{"id":150939,"date":"2026-04-03T08:25:11","date_gmt":"2026-04-03T08:25:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/150939\/"},"modified":"2026-04-03T08:25:11","modified_gmt":"2026-04-03T08:25:11","slug":"obiceiul-simplu-prin-care-se-reduce-riscul-de-dementa-sau-alzheimer","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/150939\/","title":{"rendered":"obiceiul simplu prin care se reduce riscul de demen\u021b\u0103 sau Alzheimer"},"content":{"rendered":"

\n Articol de Oana Du\u015fm\u0103nescu<\/a> – Publicat miercuri, 01 aprilie 2026 10:38 \/ Actualizat joi, 02 aprilie 2026 11:03 <\/p>\n

Un studiu publicat de revista \u0219tiin\u021bific\u0103 Cell a demonstrat c\u0103 mare parte a capacit\u0103\u021bii de memorie \u0219i \u00eenv\u0103\u021bare s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit substan\u021bial dup\u0103 ce mai mult \u0219oareci afecta\u021bi de o form\u0103 a maladiei Alzheimer au f\u0103cut… exerci\u021bii fizice, arat\u0103 Washington Post.<\/a> Exerci\u021biile fizice pot consolida bariera hematoencefalic\u0103 permeabil\u0103, ceea ce ar putea combate demen\u021ba.<\/p>\n

La roz\u0103toare \u0219i la oameni, bariera hematoencefalic\u0103 – un strat sub\u021bire de celule ce protejeaz\u0103 creierul de toxine \u0219i agen\u021bi patogeni – sl\u0103be\u0219te de obicei odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, contribuind la neuroinflama\u021bie \u0219i la alte probleme, inclusiv la risc crescute de demen\u021b\u0103. <\/p>\n

Dar autorii studiului au descoperit c\u0103, \u00een timpul \u0219i dup\u0103 exerci\u021biul fizic, cel pu\u021bin la \u0219oareci, ficatul elibereaz\u0103 o protein\u0103 specializat\u0103 care ajunge la creier \u0219i ajut\u0103 la repararea acestei bariere celulare.<\/p>\n

Efectele proteinei generate de sport au fost relevante la \u0219oarecii mai \u00een v\u00e2rst\u0103 care sufereau de o form\u0103 a bolii Alzheimer. Memoria \u0219i capacit\u0103\u021bile lor de \u00eenv\u0103\u021bare s-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit substan\u021bial atunci c\u00e2nd nivelurile proteinei au crescut la nivelul creierului lor.<\/p>\n

Cercet\u0103torii au descoperit aceea\u0219i protein\u0103 \u00een fluxul sanguin al persoanelor active fizic. \u201eAceste rezultate ofer\u0103 dovezi conving\u0103toare c\u0103 semnalele legate de exerci\u021biul fizic provenite din ficat pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi func\u021bia creierului prin ac\u021biunea asupra barierei hematoencefalice\u201d, a declarat Michelle Voss, profesoar\u0103 \u0219i directoare a Laboratorului de S\u0103n\u0103tate, Creier \u0219i Cogni\u021bie de la Universitatea din Iowa.<\/p>\n

Concluziile studiului ne pot ajuta s\u0103 \u00een\u021belegem mai bine cum, la nivel celular, exerci\u021biul fizic previne declinul cognitiv odat\u0103 cu v\u00e2rsta, at\u00e2t la animale, c\u00e2t \u0219i la oameni. <\/p>\n

Cum este creierul ap\u0103rat cu ajutorul exerci\u021biilor fizice?<\/p>\n

Ideea c\u0103 exerci\u021biul fizic ajut\u0103 creierul \u00eemb\u0103tr\u00e2nit nu este deloc nou\u0103. Zeci de ani de cercetare au ar\u0103tat c\u0103 activit\u0103\u021bi precum mersul pe jos, \u00eenotul, ciclismul, alergarea \u0219i antrenamentul cu greut\u0103\u021bi contribuie la p\u0103strarea unui creier mai s\u0103n\u0103tos \u0219i mai t\u00e2n\u0103r \u0219i la o mai bun\u0103 capacitate de g\u00e2ndire la animalele \u0219i oamenii \u00een v\u00e2rst\u0103.<\/p>\n

Dar de ce? Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een timpul exerci\u021biului fizic care schimb\u0103 mintea \u0219i creierul? Cu ani \u00een urm\u0103, Saul Villeda, profesor de \u0219tiin\u021be biomedicale la Universitatea din California din San Francisco \u0219i autor principal al noului studiu, a \u00eenceput s\u0103 b\u0103nuiasc\u0103 faptul c\u0103 acest lucru se datoreaz\u0103 unor substan\u021be numite exerkine. <\/p>\n

Exerkinele sunt substan\u021be, precum hormoni, proteine, peptide sau alte molecule, eliberate \u00een fluxul sanguin \u00een timpul \u0219i imediat dup\u0103 exerci\u021biul fizic. Majoritatea provin din mu\u0219chii care lucreaz\u0103, care pompeaz\u0103 sute \u0219i chiar mii de molecule legate de efort atunci c\u00e2nd se contract\u0103 \u00een timpul efortului. Aceste molecule circul\u0103 prin fluxul sanguin c\u0103tre alte organe, declan\u0219\u00e2nd reac\u021bii biochimice complexe care contribuie la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea sensibilit\u0103\u021bii la insulin\u0103, a tensiunii arteriale, la sc\u0103derea riscului de cancer, stimul\u00e2nd totodat\u0103 creierul.<\/p>\n

\u0218oarecii transfuza\u021bi cu s\u00e2nge mai proasp\u0103t \u0219i-au \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit performan\u021bele cognitive<\/p>\n

\u00cen cadrul unui alt studiu, el \u0219i colegii s\u0103i au \u00eencurajat mai \u00eent\u00e2i \u0219oarecii, at\u00e2t tineri, c\u00e2t \u0219i b\u0103tr\u00e2ni, s\u0103 alerge timp de \u0219ase s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, apoi au transfuzat plasm\u0103 din fluxul lor sanguin c\u0103tre alte animale \u00een v\u00e2rst\u0103, dar sedentare. Ulterior, ace\u0219ti \u0219oareci mai \u00een v\u00e2rst\u0103 au avut performan\u021be substan\u021bial mai bune la testele cognitive dec\u00e2t animalele de control de aceea\u0219i v\u00e2rst\u0103, indiferent dac\u0103 transfuziile proveneau de la \u0219oareci mai \u00een v\u00e2rst\u0103 sau tineri. Tot ce conta era faptul c\u0103 \u0219oarecii donatori alergaser\u0103.<\/p>\n

Villeda a concluzionat c\u0103 o substan\u021b\u0103 din fluxul sanguin al animalelor care f\u0103ceau exerci\u021bii fizice dup\u0103 efort \u00eembun\u0103t\u0103\u021bise cogni\u021bia. Acum, mai r\u0103m\u00e2nea ca aceasta s\u0103 fie g\u0103sit\u0103. Echipa sa a folosit o tehnic\u0103 numit\u0103 spectrometrie de mas\u0103 \u0219i alte metode pentru a identifica zeci de molecule unice \u00een s\u00e2ngele alerg\u0103torilor. Majoritatea erau deja bine cunoscute, dar una, o protein\u0103 obscur\u0103 cunoscut\u0103 sub numele de GPLD1, nu fusese studiat\u0103 prea mult p\u00e2n\u0103 atunci, a\u0219a c\u0103 merita izolat\u0103. De asemenea, spre deosebire de majoritatea celorlalte exerkine, aceasta era produs\u0103 de ficat.<\/p>\n

Folosind ingineria genetic\u0103, oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au determinat ficatul unor \u0219oareci mai \u00een v\u00e2rst\u0103 \u0219i sedentari s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 produc\u0103 GPLD1 suplimentar. Ulterior, acei \u0219oareci, \u00eenc\u0103 sedentari, au excelat la testele de memorie pentru roz\u0103toare. Por\u021biuni din creierul lor erau, de asemenea, pline de neuroni s\u0103n\u0103to\u0219i, nou-n\u0103scu\u021bi, un indicator al s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii robuste a creierului.<\/p>\n

Bariera hematoencefalitic\u0103 \u0219i rolul s\u0103u esen\u021bial<\/p>\n

Cercet\u0103torii nu au g\u0103sit \u00eens\u0103 semne de GPLD1 \u00een \u021besutul cerebral al \u0219oarecilor modifica\u021bi genetic. Proteina le \u00eembun\u0103t\u0103\u021bea creierul, dar nu p\u0103trundea \u00een el. \u00cen noul studiu, cercet\u0103torii au descoperit c\u0103 GPLD1 se scindeaz\u0103. Func\u021bia sa normal\u0103 este, de fapt, s\u0103 cutreiere organismul, t\u0103ind anumite tipuri de proteine de pe exteriorul celulelor, influen\u021b\u00e2nd modul \u00een care acele celule func\u021bioneaz\u0103 ulterior. Asta i-a dus pe oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 la bariera hematoencefalic\u0103.<\/p>\n

Aceasta e format\u0103 din celule specializate, str\u00e2ns aglomerate, prezente la aproape toate mamiferele, inclusiv la oameni, care \u00eenconjoar\u0103 numeroasele vase de s\u00e2nge care \u0219erpuiesc prin creier \u0219i m\u0103duva spin\u0103rii. Rolul ei este de a respinge substan\u021bele care nu ar trebui s\u0103 p\u0103trund\u0103 \u00een creier. Dar, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, aceasta tinde s\u0103 se deterioreze, s\u0103 devin\u0103 permeabil\u0103 \u0219i mai pu\u021bin eficient\u0103.<\/p>\n

Acum, examin\u00e2nd \u00eendeaproape celulele din barierele hematoencefalice ale animalelor \u00eenaintate \u00een v\u00e2rst\u0103, cercet\u0103torii au observat c\u0103 o protein\u0103 d\u0103un\u0103toare, cunoscut\u0103 sub numele de TNAP, prolifera pe suprafa\u021ba acelor celule \u00eentr-un num\u0103r mult mai mare dec\u00e2t pe celulele animalelor tinere, f\u0103c\u00e2nd bariera mai poroas\u0103. Totu\u0219i, animalele \u00een v\u00e2rst\u0103 care f\u0103ceau exerci\u021bii fizice aveau mult mai pu\u021bin\u0103 TNAP pe barierele hematoencefalice dec\u00e2t \u0219oarecii sedentari.<\/p>\n

Datele sugereaz\u0103 c\u0103 exerci\u021biul fizic contribuie aproape sigur la s\u0103n\u0103tatea creierului, \u00een parte prin repararea barierelor hematoencefalice \u00eemb\u0103tr\u00e2nite, a spus Villeda – cel pu\u021bin la \u0219oareci \u0219i, poten\u021bial, la oameni.<\/p>\n

Villeda \u0219i colegii s\u0103i sper\u0103 s\u0103 studieze \u00een cur\u00e2nd acest proces mai direct la oameni \u0219i chiar s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 creasc\u0103 experimental nivelul de GPLD1 la persoanele care au dificult\u0103\u021bi profunde \u00een a fi active fizic, cum ar fi mul\u021bi pacien\u021bi cu demen\u021b\u0103. Villeda a spus c\u0103 sper\u0103 ca experimentele pe oameni s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00een termen de cinci ani, inclusiv cu exerci\u021bii fizice artificiale (antrenamente realizate \u00een medii controlate, folosind echipamente specifice sau tehnologie, spre deosebire de activit\u0103\u021bile fizice naturale).<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Articol de Oana Du\u015fm\u0103nescu – Publicat miercuri, 01 aprilie 2026 10:38 \/ Actualizat joi, 02 aprilie 2026 11:03…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":150940,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[12467,32,33,31,36,37,786,27,74,34,35,25,41,40,38,39,44278,26,2475,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-150939","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-alzheimer","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-fitness","15":"tag-headlines","16":"tag-international","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-news","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-sport-si-sanatate","25":"tag-stiri","26":"tag-studiu","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories","30":"tag-world","31":"tag-world-news","32":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116339823372826646","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/150939","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=150939"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/150939\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/150940"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=150939"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=150939"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=150939"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}