{"id":143990,"date":"2026-03-25T04:40:11","date_gmt":"2026-03-25T04:40:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/143990\/"},"modified":"2026-03-25T04:40:11","modified_gmt":"2026-03-25T04:40:11","slug":"explozie-a-costurilor-cu-gazele-productii-in-scadere-preturi-pe-piata-agricola-mici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/143990\/","title":{"rendered":"explozie a costurilor cu gazele, produc\u021bii \u00een sc\u0103dere, pre\u021buri pe pia\u021ba agricol\u0103 mici"},"content":{"rendered":"

Criza \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor din Rom\u00e2nia nu mai este doar o problem\u0103 de pia\u021b\u0103, ci una geopolitic\u0103 \u0219i structural\u0103, care amenin\u021b\u0103 direct produc\u021bia agricol\u0103 \u0219i securitatea alimentar\u0103. Scumpirea gazului, blocajele comerciale din Str\u00e2mtoarea Ormuz \u0219i taxele europene au f\u0103cut ca fertilizan\u021bii s\u0103 devin\u0103 din ce \u00een ce mai greu accesibili. Fermierii reduc dozele, am\u00e2n\u0103 aplic\u0103rile \u0219i schimb\u0103 structura culturilor, ceea ce poate duce la sc\u0103deri semnificative ale randamentelor, \u00een special la porumb \u0219i alte culturi intensive, cu efecte directe asupra pre\u021burilor alimentelor \u0219i aprovizion\u0103rii popula\u021biei, avertizeaz\u0103 speciali\u0219tii din domeniu.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201eCriza actual\u0103 a \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor nu este doar una de pia\u021b\u0103, ci una geopolitic\u0103 \u0219i structural\u0103, generat\u0103 de dependen\u021ba agriculturii de energie \u0219i de lan\u021buri de aprovizionare fragile. Pentru fermieri, problema nu mai este doar \u00abexist\u0103 \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte?\u00bb, ci \u00abne permitem s\u0103 le folosim la nivel optim?\u00bb\u201d, avertizeaz\u0103 Cristina Cionga (foto st\u00e2nga), director adjunct la Forumul Agricultorilor \u0219i Procesatorilor Profesioni\u0219ti din Rom\u00e2nia. \u00centr-o declara\u021bie pentru CursdeGuvernare.ro, specialista avertizeaz\u0103 c\u0103 efectele sunt dea vizibile:
fermierii au redus dozele de fertilizare, am\u00e2n\u0103 aplic\u0103rile, schimb\u0103 structura culturilor \u2013 cu consecin\u021be directe \u00een nivelurile de produc\u021biei (mai ales la culturi intensive \u00een azot, precum\u00a0porumbul) \u0219i, deci, \u00een aprovizionarea popula\u021biei. <\/p>\n

\u201ePe termen mediu, riscul unor randamente mai mici se traduce \u00een pre\u021buri mai mari la alimente. Produc\u021bia agricol\u0103 poate sc\u0103dea semnificativ dac\u0103 criza persist\u0103\u201d, sus\u021bine ea.<\/p>\n

Efecte \u00een lan\u021b: Pre\u021bul \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor, sub presiune din cauza cre\u0219terii pre\u021bului gazelor \u0219i a bloc\u0103rii str\u00e2mtorii Ormuz<\/p>\n

Pe fondul tensiunilor din Iran, pre\u021bul gazului \u2013 care reprezint\u0103 70-80% din costul de produc\u021bie al \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor azotoase (amoniac, uree, azotat de amoniu) \u2013 a crescut accelerat la nivel european \u2013 cu circa 45\u201360%.<\/p>\n

\u201e\u00cenc\u0103 din primele zile de criz\u0103, s-au \u00eenregistrat cre\u0219teri de 20% ale pre\u021burilor unor \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte azotoase. La acest moment, la uree ele sunt cu 30\u201340% peste cele de la \u00eenceputul anului, iar pe unele unele pie\u021be s-au \u00eenregistrat salturi de 35% \u00een doar 2 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni.
\u0218i s\u0103 mai remarc\u0103m c\u0103, \u00een februarie 2026, \u00een UE, pre\u021bul la \u00eengr\u0103\u0219amintele azotoase era cu 29% peste pre\u021bul lor mediu din 2024!\u201d, a detaliat Cristina Cionga.<\/p>\n

Blocarea str\u00e2mtorii Ormuz risc\u0103, la r\u00e2ndul s\u0103u, s\u0103 creeze probleme de aprovizionare, deoarece este un nod maritim important pentru transportul \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor.<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

\u201eVedem cum 43% din tot ceea ce \u00eenseamn\u0103 transferul de uree trece prin str\u00e2mtoarea Ormuz, circa 25% din azotatul de amoniu tot acolo, astfel \u00eenc\u00e2t pia\u021ba \u00eengr\u0103\u0219\u0103m\u00e2ntului a crescut extrem, extrem de mult.
Dac\u0103 vre\u021bi un termen de compara\u021bie, \u00een noiembrie 2025, \u00een Rom\u00e2nia, ureea importat\u0103 era undeva \u00een jurul valorii de 510 dolari pe ton\u0103. Acum a dep\u0103\u0219it 730 de dolari pe ton\u0103\u201d, a declarat Cezar Gheorghe (foto dreapta), analist pe pia\u021ba cerealelor \u0219i fondator al serviciului de consultan\u021b\u0103 pentru fermieri AGRIColumn, pentru CursdeGuvernare.ro.<\/p>\n

\u00cen subsidiar, se mai adaug\u0103 \u0219i taxa pe carbon, instituit\u0103 de Uniunea European\u0103, pentru a proteja pia\u021ba \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor. <\/p>\n

\u201eAsta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice vine din import are o tax\u0103 \u00eentre 80 \u0219i 160 de euro pe ton\u0103. Dac\u0103 o lu\u0103m a\u0219a, grosier, s\u0103 spunem c\u0103 avem o tax\u0103 cam de 100 de euro pe ton\u0103, c\u0103 sunt diferen\u021biate pe categorie de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte. Avem o cre\u0219tere \u00een pre\u021bul \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor de cam 40\u201345%, \u0219i acestea sunt cifre conservatoare \u00een acest moment, la care se adaug\u0103, bine\u00een\u021beles, costul combustibilului\u201d, avertizeaz\u0103 Gheorghe.<\/p>\n

Situa\u021bia din teren: Cine a avut resurse financiare s-a aprovizionat deja cu \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte pentru actualul sezon<\/p>\n

Situa\u021bia actual\u0103 privind aprovizionarea cu \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte a fermelor din Rom\u00e2nia este tensionat\u0103, dar nu uniform critic\u0103, sus\u021bine Cionga. <\/p>\n

\u201e\u00cen acest moment, exist\u0103 marf\u0103 fizic \u00een pia\u021b\u0103, dar la pre\u021buri foarte ridicate. Aprovizionarea s-a f\u0103cut \u00een mare parte anticipat (ianuarie\u2013februarie), \u00eenainte de explozia pre\u021burilor, mai ales pe fondul faptului ca importatorii acceleraser\u0103 transporturile la sf\u00e2r\u0219itul anului 2025 pentru a evita intrarea \u00een vigoare la 1 ianuarie 2026 a taxei vamale pe carbon (CBAM)\u201d, sus\u021bine ea.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te situa\u021bia stocurilor, Cionga este de p\u0103rere c\u0103 la ora actual\u0103 problema principal\u0103 nu este lipsa inputurilor ci, mai degrab\u0103 \u201eaccesul economic la \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte, problema accesibilit\u0103\u021bii din perpectiva costurilor de produc\u021bie ale fermierului.\u201d<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Bogdan Chiripuci (foto st\u00e2nga), manager politici \u0219i programe pentru agricultur\u0103, Clubul Fermierilor, atrage aten\u021bia c\u0103 acest t\u0103v\u0103lug al scumpirilor s-a produs \u00een contextul \u00een care pre\u021burile \u201ela cereale \u0219i oleaginoase, pre\u021burile au r\u0103mas acelea\u0219i din 2016-2018\u201d. Pre\u021bul gr\u00e2ului era minim 1,1 lei \u00eenainte de r\u0103zboi, iar acum a sc\u0103zut la 0,7-0,8 lei, sub pre\u021bul de cost pentru fermieri.<\/p>\n

Fermierii rom\u00e2ni se confrunt\u0103 la ora actual\u0103 cu mari dificult\u0103\u021bi de cash-flow, din cauza incapacit\u0103\u021bii de a accesa finan\u021bare bancar\u0103. Cei care au avut acces la capital, s-au preg\u0103tit din iarna anului trecut. <\/p>\n

\u201eAchizi\u021bia de inputuri din noiembrie-decembrie a crescut exponen\u021bial. \u00cen ianuarie-februarie a sc\u0103zut cu minim 13% fa\u021b\u0103 de aceea\u0219i perioad\u0103 a anilor anteriori at\u00e2t la nivel na\u021bional, cat \u0219i european\u201d, a declarat Bogdan Chiripuci pentru CursdeGuvernare.ro. Acest lucru \u00eenseamn\u0103 c\u0103 fermierii care au avut capital, au achizi\u021bionat din timp, la pre\u021buri mai competitive.<\/p>\n

Evolu\u021bia pre\u021bului gr\u00e2ului din 2016 \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een prezent\/ Surs\u0103: Trading View<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

Verigile a\u0219teapt\u0103 lan\u021bul care s\u0103 asigure sustenabilitatea agriculturii<\/p>\n

Cezar Gheorghe atrage aten\u021bia c\u0103 problemele actuale din pia\u021ba \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor au \u00eenceput \u201edin momentul invaziei Rusiei \u00een Ucraina, pentru c\u0103, \u00een acel moment, Uniunea era sus\u021binut\u0103 de \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintele ruse\u0219ti ieftine \u0219i competitive, ca \u0219i de gazul rusesc, care la fel alimenta combinatele de \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte la nivel unional. \u00cens\u0103 sanc\u021biunile impuse Rusiei au f\u0103cut ca s\u0103 nu mai vin\u0103 gaz, s\u0103 nu mai vin\u0103 \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte.\u201d<\/p>\n

Foarte multe combinate din Europa s-au \u00eenchis din cauza acestor dificult\u0103\u021bi. Principalul produc\u0103tor din Rom\u00e2nia, Azomure\u0219, care acoperea aproximativ 60% din necesarul de fertilizan\u021bi al agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti, s-a oprit definitiv din noiembrie 2025 din cauza imposibilit\u0103\u021bii de a contracta gaze pe termen lung (cel pu\u021bin 12 luni) la pre\u021b sustenabil.<\/p>\n

Emil Alm\u0103\u0219an, pre\u0219edintele sindicatului Alternativa 2002 Azomure\u0219, sus\u021bine c\u0103 statul trebuie s\u0103 intervin\u0103 \u0219i s\u0103 finalizeze negocierile de preluarea a combinatului de c\u0103tre Romgaz \u2013 cel mai mare furnizor de gaze din Rom\u00e2nia.<\/p>\n

\u201eSingura solu\u021bie este preluarea de c\u0103tre Romgaz \u0219i repornirea combinatului. Nu exist\u0103 argument pentru \u00eenchidere. Este o industrie strategic\u0103. E momentul ca statul s\u0103-\u0219i ia \u00eenapoi o industrie de care a sc\u0103pat foarte u\u0219or. Erau 11 combinate chimice \u00een Rom\u00e2nia, acum nu mai e niciunul\u201d, a declarat Alm\u0103\u0219an pentru CursdeGuvernare.ro.<\/p>\n

\u00cen martie 2026, conducerea Azomure\u0219 a declan\u0219at procedura de concediere colectiv\u0103 pentru 865 de angaja\u021bi (din circa 920 total) \u0219i a anun\u021bat intrarea platformei \u00een conservare. Impact total: aproximativ 2.500 de locuri de munc\u0103 afectate (inclusiv contractori \u0219i firme partenere). Peste 600 de angaja\u021bi erau deja \u00een \u0219omaj tehnic din ianuarie 2026.<\/p>\n

Agricultura sufer\u0103 \u0219i de alte \u201ecomorbidit\u0103\u021bi\u201d<\/p>\n

Criza actual\u0103 se suprapune unor probleme structurale ale agriculturii rom\u00e2ne\u0219ti, \u00een special cele legate de accesul la finan\u021bare, \u00eengreunat \u00een ultimii doi ani. \u00cen condi\u021biile \u00een care inputurile pot fi achizi\u021bionate, de multe ori, doar prin creditare, costurile financiare ajung la 10\u201312%. Cu toate acestea, sistemul bancar \u0219i-a redus semnificativ expunerea pe agricultur\u0103, pe fondul unor probleme ap\u0103rute \u00een pia\u021b\u0103 \u00een ultimii ani, sus\u021bine Cezar Gheorghe.<\/p>\n

Potrivit acestuia, mai multe disfunc\u021bionalit\u0103\u021bi grave din sectorul comercial \u2013 inclusiv fraude \u0219i neplata m\u0103rfurilor \u2013 au afectat \u00eencrederea institu\u021biilor financiare. Comercian\u021bi care operau pe credit bancar au generat pierderi importante, inclusiv prin v\u00e2nzarea repetat\u0103 a aceleia\u0219i m\u0103rfi sau prin deturnarea produselor depozitate, ceea ce a dus la retragerea b\u0103ncilor din finan\u021barea acestui segment.<\/p>\n

La r\u00e2ndul s\u0103u, Bogdan Chiripuci consider\u0103 c\u0103 este necesar\u0103 crearea unor instrumente financiare adecvate pentru sector. Acesta subliniaz\u0103 nevoia unui mecanism de reglementare care s\u0103 faciliteze at\u00e2t accesul la credite pentru capital de lucru pe termen scurt, inclusiv pentru fermierii afla\u021bi \u00een dificultate, c\u00e2t \u0219i finan\u021barea investi\u021biilor pe termen mediu \u0219i lung, cu maturit\u0103\u021bi de 15\u201320 de ani.<\/p>\n

\u00cen paralel, contextul interna\u021bional a devenit nefavorabil: dup\u0103 2022, odat\u0103 cu cre\u0219terea fluxurilor de cereale din Ucraina \u0219i cu supraproduc\u021biile globale de gr\u00e2u \u0219i porumb, marjele comercian\u021bilor s-au redus semnificativ.<\/p>\n

\u201eTotul a culminat cu anul \u0103sta, \u00een care a fost o superproduc\u021bie la nivel global de gr\u00e2u. Superproduc\u021bie la nivel global de porumb. \u0218i astfel s-a d\u0103r\u00e2mat ultimul e\u0219afodaj al acestui castel de c\u0103r\u021bi de carton pe care l-au construit ace\u0219ti comercian\u021bi la intern\u201d, avertizeaz\u0103 Gheorghe.<\/p>\n

\u00cen opinia sa, lipsa unei organiz\u0103ri eficiente \u0219i fragmentarea sectorului agricol reprezint\u0103 alte vulnerabilit\u0103\u021bi majore. Spre deosebire de Rom\u00e2nia, \u00een state precum Fran\u021ba, fermierii s-au asociat \u00een cooperative puternice, cu rol economic direct, care gestioneaz\u0103 activit\u0103\u021bi de trading, achizi\u021bii \u0219i distribu\u021bie de inputuri sau chiar lan\u021buri de retail. \u00cen Rom\u00e2nia, reticen\u021ba fa\u021b\u0103 de asociere limiteaz\u0103 capacitatea de negociere \u0219i dezvoltare.<\/p>\n

\u00cen acest context, Gheorghe avertizeaz\u0103 c\u0103 randamentele agricole ar putea sc\u0103dea semnificativ. Estim\u0103rile ini\u021biale privind produc\u021bia de gr\u00e2u \u2013 de aproximativ 13,6 milioane de tone \u2013 ar putea fi revizuite \u00een jos, sub pragul de 12 milioane de tone, \u00een principal din cauza reducerii utiliz\u0103rii \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor.<\/p>\n

Criza este global\u0103, instrumentele na\u021bionale \u2013 limitate\/ Solu\u021biile UE<\/p>\n

Cristina Cionga spune c\u0103 exist\u0103 dialog cu Ministerul Agriculturii, dar nu exist\u0103 la ora actual\u0103 un plan de interven\u021bie adaptat noii crize. \u201eLa acest moment, criza este global\u0103, iar instrumentele na\u021bionale sunt limitate\u201d, spune ea.<\/p>\n

Recent, Senatul Rom\u00e2niei a adoptat un proiect de lege prin care produc\u021bia \u0219i depozitarea \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor devin \u201einfrastructur\u0103 critic\u0103 na\u021bional\u0103\u201d, ceea ce ar permite interven\u021bia statului \u00een situa\u021bii precum criza actual\u0103<\/p>\n

La nivel european se plan de ac\u021biune pentru \u00eengr\u0103\u0219aminte. \u201eAcesta va cuprinde at\u00e2t m\u0103suri reactive, pe termen scurt, pentru a ameliora situ\u021bia fermierilor \u0219i ale industriei de fertilizan\u021bi autohtone (cel mai probabil sub forma unor m\u0103suri de criz\u0103\/ scheme de sprijin pentru inputuri similare cu cele din 2022, facilit\u0103\u021bi de finan\u021bare pentru fermieri \u0219i mecanisme de asigurare a accesului la \u00eengr\u0103\u0219\u0103minte), c\u00e2t \u0219i m\u0103suri preventive, pe termen mediu \u0219i lung, pentru a reduce riscurile\u00a0 structurale ale UE \u00een aprovizionare\u201d, explic\u0103 specialista.<\/p>\n

Printre solu\u021biile pe termen lung s-au num\u0103r\u0103 diversficarea surselor de aprovizionare prin \u00eencurajarea produc\u021biei europene de amoniac cu amprent\u0103 redus\u0103 de carbon (green\/bleu ammonia), de bio-fertilizan\u021bi, \u00een tandem cu stimularea fermelor de a utiliza \u0219i alte tehnologii de fertilizare (\u00eengr\u0103\u0219aminte organice, \u00eengr\u0103\u0219aminte verzi, reciclarea ntrien\u021bilor\u00a0 \u2013 digestat de biogaz, n\u0103moluri de epurare etc.), de a reduce pierderile\/scurgerile de \u00eengr\u0103\u0219aminte \u0219i de a extinde agricultura de precizie pentru mic\u0219ora consumul.<\/p>\n

(Cite\u0219te \u0219i: \u201dSenatul include industria \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor \u00een infrastructura critic\u0103 na\u021bional\u0103. Consecin\u021bele practice<\/a>\u201d)<\/p>\n

***<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Criza \u00eengr\u0103\u0219\u0103mintelor din Rom\u00e2nia nu mai este doar o problem\u0103 de pia\u021b\u0103, ci una geopolitic\u0103 \u0219i structural\u0103, care…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":143991,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,31,42678,42679,36,37,27,42680,74,34,35,42681,25,42682,42683,36206,42684,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-143990","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-cresteri-preturi-ingrasaminte","12":"tag-criza-ingrasaminte","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-inchidere-azomures","17":"tag-international","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-mobi","21":"tag-news","22":"tag-postare-pe-twitter-x","23":"tag-preluare-romgaz","24":"tag-pret-gaze","25":"tag-probleme-structurale","26":"tag-ro","27":"tag-romana","28":"tag-romania","29":"tag-romanian","30":"tag-stiri","31":"tag-titluri","32":"tag-top-stories","33":"tag-topstories","34":"tag-world","35":"tag-world-news","36":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116287977915167724","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/143990","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=143990"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/143990\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/143991"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=143990"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=143990"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=143990"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}