Rom\u00e2nia are una din cele mai scumpe energii electrice din Europa. Motivul principal: produce prea pu\u021bin \u0219i, \u00een orice caz, produce la ore \u00een care consumul e mic.<\/p>\n
Singura solu\u021bie de a cre\u0219te produc\u021bia de electricitate ar fi cre\u0219terea investi\u021biilor \u00een produc\u021bie, mai ales c\u0103 Transelectrica are capacitatea de-a primi 20.000 MWh energie, \u00een condi\u021biile \u00een care Rom\u00e2nia are nevoie de maximum (\u00een perioadele de consum masiv) 9000 MWh pentru a func\u021biona. \u00a0La capacitatea pe care o are, de 20.000 MWh, Transelectrica prime\u0219te cel mult 7500 MWh: at\u00e2t se produce \u00een Rom\u00e2nia \u2013 diferen\u021ba e acoperit\u0103 din importuri. \u00a0
Problema e c\u0103, desi exist\u0103 circa 1500 de avize tehnice de racordare ATR) acordate de Tranelectrica, pentru circa 22.000 MWh (de dou\u0103 ori si jum\u0103tate necesarul Rom\u00e2niei), cei care au ob\u021binut aceste avize nu investesc. Pur si simplu a\u0219teapt\u0103 un alt investitor, c\u0103ruia s\u0103-i v\u00e2nd\u0103 \u201dinvesti\u021bia zero\u201d dar cu aviz.<\/p>\n
S-a creat, astfel, o \u00eentreag\u0103 re\u021bea de \u201db\u0103ia\u021bi de\u0219tep\u021bi\u201d care ob\u021bin ATR-urile, dar blocheaz\u0103 investi\u021biile \u00een produc\u021bie, o caracati\u021b\u0103 care sufoc\u0103 mecanismul prin care Rom\u00e2nia \u0219i-ar putea cre\u0219te produc\u021bia de electricitate. Tentaculele au cuprins dou\u0103 mari noduri: cel de la St\u00e2lpu (judetul Buz\u0103u) prin care se evacueaz\u0103 energie produs\u0103 \u00een Dobrogea (mai ales din regenerabile) c\u0103tre restul \u021b\u0103rii, \u0219i Ilfov-Bucure\u0219ti.
A\u0219a se face c\u0103, de\u0219i avem mult\u0103 energie hidro, nuclear\u0103 \u0219i regenerabile, motovul pentru care avem pre\u021buri mai mari dec\u00e2t \u00een Ungaria e simplu: avem energie pu\u021bin\u0103, pentru c\u0103 producem pu\u021bin.
Iat\u0103 cum func\u021bioneaz\u0103 balaurul cu o mie de capete:<\/p>\n
Pe l\u00e2ng\u0103 modul de tranzac\u021bionare a energiei electrice \u0219i sistemul de taxare, lipsa produc\u021biei de energie electric\u0103 introdus\u0103 \u00een Sistemul Energetic Na\u021bional (SEN) este un alt motiv pentru care Rom\u00e2nia are printre cele mai scumpe cinci pre\u021buri atunci c\u00e2nd vine vorba de puterea de cump\u0103rare la nivelul Uniunii Europene, conform unui studiu Eurostat pentru \u00eenceputul anului trecut.<\/p>\n
Premierul Rom\u00e2niei, Ilie Boljan, este cel care sus\u021bine c\u0103 lipsa energiei din sistem nu permite concuren\u021ba \u0219i nu ofer\u0103 posibilitatea consumatorilor, \u00een special celor industriali, s\u0103 aib\u0103 alternative pentru necesarul de energie. \u00cen acest scop, prim-ministrul a anun\u021bat c\u0103 \u00een aprilie va publica lista \u201eb\u0103ie\u021bilor de\u0219tep\u021bi\u201d, cei care blocheaz\u0103 sistemul energetic na\u021bional administrat de Transelectrica.<\/p>\n
Curs de Guvernare a analizat sistemul public de energie \u0219i a descoperit cine sunt \u0219i cum ac\u021bioneaz\u0103 ace\u0219ti \u201eb\u0103ie\u021bi de\u0219tep\u021bi\u201d.<\/p>\n
1, Cum func\u021bioneaz\u0103 pia\u021ba investi\u021biilor \u00een energie din Rom\u00e2nia \u0219i cum poate fi blocat\u0103 de \u201db\u0103ie\u021bii de\u0219tep\u021bi\u201d<\/p>\n
Pentru \u00eenceput, s\u0103 explic\u0103m pe scurt cum func\u021bioneaz\u0103 sistemul \u0219i investi\u021biile \u00een pia\u021ba de energie din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
<\/p>\n
2, Lipsa energiei din re\u021bea<\/p>\n
Pe tot acest parcurs al energiei electrice, o mare problem\u0103 care duce la pre\u021buri ridicate este lipsa energiei introduse \u00een re\u021beaua Transelectrica.<\/p>\n
Spre exemplu, duminic\u0103 29 martie 2026, ora 19,45, Rom\u00e2nia \u00eenregistra un consum de 6400 MW, \u00een timp ce produc\u021bia total\u0103 de energie era de 6.670 MW. <\/p>\n
De\u0219i, conform datelor Transelectrica, re\u021beaua pe care o administreaz\u0103 are o capacitate de aproximativ 20.000 MW, \u00een majoritatea timpului sistemul func\u021bioneaz\u0103 la valori mai reduse: \u00eentre 6.000 \u0219i 7.500 MW \u00een zile obi\u0219nuite \u0219i doar ocazional aproape de limitele maxime, \u00een perioadele de v\u00e2rf de iarn\u0103. La nivel anual, acest lucru se traduce prin aproximativ 50\u201360 TWh de energie transportat\u0103.<\/p>\n
Explica\u021bia nu \u021bine de capacitatea total\u0103 a sistemului, ci de distribu\u021bia ei inegal\u0103 \u0219i de lipsa energiei introdus\u0103 \u00een nodurile de re\u021bea.<\/p>\n
3, Cum func\u021bioneaz\u0103 blocarea sistemului de c\u0103tre fal\u0219i investitori, care nu urm\u0103resc dec\u00e2t s\u0103 ob\u021bin\u0103 avizele, dar nu mai fac investi\u021biile<\/p>\n
Acum apare fenomenul ATR-urilor (autoriza\u021biile tehnice de racordare) neconvertite \u00een contracte de racordare contribuie la aceast\u0103 percep\u021bie. De exemplu, \u00een 2022, sistemul Transelectrica avea peste 1.000 de avize tehnice de racordare (ATR), documente care, teoretic, confirm\u0103 c\u0103 un proiect poate fi conectat la re\u021bea, conform unei monitoriz\u0103ri Curs de Guvernare. <\/p>\n
Dac\u0103 \u00een 2022 totalul era estimat la aproximativ 8.000\u201310.000 MW, \u00een 2025 acesta dep\u0103\u0219e\u0219te 21.000 MW.<\/p>\n
\u00centre 2022 \u0219i 2025, capacitatea proiectelor cu ATR din Rom\u00e2nia a crescut p\u00e2n\u0103 la 1.500, dar procentul ATR-urilor care au \u00eencheiat CR-uri (contracte de racordare) este sub 15%. Ca \u0219i cantitate, doar 1.700 \u2013 1.900 MW au fost converti\u021bi prin confirm\u0103ri CR \u00een 2025. Mai departe, doar \u00eentre 30% \u0219i 50% din aceste proiecte cu CR-uri chiar produceau energie, conform datelor Transelectrica. (Diferen\u021ba mare de 20% este dat\u0103 de faptul c\u0103 nu sunt date care s\u0103 verifice dac\u0103 dezvoltatorii introduc \u00een re\u021beau capacitatea cerut\u0103 sau mai pu\u021bin, a\u0219a cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de obicei.).<\/p>\n
4, Re\u021beaua \u201eb\u0103ie\u021bilor de\u0219tep\u021bi\u201d \u2013 de ce \u00eent\u00e2rzie m\u0103surile de destructurare a ei<\/p>\n
\u00cen urma acestei diferen\u021be \u00eentre capacitatea re\u021belei Transelectrica \u0219i energia din sistem \u0219i cea dintre num\u0103rul firmelor care primesc ATR \u0219i, apoi, CR-uri, \u0219i cel al produc\u0103torilor de energie real l-a f\u0103cut pe premier s\u0103 acuze o re\u021bea a \u201eb\u0103ie\u021bilor de\u0219tep\u021bi\u201d care blocheaz\u0103 sistemul.<\/p>\n
\u201eExist\u0103 capacit\u0103\u021bi rezervate \u00een re\u021bea de proiecte care nu sunt realizate, ceea ce blocheaz\u0103 investi\u021biile reale\u201d, a declarat Ilie Bolojan<\/p>\n
Urmarea: pre\u021buri mai mari la energie.<\/p>\n
P\u00e2n\u0103 \u00een 2026, o firm\u0103 putea solicita un ATR de la Transelectrica, prin care rezerva capacitate \u00een re\u021bea f\u0103r\u0103 obliga\u021bia de a construi imediat proiectul. Multe companii ob\u021bineau ATR-uri \u0219i le p\u0103strau f\u0103r\u0103 a trece la contract de racordare (CR), bloc\u00e2nd astfel accesul altor investitori \u0219i ocup\u00e2nd capacitate f\u0103r\u0103 produc\u021bie real\u0103.<\/p>\n
Acest lucru ar trebui s\u0103 se schimbe, teoretic. \u00cencep\u00e2nd cu 2026, conform Ordinului Ordinul ANRE nr. 79\/2025, accesul la capacitatea disponibil\u0103 din re\u021beaua electric\u0103 urmeaz\u0103 s\u0103 fie acordat prin licita\u021bii competitive, \u00eenlocuind treptat sistemul actual bazat pe ATR. M\u0103sura vizeaz\u0103 eliminarea blocajelor \u0219i prioritizarea proiectelor mature.<\/p>\n
Asta la nivel teoretic, pentru c\u0103 practic, p\u00e2n\u0103 \u00een prezent, nu a fost organizat\u0103 nicio licita\u021bie efectiv\u0103, ceea ce men\u021bine incertitudinea \u00een pia\u021b\u0103 \u0219i \u00eent\u00e2rzie deblocarea capacit\u0103\u021bilor rezervate.<\/p>\n
a, B\u0103ie\u021bi de\u0219tep\u021bi de la St\u00e2lpu \u2013 de la rudele lui Marcel Ciolacu, la cele ale lui Sebastian Ghi\u021b\u0103<\/p>\n
La sta\u021bia electric\u0103 St\u00e2lpu (Buz\u0103u) au existat mai multe investi\u021bii ale Transelectrica \u00een ultimii zece ani, \u00eens\u0103 acestea nu reprezint\u0103 un singur proiect, ci un pachet de lucr\u0103ri etapizate. P\u00e2n\u0103 \u00een 2020 a fost realizat\u0103 infrastructura de baz\u0103 pentru nodul St\u00e2lpu: linia electric\u0103 aerian\u0103 de 400 kV Cernavod\u0103 \u2013 St\u00e2lpu.<\/p>\n
Rolul acestei re\u021bele era evacuarea energiei din Dobrogea (eolian plus nuclear) c\u0103tre restul \u021b\u0103rii. Lucr\u0103rile Transelectrica de modernizare \u0219i extindere continu\u0103 \u0219i \u00een prezent, \u00eens\u0103 dup\u0103 2020 St\u00e2lpu a devenit, practic, unul dintre cele mai importante noduri de tranzit al energiei din Rom\u00e2nia.<\/p>\n
\u00cen jurul acestui nod energetic, dezvoltarea de proiecte de energie a devenit o afacere sigur\u0103, deoarece re\u021beaua este capabil\u0103 s\u0103 preia energia, iar costurile de racordare sunt reduse. \u00cen acest context au ap\u0103rut \u0219i proiecte speculative.<\/p>\n
Aici a dezvoltat dou\u0103 proiecte nepotul lui Marcel Ciolacu, Mihai Cristian Ciolacu. Proiecte de h\u00e2rtie pentru care a ob\u021binut ATR-uri de la Transelectrica \u0219i fonduri europene prin PNRR, prin Ministerul Investi\u021biilor Europene, pentru producerea de energie. Firmele Solar Energy Production SRL \u0219i Development Power Solar Energy SRL, \u00eenfiin\u021bate de acesta, au ob\u021binut finan\u021bare \u00een decembrie 2023 pentru dou\u0103 parcuri fotovoltaice.<\/p>\n
Aceste aprob\u0103ri \u0219i fonduri \u201epe h\u00e2rtie\u201d i-au permis ulterior s\u0103 v\u00e2nd\u0103 firmele c\u0103tre grupul Premier Energy PLC, controlat de fondul de investi\u021bii al omului de afaceri ceh Jiri Smejc, pentru peste 10 milioane de euro, conform datelor Curs de Guvernare.<\/p>\n
Proiectele nu au nici p\u00e2n\u0103 \u00een acest moment contracte de racordare \u0219i nu produc energie \u00een sistemul na\u021bional.<\/p>\n
Investi\u021biile Transelectrica au atras \u0219i al\u021bi investitori cu conexiuni puternice. Compania Omega Eolian Project dezvolt\u0103 proiectul \u201eCEE St\u00e2lpu\u201d, un parc eolian de aproximativ 120 MW, racordat direct \u00een sta\u021bia St\u00e2lpu la nivel de 110 kV. Proiectul a parcurs rapid toate etapele: a primit ATR \u00een aprilie 2021 \u0219i a ajuns la contract de racordare \u00een octombrie acela\u0219i an, cu termen de punere \u00een func\u021biune estimat pentru finalul lui 2024.<\/p>\n
\u0218i unchiul lui Sebastian Ghi\u021b\u0103 are prev\u0103zute investi\u021bii: ac\u021bionarii Omega Eolian Project SRL sunt Gheorghe Manole (45%), Radu Vasile (15%), Drago\u0219 Dan Vasile (15%), Domente Vasile (15%) \u0219i Radu-Adrian Popoiu (10%). Vasile Domente este unchiul lui Sebastian Ghi\u021b\u0103 \u0219i a f\u0103cut parte din re\u021beaua de interpu\u0219i a acestuia, conform unui rechizitoriu DNA. Proiectul nu este \u00eenc\u0103 pus \u00een func\u021biune.<\/p>\n
Tot \u00een 2021 apare un proiect mult mai mare, dezvoltat de First Look Solutions, \u00een zona Buz\u0103u\u2013Pogoanele. Cu o capacitate de aproximativ 450 MW, acesta nu se racordeaz\u0103 direct \u00een sta\u021bia St\u00e2lpu, ci \u00een linia de 400 kV St\u00e2lpu\u2013Gura Ialomi\u021bei, ceea ce \u00eel plaseaz\u0103 \u00een sfera acestui nod energetic.<\/p>\n
\u0218i acest proiect a parcurs etapele administrative: a primit ATR la finalul lui 2021 \u0219i contract de racordare \u00een decembrie 2022, cu termen estimat de punere \u00een func\u021biune \u00een 2025. Cu toate acestea, proiectul nu este pus \u00een func\u021biune \u0219i nici m\u0103car nu a \u00eenceput construc\u021bia. First Look Solutions este de\u021binut\u0103 de firma olandez\u0103 Nero Renewables Romania SA, o structur\u0103 de tip \u201ecutie po\u0219tal\u0103\u201d.<\/p>\n
\u00cen trecut, compania a fost de\u021binut\u0103 de Dorinel Mihai Mucea, fost adjunct al \u0219efului Oficiului Participa\u021biilor Statului \u0219i Privatiz\u0103rii \u00een Industrie (OPSPI), condamnat definitiv \u00een 2015 \u00een dosarul privatiz\u0103rilor strategice.<\/p>\n
Acela\u0219i circuit de firme de\u021bine \u0219i proiectul \u201eCEE Buz\u0103u Vest\u201d, dezvoltat de Quick & Smart Solutions, un proiect de circa 165 MW amplasat \u00een zona St\u00e2lpu. Acesta a primit ATR \u00een ianuarie 2024 \u0219i este prev\u0103zut s\u0103 se racordeze \u00een barele de 110 kV ale sta\u021biei, \u00eens\u0103 nu apare \u00eenc\u0103 \u00een list\u0103 cu un contract de racordare.<\/p>\n
b, Zona Bucure\u0219tiului<\/p>\n
\u00cen jurul Capitalei, principalele noduri energetice sunt Bucure\u0219ti Sud \u0219i Fundeni.<\/p>\n
Primul coridor relevant este cel de 220 kV Bucure\u0219ti Sud \u2013 Ghizdaru, unde se contureaz\u0103 un adev\u0103rat cluster de proiecte fotovoltaice de mari dimensiuni. Aici apare proiectul \u201eCEF Sohatu\u201d, dezvoltat de Future Vision Consult SRL, cu o capacitate de 156 MW (152,8 MW aproba\u021bi), racordat \u00eentr-o sta\u021bie nou\u0103 conectat\u0103 la aceast\u0103 linie. Proiectul a primit aviz tehnic de racordare \u00een 2024, dar nu figureaz\u0103 \u00eenc\u0103 cu un contract de racordare, ceea ce \u00eel plaseaz\u0103 \u00een faza incipient\u0103. Future Vision Consult SRL face parte din Anchor Group, un investitor imobiliar \u00een Bucure\u0219ti de\u021binut de holdingul turcesc FIBA Group.<\/p>\n
\u00cen acela\u0219i coridor, compania Solar Revolution SRL (de\u021binut\u0103 de grecii de la PPC) dezvolt\u0103 proiectul \u201eCEF C\u0103lug\u0103reni 2\u201d, de aproximativ 123 MW. Spre deosebire de Sohatu, acest proiect a trecut deja de etapa de aviz \u0219i a ob\u021binut contract de racordare \u00een 2023, fiind unul dintre pu\u021binele exemple din zona Bucure\u0219tiului care au avansat complet \u00een procesul administrativ.<\/p>\n
Tot pe linia Bucure\u0219ti Sud \u2013 Ghizdaru apare \u0219i proiectul \u201eCEM Lac G\u0103l\u0103\u021bui\u201d, dezvoltat de Piscicola Prod Com SRL, cu o capacitate de 184 MW. Acesta este racordat printr-o sta\u021bie nou\u0103 la Aduna\u021bii-Cop\u0103ceni \u0219i figureaz\u0103 doar cu ATR emis \u00een 2024, f\u0103r\u0103 contract. Piscicola Prod Com este controlat\u0103 indirect de Mihaela Cosmi, care \u00een trecut a fost partener\u0103 de afaceri cu fostul lider al Serviciului de Telecomunica\u021bii Speciale (STS), generalul Marcel Opri\u0219.<\/p>\n
Situa\u021bia este similar\u0103 pentru proiectul \u201eCEF T\u0103lgat\u201d, dezvoltat de Talgat Solar Energy SRL, de 247 MW, care a primit ATR \u00een 2024, dar nu apare \u00eenc\u0103 \u00een faza contractual\u0103. Firma este de\u021binut\u0103 de grupul german BayWa, listat la bursele din Frankfurt \u0219i M\u00fcnchen.<\/p>\n
Un caz mai avansat este proiectul \u201eCEF Gurb\u0103ne\u0219ti\u201d, dezvoltat de Gura Ialomi\u021ba Solar SRL (de\u021binut\u0103 de Greenvolt Power Group din Polonia), cu o capacitate de 252 MW. Acesta a primit ATR \u00een 2023 \u0219i a trecut \u00een 2024 la contract de racordare, fiind unul dintre pu\u021binele proiecte mari din jurul Bucure\u0219tiului care au dep\u0103\u0219it faza de avizare. Proiectul a fost dezvoltat ini\u021bial de grupul Renovatio, controlat de Aurel Arion.<\/p>\n
Al doilea coridor major este cel de 400 kV Bucure\u0219ti Sud \u2013 Slatina, unde dezvoltarea este \u0219i mai intens\u0103, dar mult mai pu\u021bin matur\u0103. Aici apare proiectul \u201eCEM S\u0103ceni\u201d, dezvoltat de Greenlight Renewable SRL (de\u021binut\u0103 de Renalfa IPP, un dezvoltator \u0219i produc\u0103tor independent de energie din Viena), cu o capacitate de aproximativ 250 MW, racordat \u00eentr-o sta\u021bie nou\u0103 conectat\u0103 la aceast\u0103 linie \u0219i aflat doar \u00een faza de ATR emis \u00een 2024.<\/p>\n
Proiectul a fost dezvoltat ini\u021bial de Mihnea-Ioan Olariu, Vlad Tudorie \u0219i Mihnea Mihalache, fiecare cu participa\u021bii egale. Cei trei au afaceri \u00een domeniul farmaceutic, iar Mihnea-Ioan Olariu se prezint\u0103 ca str\u0103-str\u0103nepot al lui Mihai Eminescu.<\/p>\n
\u00cen aceea\u0219i zon\u0103, Fravezac SRL (de\u021binut\u0103 de portughezii de la EDPR) dezvolt\u0103 proiectul \u201eCEF Coliba\u0219i\u201d, de 130 MW, aflat de asemenea doar la nivel de ATR \u00een 2024.<\/p>\n
Cea mai mare concentrare de proiecte se afl\u0103 \u00eens\u0103 \u00een clusterul M\u00e2r\u0219a\u2013Bleje\u0219ti, unde mai mul\u021bi investitori dezvolt\u0103 simultan capacit\u0103\u021bi semnificative. Black Sea Energy SRL apare cu trei proiecte: \u201eCEM M\u00e2r\u0219a 6\u20137\u201d (131 MW), \u201eCEM M\u00e2r\u0219a 4\u20135\u201d (121 MW) \u0219i \u201eCEM G\u0103l\u0103\u021beni\u201d (65 MW).<\/p>\n
\u00cen paralel, Danube Green Energy Renewables SRL dezvolt\u0103 \u201eCEM M\u00e2r\u0219a 2\u20133\u201d (107 MW), compania fiind de\u021binut\u0103 \u00een prezent de dezvoltatorul imobiliar israelian Shikun & Binui. Proiectul a fost ini\u021bial dezvoltat de o firm\u0103 de\u021binut\u0103 de Francesca Signorio.<\/p>\n
Danube Renewables SRL (de\u021binut\u0103 de grupul israelian The Doral Group) dezvolt\u0103 \u201eCEM Bleje\u0219ti 1\u201d (65 MW) \u0219i \u201eCEM Bleje\u0219ti 2\u20133\u201d (69 MW). Toate aceste proiecte sunt racordate prin sta\u021bii noi la linia Bucure\u0219ti Sud \u2013 Slatina \u0219i apar exclusiv cu ATR emis \u00een 2024, f\u0103r\u0103 contracte de racordare.<\/p>\n
Tot pe aceast\u0103 ax\u0103 se reg\u0103se\u0219te \u0219i proiectul \u201eCEF Mih\u0103ile\u0219ti\u201d, dezvoltat de Eco Sun Mih\u0103ile\u0219ti SRL (de\u021binut\u0103 de compania israelian\u0103 Econergy), cu o capacitate de 48 MW, aflat \u00een aceea\u0219i situa\u021bie \u2013 ATR emis \u00een 2024, f\u0103r\u0103 contract.<\/p>\n
Al treilea coridor important este cel de 400 kV Bucure\u0219ti Sud \u2013 Pelicanu, unde apare proiectul \u201eCEE Alexandru Odobescu\u201d, dezvoltat de CEF Pelicanu SRL, cu o capacitate de 155 MW. Acesta a primit ATR \u00een 2023, dar nu figureaz\u0103 \u00eenc\u0103 cu contract de racordare. Firma este de\u021binut\u0103 de societatea portughez\u0103 RNVQ FCR \u0219i, indirect, de Aurel Arion.<\/p>\n
Privite \u00eempreun\u0103, aceste proiecte au o capacitate total\u0103 estimat\u0103 \u00eentre 1.700 \u0219i 2.000 MW. Cu toate acestea, doar dou\u0103 dintre ele \u2013 C\u0103lug\u0103reni 2 \u0219i Gurb\u0103ne\u0219ti \u2013 au trecut \u00een faza de contract de racordare, \u00een timp ce majoritatea cov\u00e2r\u0219itoare r\u0103m\u00e2ne la nivel de ATR.<\/p>\n
*<\/p>\n
Cazurile de mai sus reprezint\u0103 numai c\u00e2teva exemple: restul, p\u00e2n\u0103 la capacitatea de 21.000 MWh, angaja\u021bi prin ATR, sunt \u201dh\u00e2rtii\u201d, iar cele\u00a0 mai multe dintre ele a\u0219teapt\u0103 s\u0103 fie v\u00e2ndute c\u0103tre adev\u0103ra\u021bii investitori.<\/p>\n