![\"Vehiculul](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/03\/1774540155_43_index.png\")
<\/p>\nEuropa se afl\u0103 \u00eentr-o transformare profund\u0103 a arhitecturii sale de securitate, influen\u021bat\u0103 at\u00e2t de r\u0103zboiul din Ucraina, c\u00e2t \u0219i de tendin\u021ba Statelor Unite de a-\u0219i reducere angajamentele securitare pe continentul european.\u00a0\u00cen centrul acestei schimb\u0103ri se afl\u0103 programul Security Action for Europe (SAFE), un instrument de 150 miliarde de euro sub form\u0103 de credite contractate \u00een condi\u021bii avantajoase, conceput pentru a consolida capacitatea de ap\u0103rare a Uniunii Europene. Dincolo de dotarea armatelor cu tehnic\u0103 militar\u0103 de ultim\u0103 genera\u021bie, o miz\u0103 esen\u021bial\u0103 o reprezint\u0103 modul \u00een care aceste fonduri se vor \u00eentoarce \u00een economiile na\u021bionale, iar \u00een acest context Rom\u00e2nia pare s\u0103 fi r\u0103mas \u00een urm\u0103 unor state precum Polonia \u0219i Ungaria.\u00a0<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Vehiculul de recuperare blindat M88A2 Hercules. FOTO: BAE System<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u00cen ciuda strategiilor na\u021bionale diferite, toate statele membre sunt legate de acelea\u0219i condi\u021bii SAFE: cel pu\u021bin 65% din valoarea componentelor echipamentelor finan\u021bate trebuie s\u0103 provin\u0103 din UE, Spa\u021biul Economic European sau Ucraina, iar toate proiectele trebuie finalizate p\u00e2n\u0103 la 31 decembrie 2030.<\/p>\n
Polonia va beneficia de o alocare total\u0103 de aproximativ 43,7 miliarde de euro, de departe cea mai mare din r\u00e2ndul statelor care au aplicat \u00een cadrul SAFE.\u00a0Suma dep\u0103\u0219e\u0219te cu mult aloc\u0103rile acordate Fran\u021bei \u0219i Ungariei (c\u00e2te 16,2 miliarde fiecare), Italiei (aproape 15 miliarde) sau Rom\u00e2niei (16,68 miliarde).\u00a0<\/p>\n
Var\u0219ovia a construit programul explicit ca instrument de industrializare militar\u0103 intern\u0103.\u00a0 Potrivit estim\u0103rilor Agen\u021biei de \u00cenzestrare a Ministerului Ap\u0103r\u0103rii din Polonia, 89% din fondurile SAFE vor ajunge la industria polonez\u0103, aproximativ 12.000 de companii poloneze urm\u00e2nd s\u0103 beneficieze direct de pe urma programului. \u201eSAFE nu este un program politic, ci unul patriotic”, a declarat vicepremierul \u0219i ministrul ap\u0103r\u0103rii Wladyslaw Kosiniak-Kamysz.\u00a0<\/p>\n
Concret, cea mai mare parte a fondurilor (28%) va merge spre sisteme de artilerie. Ap\u0103rarea antiaerian\u0103 \u0219i antirachet\u0103, sistemele drone \u0219i anti-drone vor avea o alocare 26%, iar vehiculele de lupt\u0103 terestre \u0219i de sprijin primesc 19%. Restul se \u00eemparte \u00eentre muni\u021bie \u0219i rachete, transport aerian strategic, cybersecuritate \u0219i inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, \u0219i proiectul regional \u201eSafe Baltic”.<\/p>\n
De asemenea, Polonia a semnat un acord de parteneriat cu britanicii de la BAE Systems, cu care Polonia a semnat un contract prin care compania ofer\u0103 licen\u021bele pentru tehnologii-cheie necesare construirii unei fabrici de obuze de artilerie de ultim\u0103 genera\u021bie. Fabrica va produce dou\u0103 tipuri de obuze de 155 mm conforme cu standardele NATO, standard \u0219i cu raz\u0103 lung\u0103 de ac\u021biune. Unitatea ar trebui s\u0103 devin\u0103 opera\u021bional\u0103 p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anului 2027 sau \u00eenceputul lui 2028. Obiectivul este produc\u021bia a 180.000 de obuze pe an, fa\u021b\u0103 de aproximativ 30.000 c\u00e2t produce Polonia \u00een prezent. BAE va primi zeci de milioane de lire sterline, plus redeven\u021be, dar licen\u021ba permite polonezilor s\u0103 produc\u0103 muni\u021bie pe termen nelimitat.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Simultan, Polska Grupa Zbrojeniowa (PGZ) a semnat dou\u0103 acorduri strategice cu firma francez\u0103 EURENCO pentru tehnologia de produc\u021bie a \u00eenc\u0103rc\u0103turilor modulare de 155 mm, elemente necesare pentru reglarea for\u021bei de tragere a obuzelor. \u021ainta este de cel pu\u021bin 600.000 de buc\u0103\u021bi pe an, produse \u00een Polonia.<\/p>\n
\u00cen ciuda acestor ambi\u021bii, programul a generat tensiuni politice la Var\u0219ovia. Pre\u0219edintele Karol Nawrocki a refuzat deocamdat\u0103 s\u0103 semneze legea de implementare, argument\u00e2nd c\u0103 un \u00eemprumut pe termen lung va \u00eempov\u0103ra bugetul de stat \u0219i c\u0103 UE va dob\u00e2ndi prea mult\u0103 influen\u021b\u0103 asupra politicii poloneze. Premierul Donald Tusk a respins aceste argumente, subliniind c\u0103 Polonia a fost de fapt ini\u021biatoarea programului SAFE la nivel european \u0219i c\u0103 peste 80% din fonduri vor r\u0103m\u00e2ne \u00een economia polonez\u0103. Chiar \u0219i \u00een cazul unui veto preziden\u021bial, a precizat ministrul ap\u0103r\u0103rii, Polonia va putea accesa SAFE, de\u0219i mai dificil.<\/p>\n
\t\t\tUngaria a b\u0103tut palma cu gigantul Rheinmetall<\/p>\n
Ungaria ar trebui s\u0103 primeasc\u0103 prin SAFE nu mai pu\u021bin de 16,2 miliarde de euro, o sum\u0103 extrem de important\u0103 pentru o economie de asemenea dimensiuni. \u00cen loc s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 propriile capacit\u0103\u021bi de la zero, Budapesta a adus produc\u021bia militar\u0103 acas\u0103 prin parteneriate cu gigantul german Rheinmetall, c\u0103ruia i-a oferit condi\u021bii extrem de favorabile.<\/p>\n
Fabrica Rheinmetall din Zalaegerszeg produce deja \u00een serie vehiculul blindat de lupt\u0103 Lynx KF41, Ungaria fiind prima \u021bar\u0103 NATO \u0219i UE care l-a adoptat. La Zalaegerszeg se va investi acum suplimentar \u00een capacit\u0103\u021bi de dezvoltare \u0219i inginerie pentru sistemele Lynx KF41 \u0219i tancul de lupt\u0103 Panther KF51, cu aproximativ 80 de noi locuri de munc\u0103 pentru ingineri \u00eenalt califica\u021bi, sus\u021binute printr-un sprijin de 1,4 milioane de euro din partea Agen\u021biei Maghiare de Promovare a Investi\u021biilor. La V\u00e1rpalota, potrivit unei analize publicate de\u00a0PressOne<\/a>, Rheinmetall construie\u0219te una dintre cele mai mari fabrici de muni\u021bie \u0219i explozibili din Europa, unde produc\u021bia ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een a doua jum\u0103tate a acestui an. Fabrica va aproviziona \u0219i re\u021beaua european\u0103 de fabrici Rheinmetall cu explozibili RDX produ\u0219i acolo.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n De asemenea, Gigantul german a achizi\u021bionat o cot\u0103 de aproximativ 25% din 4iG, una dintre companiile de top ale guvernului Orb\u00e1n. Cei doi au \u00eenfiin\u021bat o filial\u0103 IT comun\u0103 sub numele Rheinmetall 4iG Digital Services. Mai mult, G\u00e1sp\u00e1r Mar\u00f3th, fost secretar de stat pentru politica de ap\u0103rare, a fost numit \u0219ef pentru Europa de Est al Rheinmetall la doar cinci luni dup\u0103 ce a fost demis din func\u021bie.<\/p>\n Acum, \u00een contextul alegerilor care se apropie, guvernul condus de Viktor Orb\u00e1n a anun\u021bat c\u0103 va privatiza o mare parte din participa\u021biile sale \u00een industria de ap\u0103rare, inclusiv cota la fabrica local\u0103 Rheinmetall, prin v\u00e2nzarea acestora c\u0103tre grupul privat 4iG, condus de Gell\u00e9rt J\u00e1szai, apropiat al premierului. Valoarea estimat\u0103 a tranzac\u021biei este de aproximativ 238 de milioane de dolari.\u00a0<\/p>\n \t\t\tBulgaria: radare, drone \u0219i rachete antiaeriene<\/p>\n Bulgaria a solicitat 3,2 miliarde de euro prin SAFE, \u00eenso\u021bind cererea de Planul Na\u021bional de Investi\u021bii \u00een Industria European\u0103 de Ap\u0103rare, aprobat de guvern \u0219i depus \u00een termenul stabilit de Comisia European\u0103. <\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n Lista proiectelor prioritare bulgare este orientat\u0103 clar spre capacit\u0103\u021bi de detectare \u0219i ap\u0103rare: achizi\u021bia de radare 3D, sisteme terestre de ap\u0103rare aerian\u0103 \u0219i antirachet\u0103, tunuri autopropulsate de 155 mm, drone \u0219i muni\u021bii loitering, un sistem de rachete multiple cu mobilitate ridicat\u0103, sisteme anti-drone, vehicule de transport pentru for\u021bele armate \u0219i rachete antiaeriene VL MICA, al\u0103turi de muni\u021bie de 155 mm.<\/p>\n \t\t\tLituania: Divizia de Uscat \u0219i Linia Baltic\u0103 de Ap\u0103rare<\/p>\n Lituania va primi 6,3 miliarde de euro, mai mult dec\u00e2t minimul de 5 miliarde de euro solicitat de ministerul ap\u0103r\u0103rii. \u021ainta este echiparea complet\u0103 a Diviziei de For\u021be Terestre p\u00e2n\u0103 \u00een 2030, cu sisteme de lupt\u0103, logistic\u0103 \u0219i stocuri de muni\u021bie. O parte din fonduri va merge \u0219i spre consolidarea Liniei Baltice de Ap\u0103rare, inclusiv m\u0103suri de contramobilitate \u0219i mine de-a lungul frontierei estice NATO.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Industria lituanian\u0103 de ap\u0103rare este organizat\u0103 \u00een patru clustere strategice: muni\u021bie \u0219i explozibili, drone \u0219i anti-drone, produc\u021bie \u0219i repara\u021bii de echipamente militare, \u0219i capacit\u0103\u021bi maritime. Scopul declarat al ministrului ap\u0103r\u0103rii Dovil\u0117 \u0160akalien\u0117 este \u201eproduc\u021bie c\u00e2t mai mare pe teritoriul Lituaniei, pentru a proteja capacit\u0103\u021bile proprii fa\u021b\u0103 de \u0219ocuri geopolitice \u0219i rupturi ale lan\u021burilor de aprovizionare.” Lituania a alocat totodat\u0103 1,1 miliarde de euro pentru m\u0103suri de contramobilitate \u00een urm\u0103torul deceniu, sincronizate cu Polonia \u0219i integrate \u00een Linia Baltic\u0103 de Ap\u0103rare.<\/p>\n \t\t\tItalia: banii europeni, motorul unei industrii deja mari<\/p>\n Italia va primi aproape 15 miliarde de euro din SAFE, iar Roma a ales s\u0103 trateze aceast\u0103 resurs\u0103 ca pe un multiplicator al industriei de ap\u0103rare existente, una dintre cele mai mari din Europa, dominat\u0103 de Leonardo \u0219i Fincantieri. Premierul Giorgia Meloni a convocat personal directorii executivi ai celor dou\u0103 companii de stat pentru a discuta strategia de cheltuire a fondurilor, cer\u00e2nd \u201emaximizarea investi\u021biilor cu utilizare dubl\u0103” \u0219i c\u0103utarea \u201ecompatibilit\u0103\u021bii \u00eentre investi\u021biile noastre \u0219i cele ale partenerilor europeni.”<\/p>\n CEO-ul Leonardo, Roberto Cingolani, a estimat c\u0103 fondurile SAFE ar putea ad\u0103uga 4 miliarde de euro pe an la bugetul de ap\u0103rare al Italiei timp de cinci ani. Fiecare punct procentual suplimentar din PIB alocat ap\u0103r\u0103rii \u00eenseamn\u0103 pentru Leonardo venituri extra de 2-2,5 miliarde de euro. Compania estimeaz\u0103 c\u0103, p\u00e2n\u0103 \u00een 2029, SAFE ar putea ad\u0103uga \u00eentre 4 \u0219i 6 miliarde de euro la cele 24 de miliarde de euro deja proiectate ca venituri.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Pre\u0219edintele Leonardo, Stefano Pontecorvo, a avertizat c\u0103 dac\u0103 UE continu\u0103 s\u0103 aplice mecanisme de pia\u021b\u0103 intern\u0103 \u00een domeniul ap\u0103r\u0103rii, inclusiv cerin\u021be antitrust complicate \u2014 consolidarea industrial\u0103 va deveni imposibil\u0103. Pentru joint-venture-ul creat de Leonardo \u0219i Rheinmetall \u00een domeniul vehiculelor militare, cele dou\u0103 companii au trebuit s\u0103 ob\u021bin\u0103 nu mai pu\u021bin de cinci autoriza\u021bii antitrust.\u00a0<\/p>\n \t\t\tRom\u00e2nia nu a decis exact ce va face cu banii<\/p>\n \u00cen ianuarie, Comisia European\u0103 a aprobat aplica\u021bia Rom\u00e2niei pentru finan\u021bare prin instrumentul SAFE, ceea ce permite \u021b\u0103rii s\u0103 acceseze 16,68 miliarde de euro, a doua cea mai mare sum\u0103 alocat\u0103 \u00een cadrul programului.<\/p>\n Guvernul a publicat o\u00a0list\u0103 de achizi\u021bii militare<\/a>\u00a0pentru MApN \u00een valoare de circa 9,53 miliarde de euro, parte din fondurile SAFE, care include 21 de proiecte majore: transportoare blindate Piranha 5, vehicule multifunc\u021bionale, ma\u0219ini de lupt\u0103 pentru infanterie, elicoptere multi-misiune H225M, sisteme antiaeriene Mistral\/SkyNex\/Skyranger, radare, nave de patrulare \u0219i muni\u021bie specific\u0103.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n Partea rom\u00e2neasc\u0103<\/a>\u00a0\u00ee\u0219i propune ca aceste achizi\u021bii s\u0103 fie f\u0103cute prin licita\u021bii transparente, multe \u00een comun cu alte state membre UE \u0219i respect\u00e2nd criterii de origine european\u0103\/Spa\u021biul Economic European\/Ucraina, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 o mare parte a produselor trebuie s\u0103 provin\u0103 din aceast\u0103 zon\u0103.<\/p>\n Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103 industria de armament din Rom\u00e2nia nu este la nivelul la care s\u0103 produc\u0103 o mare parte din sistemele din lista SAFE, sunt \u0219anse mari ca cea mai mare parte a banilor s\u0103 ajung\u0103 la marii produc\u0103tori din Fran\u021ba \u0219i Germania. Totu\u0219i, autorit\u0103\u021bile din Rom\u00e2nia \u0219i-au exprimat dorin\u021ba ca\u00a0o mare parte din sisteme s\u0103 fie produse \u00een \u021bar\u0103<\/a>, pentru a determina o revigorare a industriei autohtone de armament.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u201eCele mai consistente programe ale Rom\u00e2niei au o condi\u021bie de produc\u021bie \u00een \u021bar\u0103 de minimum 50%, \u00een unele cazuri acest procent urm\u00e2nd a fi de 100% din ra\u021biuni de securitate \u0219i suveranitate asupra unui proces critic de produc\u021bie\u201d, se arat\u0103 \u00eentr-un comunicat de pres\u0103 al Consiliului Superior de Ap\u0103rare a \u021a\u0103rii (CSAT).<\/p>\n CSAT nu a precizat care sunt\u00a0\u201ecele mai consistente programe ale Rom\u00e2niei\u201d\u00a0\u0219i \u00een plus, nu se \u0219tie \u00een ce m\u0103sur\u0103 companiile din str\u0103in\u0103tate vor accepta producerea \u00een \u021bar\u0103 a sistemelor contractate. \u00cen acest context, directorul general ROMARM, R\u0103zvan P\u00eerc\u0103l\u0103bescu, a reclamat recent c\u0103 niciuna dintre companiile membre ale Organiza\u021biei Patronale din Industria de Ap\u0103rare (OPIA) nu a fost consultat\u0103 pentru programul SAFE.<\/p>\n \u201eDin p\u0103cate, niciuna dintre companiile membre ale Organiza\u021biei Patronale din Industria de Ap\u0103rare nu a fost consultat\u0103 pentru programul SAFE. Noi \u00eel consider\u0103m un program foarte bun, dar dac\u0103 nu se consult\u0103 cu noi, cu mediul de afaceri autohton, cred c\u0103 nu va ajunge la rezultatul scontat.<\/p>\n
\n Directorul ROMARM acuz\u0103 c\u0103 industria de ap\u0103rare nu a fost consultat\u0103 pentru programul SAFE: \u201eNu avem nicio informa\u021bie c\u0103 s-ar face produc\u021bie intern\u0103\u201d<\/p>\n
\n Cum facem Rom\u00e2nia credibil\u0103. Militar, bugetar, social \u0219i economic<\/p>\n