{"id":149220,"date":"2026-04-01T10:13:12","date_gmt":"2026-04-01T10:13:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/149220\/"},"modified":"2026-04-01T10:13:12","modified_gmt":"2026-04-01T10:13:12","slug":"tony-murphy-presedintele-curtii-europene-de-conturi-romania-are-la-dispozitie-miliarde-de-euro-dar-risca-sa-compromita-calitatea-proiectelor","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/149220\/","title":{"rendered":"Tony Murphy, pre\u0219edintele Cur\u021bii Europene de Conturi: Rom\u00e2nia are la dispozi\u021bie miliarde de euro, dar risc\u0103 s\u0103 compromit\u0103 calitatea proiectelor"},"content":{"rendered":"

Rom\u00e2nia gestioneaz\u0103 \u00een prezent simultan fonduri na\u021bionale \u0219i europene de miliarde de euro, dar uneori banii ajung cu \u00eent\u00e2rziere \u00een proiecte concrete. \u00centr-un interviu pentru Adev\u0103rul, Tony Murphy, pre\u0219edintele Cur\u021bii de Conturi Europene, a vorbit despre cauzele reale ale absorb\u021biei lente, despre riscurile cheltuirii banilor \u00een grab\u0103, despre cine r\u0103spunde atunci c\u00e2nd fondurile sunt folosite necorespunz\u0103tor, dar \u0219i despre cum va ar\u0103ta arhitectura financiar\u0103 a UE dup\u0103 2027. ,,Absorb\u021bia este destul de sc\u0103zut\u0103 \u00een toate statele membre, nu doar \u00een Rom\u00e2nia”, a declarat acesta.<\/p>\n

\t\t\t\"Tony<\/p>\n

Tony Murphy FOTO: Curtea European\u0103 de Conturi<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

,,Au existat foarte multe surse de finan\u021bare, iar capacitatea de a cheltui to\u021bi ace\u0219ti bani a devenit o provocare”<\/p>\n

Adev\u0103rul:\u00a0Rom\u00e2nia este unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene, dar absorb\u021bia a fost adesea mai lent\u0103 dec\u00e2t se preconiza. Pe baza auditurilor dumneavoastr\u0103, care este problema fundamental\u0103? Este vorba de o capacitate insuficient\u0103, de o problem\u0103 politic\u0103 sau de cu totul altceva?<\/p>\n

Tony Murphy:\u00a0Probabil c\u0103 este un amestec. Adic\u0103, capacitatea este cu siguran\u021b\u0103 unul dintre factorii care contribuie. De asemenea, observ\u0103m c\u0103 pentru noul buget \u2014 acest nou buget pe \u0219apte ani \u2014 absorb\u021bia este destul de sc\u0103zut\u0103. Dar este sc\u0103zut\u0103 \u00een toate statele membre, nu doar \u00een Rom\u00e2nia.\u00a0 Motivul este c\u0103, la bugetul precedent, cel din 2014\u20132020, banii puteau fi cheltui\u021bi p\u00e2n\u0103 \u00een 2022\u20132023. \u00cen acela\u0219i timp, am avut \u0219i marele fond de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, acesta a reprezentat 20 de miliarde de euro, iar aproximativ 50% din sum\u0103 a fost deja accesat\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Restul trebuie utilizat p\u00e2n\u0103 \u00een august anul acesta. <\/p>\n

Cred c\u0103 ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat este c\u0103 au existat multe surse de finan\u021bare simultan: bugetul 2014\u20132020, Mecanismul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103 \u0219i bugetul 2021\u20132027. Toate aceste fonduri au fost disponibile \u00een acela\u0219i timp, ceea ce a creat probleme nu doar \u00een Rom\u00e2nia, ci \u00een multe state membre ale UE,\u00a0deoarece au existat foarte multe surse de finan\u021bare, iar capacitatea de a cheltui to\u021bi ace\u0219ti bani a devenit o provocare.<\/p>\n

Referitor la Mecanismul de Redresare \u0219i Rezilien\u021b\u0103, care sunt cele mai mari riscuri pe care le identifica\u021bi \u00een modul \u00een care Rom\u00e2nia gestioneaz\u0103 aceste fonduri \u00een prezent?<\/p>\n

Tony Murphy: Din nou, nu a\u0219 vrea s\u0103 o vizez \u00een mod specific pe Rom\u00e2nia, pentru c\u0103 a\u0219 spune c\u0103 se situeaz\u0103 aproximativ la nivelul mediu. 50\u201355% este aproximativ media pentru majoritatea statelor membre; doar unul sau dou\u0103 care au dep\u0103\u0219it semnificativ acest procent. Ceea ce ne duce \u00eenapoi la \u00eentrebarea despre absorb\u021bie. Ce nu ne place s\u0103 vedem este cheltuirea banilor \u00een ultimul moment, sub presiunea de a cheltui de dragul cheltuirii. Pentru c\u0103 \u00een acest fel\u00a0 ajungi fie la proiecte care nu aduc valoare real\u0103, f\u0103cute doar pentru a consuma fondurile,\u00a0fie la o cre\u0219tere a erorilor, cauzat\u0103 de graba de a cheltui.\u00a0<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Vom fi interesa\u021bi s\u0103 vedem ce se va \u00eent\u00e2mpla cu finalizarea acestui mecanism de redresare \u0219i rezilien\u021b\u0103 \u0219i cum va decurge finalizarea lui pentru toate statele membre, deoarece cred c\u0103 multe se vor afla \u00een\u00a0 aceea\u0219i situa\u021bie. Sumele sunt uria\u0219e \u2014 Rom\u00e2nia prime\u0219te aproximativ 5 miliarde de euro pe an din fonduri europene, iar fondul de redresare\u00a0 este de 20 de miliarde \u00een sine. Este destul de mult de absorbit simultan. Important este s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 jaloanele \u0219i \u021bintele convenite sunt cele care aduc valoare pentru Rom\u00e2nia \u0219i au un impact pozitiv asupra societ\u0103\u021bii <\/p><\/blockquote>\n

C\u00e2nd fondurile UE sunt folosite abuziv sau pierdute, cine este, \u00een practic\u0103, tras la r\u0103spundere?<\/p>\n

Tony Murphy:\u00a0\u00cen practic\u0103, statele membre, pentru c\u0103, \u00een esen\u021b\u0103, dac\u0103 exist\u0103 o utilizare abuziv\u0103 – hai s\u0103 spunem c\u0103 nu au controlat corespunz\u0103tor – , Comisia European\u0103 poate solicita returnarea banilor. Acest lucru se \u00eent\u00e2mpl\u0103 din c\u00e2nd \u00een c\u00e2nd. Noi putem identifica un caz\u00a0\u0219i atunci recomand\u0103m\u00a0 -dac\u0103 identific\u0103m o eroare, s\u0103 spunem una de 100% –\u00a0 ca situa\u021bia s\u0103 fie analizat\u0103. Dar Comisia trebuie s\u0103 decid\u0103 dac\u0103 solicit\u0103 sau nu returnarea.<\/p>\n

Noi nu avem putere de sanc\u021bionare, doar raport\u0103m ce constat\u0103m, iar Comisia\u00a0decide cum s\u0103 ac\u021bioneze mai departe \u00een rela\u021bia cu statele membre. Pot cere to\u021bi banii \u00eenapoi, pot face verific\u0103ri suplimentare \u0219i s\u0103 decid\u0103 c\u0103 o parte din bani poate fi p\u0103strat\u0103, iar o parte trebuie restituit\u0103 sau, \u00een unele cazuri, pot constata c\u0103 e o problem\u0103 sistemic\u0103 \u0219i aplic\u0103 o corec\u021bie general\u0103 pentru toate programele similare, de exemplu, o corec\u021bie forfetar\u0103 de 10%. Comisia are mai multe op\u021biuni pentru a recupera fondurile.<\/p><\/blockquote>\n

Rom\u00e2nia \u0219i-a crescut cheltuielile pentru ap\u0103rare \u0219i, totodat\u0103, gestioneaz\u0103 programe mari de investi\u021bii UE. Aceast\u0103 dubl\u0103 presiune creeaz\u0103 condi\u021bii \u00een care controalele financiare devin mai slane?<\/p>\n

Tony Murphy: Din nou, totul \u021bine de presiunea exercitat\u0103 asupra sistemului. Dac\u0103 avem mai multe programe \u0219i mai mult\u0103 presiune de absorb\u021bie, poate cre\u0219te probabilitatea apari\u021biei erorilor. Cred c\u0103 majoritatea cheltuielilor legate de ap\u0103rare sunt, de fapt, bani na\u021bionali. Avem, de exemplu, instrumentul SAFE, care practic permite statelor membre s\u0103 \u00eemprumute bani , 150 de miliarde \u00een total. Rom\u00e2niei i-au fost aproba\u021bi 16,6 miliarde, pe care \u00eei va \u00eemprumuta pentru cheltuieli legate de ap\u0103rare. Deci nu este vorba de bugetul UE propriu-zis: UE \u00eemprumut\u0103 Rom\u00e2niei 16 miliarde, iar Rom\u00e2nia va trebui s\u0103 \u00eei restituie. Pentru noi, asta este diferit: vom audita doar modul \u00een care acel \u00eemprumut a fost acordat \u0219i dac\u0103 a fost acordat \u00een conformitate cu condi\u021biile stabilite. Nu e la fel ca un grant, pe care nu \u00eel mai recuper\u0103m \u0219i unde vrem s\u0103 ne asigur\u0103m c\u0103 banii sunt utiliza\u021bi corespunz\u0103tor.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Pentru c\u0103 vorbeam despre ap\u0103rare, exist\u0103 o presiune \u00een cre\u0219tere \u00een UE de a cheltui mai repede pentru ap\u0103rare \u0219i energie. Viteza afecteaz\u0103 controlul?<\/p>\n

Tony Murphy: Se poate, se poate. Nu spun c\u0103 se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00eentotdeauna. Cred c\u0103 trebuie s\u0103 fii mai atent : viteza \u00een sine poate duce la scurt\u0103turi, s\u0103 spunem.<\/p>\n

Energia \u0219i Ap\u0103rarea sunt evident foarte sus pe agend\u0103 \u00een acest moment, dar acestea \u021bin \u00een principal de statele membre. Finan\u021barea Uniunii Europene pentru Ap\u0103rare este, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 acum, destul de mic\u0103. Cred c\u0103 va cre\u0219te. De exemplu, \u00een cadrul revizuirii la jum\u0103tatea perioadei a bugetului actual, deoarece nu se cheltuia prea mult pe coeziune – revenind la problema absorb\u021biei – exist\u0103 acum o recomandare ca o parte din aceste fonduri s\u0103 poat\u0103 fi utilizate pentru proiecte cu utilizare at\u00e2t militar\u0103, c\u00e2t \u0219i civil\u0103, cum ar fi infrastructura, podurile, c\u0103ile ferate etc.<\/p>\n

\t\t\t\"Tony<\/p>\n

Tony Murphy, \u00een fa\u021ba studen\u021bilor de la SNSPA, \u00een cadrul unei vizite \u00een Rom\u00e2nia FOTO Adev\u0103rul<\/p>\n

\t\t\t,,Cred c\u0103 uneori ne concentr\u0103m prea mult pe aspectele negative”<\/p>\n

Pute\u021bi numi c\u00e2teva dintre principalele caracteristici ale bugetului european pentru 2028-2034?<\/p>\n

Tony Murphy: Cea mai mare diferen\u021b\u0103 – \u0219i aceasta este relevant\u0103 pentru Rom\u00e2nia – este c\u0103 acum va exista un plan na\u021bional care va acoperi coeziunea \u0219i agricultura \u00eentr-un singur bloc, \u00een timp ce \u00eenainte erau fonduri separate.<\/p>\n

Acum, \u00een cazul PAC (Politica Agricol\u0103 Comun\u0103) exist\u0103 un grad de impredictibilitate sau incertitudine, deoarece oamenii nu \u0219tiu care va fi suma exact\u0103 p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd planurile sunt finalizate.\u00a0 Exist\u0103 \u0219i o problem\u0103 \u00een agricultur\u0103. Dac\u0103 \u00eencepi s\u0103 elimini elementele comune, implementarea va fi diferit\u0103 \u00eentre statele membre.\u00a0Aceasta poate avea un impact: de exemplu, dac\u0103 fermierii din statul membru A primesc subven\u021bii mai mari pentru anumite culturi, cum ar fi merele, comparativ cu alt stat membru, atunci apar probleme de pia\u021b\u0103 inegal\u0103.\u00a0<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Deci, sunt multe aspecte de luat \u00een considerare.\u00a0 Marea provocare este de a amesteca toate aceste fonduri \u00eentr-un singur pachet, \u0219i s\u0103 asiguri coeren\u021ba, \u00een condi\u021biile \u00een care obiectivele, calendarele \u0219i mecanismele de livrare sunt diferite.\u00a0 \u00cenainte, era mai simplu, pentru c\u0103 fondurile dedicate erau alocate clar pe domenii de politic\u0103 diferite.<\/p>\n

Un alt domeniu important este fondul de competitivitate, \u00een cadrul c\u0103ruia Ap\u0103rarea are 130 de miliarde. Acolo nu exist\u0103 o sum\u0103 fix\u0103 per stat membru, ci este un model diferit de distribu\u021bie. Se aseam\u0103n\u0103 cu Horizon, unde diferite state membre, \u00een func\u021bie de c\u00e2t de mature sunt, pot beneficia mai mult de fondurile UE. Acesta este un risc pe care \u00eel observ\u0103m.\u201d<\/p>\n

\u00cen final, dac\u0103 ar fi s\u0103 le spune\u021bi cet\u0103\u021benilor rom\u00e2ni un lucru concret despre modul \u00een care sunt cheltui\u021bi – sau nu sunt – banii lor europeni, ce le-a\u021bi spune?<\/p>\n

Tony Murphy: Practic, bugetul UE este de aproximativ 200 de miliarde pe an. Adic\u0103 aproximativ 500 de euro pentru fiecare cet\u0103\u021bean al Uniunii Europene. Despre asta vorbim.<\/p>\n

Evident, nu putem garanta fiecare euro cheltuit. Dar lucr\u0103m prin e\u0219antioane de tranzac\u021bii \u0219i domenii de politic\u0103 , iar scopul nostru tot timpul 6este s\u0103 identific\u0103m zonele unde lucrurile func\u021bioneaz\u0103 bine \u0219i sunt eficiente. Unele programe sunt clar pozitive. De exemplu, Erasmus este un program foarte bun, iar oamenii pot vedea beneficiile concrete ale acestuia.<\/p>\n

Problema UE este c\u0103 multe beneficii nu sunt vizibile \u0219i sunt considerate de la sine \u00een\u021belese. Oamenii vorbesc despre c\u00e2t pl\u0103tesc \u0219i c\u00e2t primesc. Rom\u00e2nia \u00eenc\u0103 se afl\u0103 \u00een situa\u021bia \u00een care prime\u0219te mai multe fonduri dec\u00e2t pl\u0103te\u0219te. \u00cen schimb, statul meu, Irlanda, a mers \u00een direc\u021bia opus\u0103. Totu\u0219i, recunoa\u0219tem c\u0103 am beneficiat foarte mult de UE. De exemplu, noi nu mai avem nevoie de fonduri de coeziune, pentru c\u0103 suntem considera\u021bi unul dintre statele membre mai bogate. Am trecut de la a fi un stat membru \u00een dezvoltare la unul dintre statele mai consolidate.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Trebuie s\u0103 ne amintim de beneficiile apartenen\u021bei la UE: libertatea de circula\u021bie, Schengen, eliminarea tarifelor de roaming pentru telefoanele mobile \u2014 acestea sunt lucruri simple, dar foarte practice pentru oameni. Noi, auditorii, suntem probabil vinova\u021bi de faptul c\u0103 tindem s\u0103 fim critici \u00een mesajele noastre, dar exist\u0103 \u0219i efecte foarte pozitive \u00een modul \u00een care sunt cheltui\u021bi banii UE. De exemplu, dac\u0103 m\u0103 uit la Bucure\u0219ti, s-a schimbat mult. La fel \u0219i Var\u0219ovia, care este de nerecunoscut fa\u021b\u0103 de cum ar\u0103ta \u00eenainte. Polonia este principalul beneficiar al fondurilor de coeziune, iar acest lucru se vede clar.<\/p><\/blockquote>\n

Exist\u0103 erori \u0219i gre\u0219eli pe parcurs, dar, \u00een ansamblu, impactul asupra societ\u0103\u021bii este foarte pozitiv. Una dintre probleme este comunicarea: trebuie s\u0103 continu\u0103m s\u0103 comunic\u0103m aceste beneficii, pentru c\u0103 oamenii ajung s\u0103 le considere normale, mai ales \u00een statele membre mai vechi. Tinerii din aceste state nu cunosc altceva \u2014 pentru ei, acestea sunt norme: valorile democra\u021biei, libertatea de exprimare, posibilitatea de a c\u0103l\u0103tori oriunde \u00een UE. Dar toate acestea au fost introduse treptat \u0219i reprezint\u0103 beneficii reale pentru cet\u0103\u021beni. Cred c\u0103 uneori ne concentr\u0103m prea mult pe aspectele negative.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nia gestioneaz\u0103 \u00een prezent simultan fonduri na\u021bionale \u0219i europene de miliarde de euro, dar uneori banii ajung cu…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":149221,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,31,43893,36,37,7526,27,230,34,35,25,41,40,38,39,43892,26,28,43891,29,30],"class_list":{"0":"post-149220","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-curtea-europeana-de-conturi","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-fonduri-europene","15":"tag-headlines","16":"tag-interviu","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-news","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-seful-curtii-europene-de-conturi","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-tony-murphy","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116328923569463227","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/149220","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=149220"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/149220\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/149221"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=149220"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=149220"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=149220"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}