acum, asemenea temperaturi erau \u00een mare parte asigurate prin combustibil capabil s\u0103 produc\u0103 flac\u0103r\u0103, pentru a genera asemenea temperaturi, precum gazul sau c\u0103rbunele. Exist\u0103 \u015fi cuptoare electrice, dar procesul e foarte energofag \u015fi acestea genereaz\u0103 de obicei costuri mai mari, care devin viabile doar acolo unde conteaz\u0103 foarte mult certific\u0103rile de emisii asociate produc\u0163iei acelui o\u0163el. Sunt \u00een plin\u0103 dezvoltare \u015fi furnale de hidrogen, cu folosirea lui drept combustibil, cu o perspectiv\u0103 interesant\u0103 \u015fi pentru aceast\u0103 direc\u0163ie. Dar o echip\u0103 de ingineri din Elve\u0163ia a recurs la o idee genial\u0103 de peste 60 de ani \u015fi a creat primul furnal industrial de topire a o\u0163elului doar pe baza luminii solare, f\u0103r\u0103 a arde niciun combustibil.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\t\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 amintim c\u0103 \u00een foarte multe \u0163\u0103ri ale lumii se atest\u0103 eforturi imense de a reduce impactul de CO2 asociat prelucr\u0103rii o\u0163elului. Iar la o\u0163el procesul de reciclare a lui genereaz\u0103 mult mai pu\u0163ine emisii dec\u00e2t cel de produc\u0163ie primar\u0103, din minereu de fier, or, prelucrarea minereului presupune un proces suplimentar, care se face preponderent cu cocs, produs din varia\u0163ii ale c\u0103rbunelui. Tocmai de asta, \u00een Suedia exist\u0103 deja fabrici \u00een proces de construc\u0163ie, menite s\u0103 \u00eenlocuiasc\u0103<\/a> \u015fi acest cocs, schimb\u00e2nd \u015fi procesul de prelucrare primar\u0103 a minereului. Elve\u0163ienii despre care vorbim azi, \u00eens\u0103, au conceput noul lor furnal ca unul care va produce pentru \u00eenceput o\u0163el din reciclarea celui vechi. Deci, dac\u0103 se poate asigura acest proces cu zero emisii CO2, atunci \u00eentreaga reciclare va fi una cu zero impact pentru mediu.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u015ei elve\u0163ienii n-au folosit electricitatea din surse regenerabile pentru a topi o\u0163elul, ci direct lumina solar\u0103. Autorii acestui proiect sunt inginerii de la start-up-ul elve\u0163ian Panatere, ajutat de Universitatea de \u015etiin\u0163e Aplicate din Elve\u0163ia Haute Ecole Arc.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tNoul furnal a fost construit \u00een or\u0103\u015felul La Chaux-de-Fonds din Elve\u0163ia, \u00eentr-o regiune cu tradi\u0163ie str\u0103veche \u00een produc\u0163ia de ceasuri elve\u0163iene dar \u015fi \u00een industria biomedical\u0103 elve\u0163ian\u0103. \u00cen La Chaux-de-Fonds sunt produse ceasuri precum Tag Heuer, Cartier, La Chaux-de-Fonds, Corum, Greubel Forsey, Manufacture La Joux-Perre, Sellita, Eberhard, Jaquet Droz, iar \u00een Le Locle, la 5 km dep\u0103rtare, sunt produse alte m\u0103rci renumite, precum Tissot, Ulysse Nardin, Zenith, Certina, Montblanc Montre, Tudor. Prin urmare, scopul principal al noului furnal e ca acesta s\u0103 furnizeze o\u0163el reciclat \u00een primul r\u00e2nd produc\u0103torilor de ceasuri din imediata apropiere, iar ulterior s\u0103 scaleze aceast\u0103 elaborare \u015fi c\u0103tre alte industrii. Dor industria produc\u0103toare de ceasuri din Elve\u0163ia folose\u015fte annual 15.000 tone de o\u0163el, iar acest prim nou furna, inaugurat acum La Chaux-de-Fonds, poate produce 1.000 tone de o\u0163el anual.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Produc\u0163ia de ceasuri Tag Heuger<\/p>\n Cu func\u0163ioneaz\u0103 noul furnal? Pe un principiu genial de simplu. Un heliostat imens, format din oglinzi plate, cu o suprafa\u0163\u0103 total\u0103 de 138 metri p\u0103tra\u0163i, preia razele soarelui, av\u00e2nd o pozi\u0163ionare activ\u0103, ajustat\u0103 \u00een permanen\u0163\u0103, pentru a urm\u0103ri soarele. El \u00ee\u015fi trimite reflec\u0163ia acestor raz\u0103 c\u0103tre o unitate de concentrare, acoperit\u0103 cu oglinzi, de form\u0103 concav\u0103, care concentreaz\u0103 toate aceste raze rolare \u00eentr-un singur punct \u015fi le direc\u0163ioneaz\u0103 spre furnalul propriu-zis.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tFurnalul prime\u015fte astfel energia termic\u0103 solar\u0103 concentrat\u0103 cu un raport de 5.500x, ceea ce-I ridic\u0103 temperatura interioar\u0103 la 2.000 grade Celsius, suficient c\u00e2t s\u0103 poat\u0103 avea loc tipirea o\u0163elului, la 1.450 grade Celsius.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAstfel toat\u0103 c\u0103ldura din interiorul furnalului e creat\u0103 doar de razele solare directe, reflectate \u015fi concentrate spre furnal, f\u0103r\u0103 a se arde combustibil adi\u0163ional. E nevoie doar de o cantitate minim\u0103 de electricitate pentru a corela senzorii \u015fi a repozi\u0163iona heliostatul principal s\u0103 capteze \u015fi s\u0103 reflecte \u00een mod eficient lumina soarelui.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tElve\u0163ienii spun c\u0103 reciclarea o\u0163elului genereaz\u0103 \u00een mod normal 6,8 kg de CO2 per kg de o\u0163el reciclat. \u00cen noul lor furnal solar, cu toate procesele auxiliare luate \u00een calcul, se genereaz\u0103 41 grame de CO2 per kg de o\u0163el reciclat, ceea ce \u00eenseamn\u0103 o reducere de 165 ori a impactului.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Proces clasic de topire a o\u0163elului<\/p>\n Furnalul creat de elve\u0163ieni e calificat drept primul furnal solar cu rol industrial din lume, dar nu este primul care aplic\u0103 aceea\u015fi idee, \u00eentruc\u00e2t am men\u0163ionat \u015fi la \u00eenceput c\u0103 ideea genial\u0103 e cunoscut\u0103 \u015fi aplicat\u0103 \u00een scop de cercetare \u015fi demonstra\u0163ie de peste 60 de ani. Mai mult ca at\u00e2t, \u00een lume exist\u0103 dou\u0103 furnale imense construite pe principiu similar, care au demonstrat c\u0103 ideea e viabil\u0103, c\u0103 totul func\u0163ioneaz\u0103, dar acest principiu de reciclare \u015fi produc\u0163ie a o\u0163elului a\u015fa \u015fi nu s-a r\u0103sp\u00e2ndit p\u00e2n\u0103 acum, \u00een mare parte din cauza c\u0103 depinde de condi\u0163iile meteo cu soare ca s\u0103 opereze, iar industria prefer\u0103 solu\u0163iile mai predictibile.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tPrimul din ele e furnalul Odeillo din Fran\u0163a, construit \u00eenc\u0103 \u00een 1962, deci acum 63 de ani. El e situat la o altitudine de 1.535 metri, \u00een mun\u0163ii Pirinei, fiind aleas\u0103 o asemenea altitudine datorit\u0103 num\u0103rului mare de zile cu soare, ce cumuleaz\u0103 circa 2.400 ore anual, \u015fi atmosferei mai rarefiate de la o asemenea altitudine.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Furnalul Odeillo din Fran\u0163a<\/p>\n Heliostatele sunt situate pe o pant\u0103 din apropiere, fiind 63 de elemente la num\u0103r, amplasate \u00een 8 niveluri. Fiecare heliostat are 45 metri p\u0103tra\u0163i, suprafa\u0163a total\u0103 fiind de 2.835 metri p\u0103tra\u0163i. Ele sunt dotate cu senzori \u015fi urm\u0103resc soarele \u00eenc\u0103 de atunci, din 1962, \u015fi-\u015fi reflect\u0103 lumina c\u0103tre un dispozitiv concav de concentrare, cu o suprafa\u0163\u0103 de 1.830 metri p\u0103tra\u0163i, care are 40 metri \u00een\u0103l\u0163ime, deci e efectiv c\u00e2t un bloc cu vreo circa 14 etaje. Aceste oglinzi imense pot \u00eenc\u0103lzi furnalul central p\u00e2n\u0103 a 3.300 grade Celsius, multiplic\u00e2nd c\u0103ldura soarelui de 10 mii ori \u015fi livr\u00e2nd o putere termic\u0103 de 1 MW. Aici au fost realizate de mai multe ori topiri de o\u0163el, dar edificiul a r\u0103mas unul cu scop de cercetare, nu unul industrial.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tUn alt furnal solar de talie similar\u0103 se afl\u0103 \u00een Parkent, Uzbekistan, fiind inspirat de cel francez. A fost construit \u00eentre 1981 \u015fi 1987 \u015fi are 62 heliostate pozi\u0163ionate \u00een mod similar, iar construc\u0163ia concav\u0103 cu oglinzi cu rol de concentrare a razelor are 54 metri \u00een\u0103l\u0163ime, deci e chiar mai mare. Puterea final\u0103, \u00eens\u0103, e aceea\u015fi, de 1 MW energie termic\u0103. Altitudinea de 1.050 metri a fost aleas\u0103 tot din considerente de aer rarefiat, la fel ca \u015fi zona, cu 250-270 zile \u00eensorite pe an. Furnalul poate atinge 3.000 grade Celsius. \u015ei acesta a avut rol de cercetare \u015fi \u015ftiin\u0163\u0103, de\u015fi la un moment dat se anun\u0163a \u015fi posibilitatea de a i se aloca \u015fi func\u0163ii industriale.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Furnalul solar din Parkent, Uzbekistan<\/p>\n Astfel, ideea genial\u0103 folosit\u0103 de elve\u0163ieni nu e una absolut nou\u0103, ci a fost ini\u0163iat\u0103 de francezi mul\u0163i ani \u00een lume, dar n-a prins aderen\u0163\u0103 \u00een industria prelucr\u0103rii o\u0163elului, din cauza intermiten\u0163ei, a investi\u0163iilor mari necesare ini\u0163ial \u015fi a alternativelor mai ieftine cu gaz sau c\u0103rbune. Dar elve\u0163ienii sunt convin\u015fi c\u0103 acum tr\u0103im alte timpuri, \u00een care emisiile CO2 sunt importante, iar companiile \u00ee\u015fi doresc o\u0163el produs cu aproape zero impact pentru mediu. Tocmai de asta, ei sper\u0103 ca acest proiect \u015fi echipa lor de ingineri s\u0103 creasc\u0103 \u00eentr-o companie mare constructoare de asemenea furnale solare, mai mari \u015fi mai mici, \u00een diverse locuri de pe mapamond. \u015ei poate \u00eentr-o zi am putea vedea \u015fi o\u0163elul folosit la produc\u0163ia de ma\u015fini topit \u00eentr-un asemenea mod.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820410_522_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820410_801_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1759820411_887_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n