{"id":147634,"date":"2026-03-30T09:48:22","date_gmt":"2026-03-30T09:48:22","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/147634\/"},"modified":"2026-03-30T09:48:22","modified_gmt":"2026-03-30T09:48:22","slug":"ce-au-invatat-doua-profesoare-romance-din-schimburile-de-experienta-erasmus-lectiile-din-scolile-europei-care-ne-arata-unde-suntem","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/147634\/","title":{"rendered":"Ce au \u00eenv\u0103\u021bat dou\u0103 profesoare rom\u00e2nce din schimburile de experien\u021b\u0103 Erasmus. Lec\u021biile din \u0219colile Europei care ne arat\u0103 unde suntem"},"content":{"rendered":"

Un program Erasmus este, pentru mul\u021bi elevi, studen\u021bi \u0219i profesori rom\u00e2ni, o oportunitate rar\u0103. Copiii pleac\u0103 \u00eentr-o alt\u0103 \u021bar\u0103, \u00eenva\u021b\u0103 o perioad\u0103 \u00een alt\u0103 \u0219coal\u0103, cu al\u021bi colegi, dup\u0103 o program\u0103 \u0219i materie diferite, interac\u021bioneaz\u0103 cu profesori \u0219i tineri din alte culturi. Pentru profesorii care \u00eenso\u021besc elevi \u00een astfel de programe, miza este \u0219i mai mare. V\u0103d cum func\u021bioneaz\u0103 alte sisteme de educa\u021bie, \u00een\u021beleg ce merge mai bine \u0219i ce merge mai prost la noi, se \u00eentorc cu idei \u0219i solu\u021bii pentru \u0219colile de acas\u0103. Ambele profesoare au fost impresionate, cu prec\u0103dere, de ceea ce au v\u0103zut \u00een Estonia, \u021bar\u0103 care e lider \u00een domeniul educa\u021biei, cu elevi frunta\u0219i la testele interna\u021bionale PISA<\/a>.<\/p>\n

Magda Cojocaru este profesoar\u0103 de englez\u0103, iar Gabriela Dima profesoar\u0103 de matematic\u0103 \u0219i directoare a \u0218colii Gimnaziale 279 din Bucure\u0219ti. Ambele coordoneaz\u0103, din 2018, programe Erasmus \u00een \u0218coala 278. Aceste programe sunt fina\u021bate de Uniunea European\u0103 \u0219i permit elevilor, studen\u021bilor \u0219i profesorilor s\u0103 participe la schimburi de experien\u021b\u0103 \u00een alte \u021b\u0103ri. \u00cen cazul \u0219colilor, proiectele presupun vizite de scurt\u0103 durat\u0103 \u00een care copiii merg la cursuri, lucreaz\u0103 \u00een proiecte comune cu elevi din \u021bara gazd\u0103 \u0219i le descoper\u0103 sistemul de educa\u021bie, cultura \u0219i alte modul de a \u00eenv\u0103\u021ba.<\/p>\n

Experien\u021ba celor dou\u0103 profesoare le-a ar\u0103tat c\u0103 Erasmus nu e o vitrin\u0103 european\u0103 \u00een care participan\u021bii \u00ee\u0219i fac poze frumoase \u0219i bifeaz\u0103 un proiect. Este, mai degrab\u0103, o oglind\u0103. Uneori, una flatant\u0103 pentru \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103, alteori, una care arat\u0103, f\u0103r\u0103 menajamente, c\u00e2t de departe suntem de educa\u021bia modern\u0103.<\/p>\n

70.000 de euro pentru \u0219coal\u0103 dup\u0103 acreditarea Erasmus<\/p>\n

Aventura Erasmus a \u00eenceput \u00een \u0218coala 279 cu o serie de cursuri pentru profesori, unele centrate pe inteligen\u021ba emo\u021bional\u0103 \u0219i prevenirea bullyingului. A urmat apoi un parteneriat amplu cu mai multe \u021b\u0103ri, \u00eentre care Grecia, Slovenia, Italia, Polonia, Turcia \u0219i Rom\u00e2nia. \u00cen 2020, \u0219coala a ob\u021binut \u0219i acreditarea Erasmus pentru perioada 2020-2027, ceea ce a \u00eensemnat nu doar stabilitate, ci \u0219i \u0219ansa de a g\u00e2ndi programe pe termen mai lung. Primul an de acreditare a adus un buget consistent, de peste 70.000 de euro, folosit pentru mai multe mobilit\u0103\u021bi \u0219i activit\u0103\u021bi.<\/p>\n

Numai c\u0103 \u00eenceputul n-a fost deloc u\u0219or. Din contr\u0103. A venit pandemia, iar primele plec\u0103ri cu elevi s-au organizat \u00eentr-o perioad\u0103 \u00een care teama, ne\u00eencrederea \u0219i confuzia se amestecau \u00een toate familiile. Reticen\u021ba unor p\u0103rin\u021bi s-a men\u021binut \u0219i dup\u0103 pandemie. De\u0219i e vorba de proiecte finan\u021bate integral, organizate, \u00eenso\u021bite de profesori \u0219i construite atent, exist\u0103 familii care \u00eenc\u0103 privesc plecarea copilului \u00eentr-un proiect Erasmus cu team\u0103, ca pe ceva riscant, prea complicat sau greu de controlat.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, spun profesoarele, nici reac\u021biile copiilor nu sunt uniforme. Unii sunt fascina\u021bi \u0219i transforma\u021bi dup\u0103 o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 petrecut\u0103 \u00een alt\u0103 \u021bar\u0103 \u00een acest program. Al\u021bii, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd ajung \u00een destina\u021bii impresionate, par s\u0103 treac\u0103 prin aceast\u0103 experien\u021b\u0103 cu o deta\u0219are surprinz\u0103toare. Erasmus nu produce automat revela\u021bii. Dar, pentru mul\u021bi, creeaz\u0103 un context \u00een care ceva \u00eencepe s\u0103 se mi\u0219te.<\/p>\n

Profesoarele spun c\u0103 ceea ce au v\u0103zut \u00een \u0219colile din afar\u0103 nu poate fi redus la ideea simpl\u0103 c\u0103 \u201ela ei e mai bine\u201d. De\u0219i, \u00een multe situa\u021bii, chiar e. Uneori, acel \u201emai bine\u201d \u021bine de bani \u0219i infrastructur\u0103. Alteori, de reguli extrem de simple, dar respectate consecvent. Uneori, mai \u021bine \u0219i de cultur\u0103, dar \u0219i de felul \u00een care un sistem alege s\u0103-\u0219i a\u0219eze priorit\u0103\u021bile.<\/p>\n

Estonia, \u021bara care pune educa\u021bia pe primul loc\"\"Open Air Museum (Tallin) \u2013 elevii exploreaz\u0103 tradi\u021biile estoniene cu ajutorul unei aplica\u021bii\"\"Pronto Inovation Factory \u2013 muzeu interactiv al inven\u021biilor\"\"Pronto Inovation Factory \u2013 combina\u021bie de realitate virtual\u0103 \u0219i istorie a tehnologiilor\"\"Sal\u0103 de for\u021b\u0103 \u00eentr-o \u0219coal\u0103 din Estonia\"\"Sal\u0103 de clas\u0103 dintr-o \u0219coal\u0103 din Tallin, Estonia<\/p>\n

Estonia este \u021bara despre care spun la unison c\u0103 este cea mai dezvoltat\u0103 din punct de vedere al infrastructurii \u0219colare. Au fost impresionate de accentul pus pe atmosfera din \u0219coal\u0103, care \u00eei face pe copii s\u0103 fie relaxa\u021bi \u0219i deschi\u0219i spre \u00eenv\u0103\u021bare, de centrele interactive, care-i ajut\u0103 s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 \u0219i s\u0103 aplice practic teoria pe care o \u00eenva\u021b\u0103. \u0218colile dispun de demisoluri func\u021bionale mari, sunt dotate cu vestiare \u0219i inclusiv cu s\u0103li de for\u021b\u0103 pentru b\u0103ie\u021bi. Surpriza lor a fost s\u0103 vad\u0103 c\u0103, totu\u0219i, \u00een unele \u0219coli se lucreaz\u0103 \u00eenc\u0103 \u0219i cu tehnologie mai veche, \u00een special cu videoproiectoare \u0219i calculatoare clasice.<\/p>\n

Nu doar \u0219coala \u00een sine le-a atras aten\u021bia profesoarelor, ci \u0219i tot ce gravita \u00een jurul ei. Copiii \u0219i familiile lor au la dispozi\u021bie muzee tematice, spa\u021bii educa\u021bionale g\u00e2ndite pentru \u00eenv\u0103\u021bare aplicat\u0103, experien\u021be interactive care completeaz\u0103 firesc ceea ce se \u00eent\u00e2mpla la clas\u0103. Exist\u0103 chiar \u0219i o \u201dzi de muzeu\u201d \u00een care elevii merg s\u0103 viziteze, dar \u0219i s\u0103 \u00eenve\u021be, \u00eentr-un alt loc dec\u00e2t sala de clas\u0103.<\/p>\n

Tot \u00een Estonia le-a r\u0103mas \u00een minte o scen\u0103 aparent mic\u0103, dar gr\u0103itoare: \u00een pauz\u0103, c\u00e2\u021biva elevi repetau, st\u00e2ngaci, o serie de dansuri clasice, \u00een timp ce colegii st\u0103teau \u00een jur \u0219i priveau. Nimeni nu r\u00e2dea, nimeni nu ironiza, nimeni nu transforma vulnerabilitatea celuilalt \u00eentr-un prilej de spectacol. Modul \u00een care sunt educa\u021bi elevii estonieni se vede cel mai mult \u00een afara clasei. La cantin\u0103, de\u0219i au dreptul la un meniu complet (sup\u0103, fel principal, salat\u0103, desert), ace\u0219tia \u00ee\u0219i pun \u00een farfurie doar c\u00e2t consum\u0103, foarte aten\u021bi s\u0103 nu fac\u0103 risip\u0103. De\u0219i sistemul e organizat \u00een cele mai mici detalii, elevii nu percep \u0219coala ca fiind rigid\u0103. Pentru a reduce presiunea studiului, \u00een \u0219coala vizitat\u0103 de copiii rom\u00e2ni, o dat\u0103 pe s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, elevii particip\u0103 la cursuri \u00eembr\u0103ca\u021bi dup\u0103 o anumit\u0103 tematic\u0103 sau chiar \u00een pijamale.<\/p>\n

Cehia, \u00eentre responsabilitate \u0219i rutin\u0103\"\"Sal\u0103 de clas\u0103 dintr-o \u0219coal\u0103 din Cehia unde elevii rom\u00e2ni \u0219i cehi particip\u0103 la ore\"\"Program cultural \u00een cadrul mobilit\u0103\u021bii din Cehia<\/p>\n

Din Cehia au adus acas\u0103 alt tip de lec\u021bii, aparent minore, dar esen\u021biale pentru formarea unor reflexe civice: primul copil care intr\u0103 pe hol aprinde lumina, ultimul o stingea. Nimi spectaculos, pur \u0219i simplu o rutin\u0103 \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 \u0219i acceptat\u0103 de to\u021bi care arat\u0103 grija pentru mediu \u0219i resurse. La fel de impresionate au fost de faptul c\u0103, de\u0219i elevii au telefoanele \u00een ghiozdane pe tot parcursul zilei, nu le scot de acolo p\u00e2n\u0103 la finalul orelor de curs.<\/p>\n

\u021a\u0103ri care inspir\u0103\"\"Cantina unei \u0219coli din Fran\u021ba\"\"Mobilitate din Capri, Italia\"\"Mobilitate \u00een La Verpilliere, Fran\u021ba\"\"Sal\u0103 de clas\u0103 din Italia\"\"Magda Cojocaru pred\u00e2nd \u00eentr-o \u0219coal\u0103 din Murcia, Spania\"\"Vizit\u0103 la Salinas de San Pedro, Spania\"\"Elevii rom\u00e2ni au ap\u0103rut \u00een ziarul local din La Verpilliere\"\"Magda Cojocaru, coordonatoare proiecte Erasmus<\/p>\n

Polonia este una dintre \u021b\u0103rile care le-a inspirat cel mai mult pe cele dou\u0103 profesoare din Rom\u00e2nia. De aici au venit cu ideea de a pune b\u0103nci pe holurile \u0219colii din Bucure\u0219ti, astfel \u00eenc\u00e2t copiii s\u0103 poat\u0103 sta mai comod \u00een pauze. Au implementat acest proiect folosindu-se de banii pe care copiii i-au str\u00e2ns la t\u00e2rgurile de Cr\u0103ciun organizate \u00een \u0219coal\u0103. De asemenea, Gabriela Dima ar vrea s\u0103 fac\u0103 \u0219i o sal\u0103 de a\u0219teptare cu canapele \u0219i pufuri \u00een care s\u0103 stea elevii care ajung mai devreme la \u0219coal\u0103.<\/p>\n

\u00cen Portugalia, Fran\u021ba, Italia sau Turcia au observat altceva. Profesorii nu sunt singurii responsabili pentru ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een \u0219coal\u0103. Exist\u0103 personal auxiliar care supravegheaz\u0103 copiii \u00een pauze, pe holuri, \u00een curte, la cantin\u0103, \u00een bibliotec\u0103. Profesorul nu este permanent \u201eomul-orchestr\u0103\u201d, care pred\u0103, alearg\u0103, stinge conflicte, face ordine \u0219i r\u0103spunde de tot. \u00cen unele locuri, aceast\u0103 supraveghere este asigurat\u0103 de angaja\u021bi ai administra\u021biei locale. \u00cen altele, exist\u0103 un alt tip de organizare a timpului \u0219i spa\u021biului. Copiii ies to\u021bi din clas\u0103 \u00een pauze. Profesorii r\u0103m\u00e2n s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru orele care urmeaz\u0103.<\/p>\n

\"\"Schimb cultural la o \u0219coal\u0103 din Istanbul\"\"Sal\u0103 de clas\u0103 dintr-o \u0219coal\u0103 din Istanbul\"\"Gabriela Dima la o \u0219coal\u0103 din Mersin, Turcia<\/p>\n

Din toate parteneriatele Erasmus, Turcia este \u021bara cea mai apropiat\u0103 ca atmosfer\u0103 de Rom\u00e2nia. \u00cen \u0219coli este acela\u0219i iure\u0219 \u00een pauze ca la noi, iar profesorii s-au dovedit extrem de ospitalieri. Totu\u0219i, diferen\u021ba este c\u0103 accentul se pune foarte mult pe \u00eenv\u0103\u021barea aplicat\u0103. \u00cen Antalya, de exemplu, profesorii \u00eempreun\u0103 cu elevii au amenajat un iaz \u0219i o ser\u0103. \u00cen plus, \u0219colile vizitate erau foarte bine dotate, cu aparatur\u0103 de ultima genera\u021bie.<\/p>\n

Elevii rom\u00e2ni vorbesc excelent engleza<\/p>\n

Dincolo de admira\u021bia pentru ce au v\u0103zut afar\u0103, cele dou\u0103 profesoare nu cad \u00een capcana blam\u0103rii sistemului de \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc. Dimpotriv\u0103. Spun clar c\u0103 elevii rom\u00e2ni au \u0219i puncte foarte puternice. Unul dintre ele este limba englez\u0103. \u00cen multe dintre \u0219colile vizitate, inclusiv \u00een unele din vestul Europei, elevii nu vorbeau englez\u0103 la nivelul la care o fac mul\u021bi dintre copiii din Rom\u00e2nia. Nu to\u021bi, desigur, \u0219i nu la fel de bine, dar suficient de mul\u021bi c\u00e2t profesorii str\u0103ini s\u0103-i felicite pentru acest lucru, precum \u0219i pentru faptul c\u0103 \u00een\u021beleg rapid cerin\u021bele sarcinilor, lucreaz\u0103 eficient, iar \u00een proiectele cu component\u0103 digital\u0103 sau IT, rezolv\u0103 provoc\u0103rile cu o vitez\u0103 \u0219i o flexibilitate impresionante.<\/p>\n

Ce are bun \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103 \u0219i cum reu\u0219esc copiii s\u0103 repare prejudec\u0103\u021bile str\u0103inilor fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia<\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i o alt\u0103 calitate pe care profesoarele o revendic\u0103 pentru \u0219coala rom\u00e2neasc\u0103: apropierea uman\u0103. \u00cen multe sisteme vestice, rela\u021bia dintre \u0219coal\u0103, familie \u0219i copil este mai institu\u021bional\u0103, mai rece, mai strict delimitat\u0103. P\u0103rin\u021bii nu au num\u0103rul de telefon al profesorului, nu \u00eei trimit mesaje, nu sun\u0103, nu discut\u0103 spontan. \u00cen discu\u021biile cu elevii, profesorii nu intr\u0103 \u00een detalii personale \u0219i nici nu sunt \u00eencuraja\u021bi s\u0103 o fac\u0103. La noi, acest model este adesea criticat pentru c\u0103 produce suprasolicitare \u0219i confuzie de roluri. Dar are \u0219i un revers valoros: uneori, profesorul chiar \u0219tie prin ce trece copilul acas\u0103. \u0218tie dac\u0103 p\u0103rin\u021bii au divor\u021bat, dac\u0103 exist\u0103 o problem\u0103 de s\u0103n\u0103tate, dac\u0103 s-a \u00eent\u00e2mplat ceva care explic\u0103 un comportament sau o c\u0103dere.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, experien\u021bele Erasmus le-au confirmat \u0219i c\u00e2t de greu \u00ee\u0219i g\u0103se\u0219te parteneri educa\u021bionali \u00een \u021b\u0103rile vestice. Discu\u021biile dureaz\u0103, uneori, luni sau chiar un an. Exist\u0103 ezit\u0103ri, prejudec\u0103\u021bi, re\u021bineri, o imagine a Rom\u00e2niei care \u00eenc\u0103 at\u00e2rn\u0103 greu. Tocmai de aceea, spune Magda Cojocaru, fiecare grup de elevi \u0219i profesori care merge bine preg\u0103tit \u00eentr-un program \u0219i las\u0103 \u00een urm\u0103 o impresie bun\u0103 face mai mult dec\u00e2t un schimb de experien\u021b\u0103. Repar\u0103, discret, c\u00e2te pu\u021bin dintr-o imagine veche \u0219i nedreapt\u0103.<\/p>\n

C\u00e2nd rom\u00e2nii sunt gazde. \u201eVrem s\u0103 demonstr\u0103m c\u0103 nu suntem a\u0219a cum ne cred ei\u201d<\/p>\n

Programul Erasmus implic\u0103 reciprocitate, a\u0219a c\u0103 \u0219i \u0219colile rom\u00e2ne\u0219ti sunt, la r\u00e2ndul lor, gazde pentru str\u0103ini. La \u0219coala gimnazial\u0103 279, au venit \u00een schimb de experien\u021b\u0103 grupuri de elevi \u0219i profesori din Turcia, Spania, Fran\u021ba. Oaspe\u021bii sunt a\u0219tepta\u021bi cu mese \u00eentinse cu preparate tradi\u021bionale \u0219i du\u0219i \u00een vizit\u0103 la obiectivele turistice cele mai interesante din Bucure\u0219ti, Sinaia, Bra\u0219ov. La \u0219coal\u0103, elevii \u0219i profesorii musafiri particip\u0103 la cursuri \u0219i fac proiecte comune cu elevii gazd\u0103.<\/p>\n

O astfel de vizit\u0103 presupune eforturi uria\u0219e de organizare \u0219i nimic nu este l\u0103sat la voia \u00eent\u00e2mpl\u0103rii. \u201eNu ne l\u0103s\u0103m p\u00e2n\u0103 nu despic\u0103m firul \u00een patru pentru a vedea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 minut cu minut, cine este implicat \u0219i \u00een ce fel, ce facem dac\u0103 nu merge ceva\u201d, explic\u0103 directoarea \u0219colii.<\/p>\n

Ce c\u00e2\u0219tig\u0103 un copil care particip\u0103 la proiecte Erasmus<\/p>\n

Copiii care particip\u0103 la proiecte Erasmus c\u00e2\u0219tig\u0103, \u00eenainte de toate, expunere la alt mod de a tr\u0103i experien\u021ba \u0219colar\u0103. V\u0103d c\u0103 exist\u0103 locuri \u00een care lini\u0219tea nu este ob\u021binut\u0103 prin fric\u0103, ci prin rutin\u0103 \u0219i respect, c\u0103 exist\u0103 \u0219coli \u00een care \u00eenv\u0103\u021barea este mai aplicat\u0103, mai interactiv\u0103, mai legat\u0103 de via\u021b\u0103. Elevii no\u0219tri v\u0103d c\u0103 profesorul poate fi ferm f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00een permanen\u021b\u0103 \u00een conflict cu elevul, c\u0103 autonomia se \u00eenva\u021b\u0103, c\u0103 regulile simple, respectate de to\u021bi, pot schimba atmosfera unei institu\u021bii.<\/p>\n

Mai c\u00e2\u0219tig\u0103 ceva foarte important: \u00eencredere \u00een sine. Pentru copiii care nu au mai plecat f\u0103r\u0103 p\u0103rin\u021bi din \u021bar\u0103, care nu au petrecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 cu al\u021bi adul\u021bi, care nu au fost nevoi\u021bi s\u0103 se descurce \u00eentr-un alt ora\u0219, \u00eentr-o alt\u0103 limb\u0103, \u00eentr-un alt ritm, Erasmus poate fi o mic\u0103 revolu\u021bie personal\u0103. Copiii mai retra\u0219i se deschid, cei rigizi devin mai flexibili. Unii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 mai mult, al\u021bii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 se tempereze, s\u0103 observe, s\u0103 se adapteze. \u00cen toate aceste ie\u0219iri, spune Magda Cojocaru, a v\u0103zut adolescen\u021bi care \u0219i-au ar\u0103tat o versiune a lor pe care nici ei, nici adul\u021bii din jur nu o cuno\u0219teau \u00eenc\u0103.<\/p>\n

Cum poate ajunge un elev \u00eentr-un proiect Erasmus<\/p>\n

Pentru un elev, drumul \u00eencepe cu selec\u021bia din \u0219coal\u0103. Proiectele nu sunt deschise oricui, oric\u00e2nd, iar alegerea copiilor se face, de regul\u0103, pe baza unor criterii clare. Conteaz\u0103 rezultatele \u0219colare, implicarea, competen\u021bele lingvistice, recomand\u0103rile cadrelor didactice, dar \u0219i motiva\u021bia. \u201eNu pleac\u0103 orice copil, ci cei care \u00ee\u0219i doresc \u0219i care pot duce experien\u021ba mai departe\u201d, explic\u0103 Magda Cojocaru. De multe ori, elevii trebuie s\u0103 preg\u0103teasc\u0103 un dosar, s\u0103 participe la interviuri sau s\u0103 demonstreze c\u0103 pot reprezenta \u0219coala \u00eentr-un context interna\u021bional.<\/p>\n

\u00cen spatele acestor selec\u021bii st\u0103 \u00eens\u0103 munca de ani a profesorilor. O \u0219coal\u0103 nu poate trimite elevi \u00een Erasmus dac\u0103 nu este implicat\u0103 \u00eentr-un proiect sau dac\u0103 nu are acreditare. Ob\u021binerea acesteia nu este deloc simpl\u0103. Presupune un plan clar de dezvoltare, obiective educa\u021bionale bine definite \u0219i capacitatea de a demonstra c\u0103 mobilit\u0103\u021bile vor produce schimb\u0103ri reale \u00een \u0219coal\u0103, nu doar experien\u021be punctuale. \u201eAcreditarea nu \u00eenseamn\u0103 doar c\u0103 ai voie s\u0103 pleci. \u00censeamn\u0103 c\u0103 ai dovedit c\u0103 \u0219tii ce vrei s\u0103 schimbi \u00een \u0219coala ta \u0219i cum te ajut\u0103 Erasmus s\u0103 faci asta\u201d, spune Gabriela Dima. Dosarul se depune la nivel na\u021bional, iar evaluarea este competitiv\u0103. Odat\u0103 ob\u021binut\u0103, acreditarea ofer\u0103 \u0219colii acces la finan\u021bare anual\u0103, pentru mobilit\u0103\u021bi de elevi \u0219i profesori, pe o perioad\u0103 de mai mul\u021bi ani. Chiar \u0219i atunci, fiecare an vine cu o nou\u0103 cerere de fonduri, cu noi planuri \u0219i noi justific\u0103ri.<\/p>\n

Proiectele Erasmus sunt, at\u00e2t pentru elevi, c\u00e2t \u0219i pentru profesori, o oportunitate de a-\u0219i deschide orizonturile \u0219i de a \u00eenv\u0103\u021ba lucruri noi \u0219i moduri noi de a face educa\u021bie. Chiar \u0219i elevii care nu pleac\u0103 \u00een astfel de schimburi de experien\u021b\u0103 beneficiaz\u0103 de pe urma lor, datorit\u0103 schimb\u0103rilor pe care le implementeaz\u0103 profesorii odat\u0103 ce se \u00eentorc. \u0218i nu vorbim doar de ad\u0103ugarea unor b\u0103ncu\u021be pe culoarele \u0219colii, ci, de multe ori, de o altitudine mai deschis\u0103 fa\u021b\u0103 de elevi \u0219i fa\u021b\u0103 de educa\u021bie.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Un program Erasmus este, pentru mul\u021bi elevi, studen\u021bi \u0219i profesori rom\u00e2ni, o oportunitate rar\u0103. Copiii pleac\u0103 \u00eentr-o alt\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":147635,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[5],"tags":[32,33,31,14019,36,37,27,34,35,25,43511,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":["post-147634","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-titluri","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-erasmus","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-proiecte-erasmus","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116317500560839266","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/147634","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=147634"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/147634\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/147635"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=147634"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=147634"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=147634"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}