{"id":152731,"date":"2026-04-06T05:11:08","date_gmt":"2026-04-06T05:11:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/152731\/"},"modified":"2026-04-06T05:11:08","modified_gmt":"2026-04-06T05:11:08","slug":"un-nou-canal-alternativa-la-ormuz-sapat-cu-bombe-nucleare-ideea-nu-e-noua-sua-chiar-au-facut-un-astfel-de-plan","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/152731\/","title":{"rendered":"Un nou canal, alternativ\u0103 la Ormuz, s\u0103pat cu bombe nucleare? Ideea nu e nou\u0103, SUA chiar au f\u0103cut un astfel de plan"},"content":{"rendered":"

\u00cen timp ce lumea caut\u0103 solu\u021bii pentru reluarea fluxurilor de petrol din Orientul Mijlociu, o postare recent\u0103 a fostului speaker al Camerei Reprezentan\u021bilor din SUA, Newt Gingrich, a readus \u00een discu\u021bie o idee care pare desprins\u0103 din science-fiction: folosirea bombelor nucleare pentru a s\u0103pa un nou canal care s\u0103 ocoleasc\u0103 amenin\u021b\u0103rile Iranului din Str\u00e2mtoarea Ormuz.<\/p>\n

Postarea lui Gingrich, publicat\u0103 pe 15 martie 2026, trimitea la un text etichetat drept satir\u0103. El nu a explicat nici p\u00e2n\u0103 ast\u0103zi dac\u0103 a vorbit serios sau nu. Dar este suficient de \u00een v\u00e2rst\u0103 \u00eenc\u00e2t s\u0103 \u00ee\u0219i aminteasc\u0103 o epoc\u0103 \u00een care astfel de idei nu doar c\u0103 erau discutate serios, ci chiar au fost analizate oficial de guvernele SUA \u0219i URSS, scrie Christine Keiner, pre\u0219edinta Departamentului de Studii despre \u0218tiin\u021b\u0103, Tehnologie \u0219i Societate din cadrul Rochester Institute of Technology, \u00een The Conversation.<\/a><\/p>\n

\n

Instead of fighting over a 21-mile-wide bottleneck forever, we cut a new channel through friendly territory. A dozen thermonuclear detonations and you\u2019ve got a waterway wider than the Panama Canal, deeper than the Suez, and safe from Iranian attacks. https:\/\/t.co\/Et21kHCiAw<\/a><\/p>\n

\u2014 Newt Gingrich (@newtgingrich) March 15, 2026<\/a><\/p><\/blockquote>\n

\u0218i, potrivit istoricului Alex Wellerstein, autorul c\u0103r\u021bii Deep Cut: Science, Power, and the Unbuilt Interoceanic Canal, versiunea american\u0103 a acestui proiect a fost abandonat\u0103 abia \u00een 1977.<\/p>\n

De unde a pornit ideea<\/p>\n

Ideea unui nou canal care s\u0103 mute petrolul din Orientul Mijlociu pe alte rute a ap\u0103rut dup\u0103 criza Suezului din 1956. Atunci, Egiptul a preluat controlul asupra Canalului Suez de la britanici \u0219i francezi, iar \u00eenchiderea prelungit\u0103 a canalului a dus la scumpirea petrolului, ceaiului \u0219i altor m\u0103rfuri pentru consumatorii europeni, dependen\u021bi de aceast\u0103 rut\u0103 maritim\u0103 scurt\u0103 pentru bunurile venite din Asia.<\/p>\n

\u00cen acest context, unii oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 americani au \u00eenceput s\u0103 se \u00eentrebe dac\u0103 energia nuclear\u0103 nu ar putea fi folosit\u0103 pentru a s\u0103pa un canal alternativ printr-un teritoriu \u201eprietenos\u201d.<\/p>\n

Printre cei care au sus\u021binut ideea s-a aflat Edward Teller, unul dintre principalii arhitec\u021bi ai bombei cu hidrogen, \u00eempreun\u0103 cu fizicieni de la Lawrence Radiation Laboratory din Livermore, California.<\/p>\n

Administra\u021bia pre\u0219edintelui Dwight Eisenhower promova deja energia atomic\u0103 at\u00e2t pentru producerea de electricitate, c\u00e2t \u0219i pentru propulsia submarinelor. Dup\u0103 criza Suezului, guvernul american a extins planurile de utilizare a ceea ce numea atunci \u201eatomi pentru pace\u201d, scrie The Conversation.<\/p>\n

\u201eExplozii nucleare pa\u0219nice\u201d<\/p>\n

Sus\u021bin\u0103torii programului cunoscut drept Project Plowshare, condu\u0219i de Teller, au promovat ideea unor \u201eexplozii nucleare pa\u0219nice\u201d, care ar fi redus costurile unor lucr\u0103ri uria\u0219e de excavare \u0219i ar fi servit, \u00een acela\u0219i timp, interesele de securitate na\u021bional\u0103.<\/p>\n

Ei \u00ee\u0219i imaginau o lume \u00een care explozivii nucleari puteau fi folosi\u021bi pentru extragerea gazului natural din subteran, pentru construirea de canale \u0219i porturi sau pentru drumuri t\u0103iate \u00een versan\u021bi, toate cu efecte radioactive considerate atunci minime.<\/p>\n

Pentru a porni programul, Teller a propus chiar crearea instantanee a unui port prin \u00eengroparea \u0219i detonarea a cinci bombe termonucleare \u00eentr-un sat indigen din nord-vestul Alask\u0103i.<\/p>\n

Planul, numit Project Chariot, a st\u00e2rnit controverse puternice \u0219i a dus la unele dintre primele studii moderne de impact asupra mediului \u00een zona arctic\u0103.<\/p>\n

Canalul \u201ePanatomic\u201d<\/p>\n

\u00cen paralel, Teller \u0219i fizicienii din Livermore au lucrat \u00eempreun\u0103 cu Corpul de Geniu al Armatei SUA pentru a studia posibilitatea construirii unei noi c\u0103i navigabile prin Panama, folosind explozii nucleare.<\/p>\n

Oficialii americani se temeau c\u0103 vechiul Canal Panama \u0219i ecluzele sale \u00eenguste vor deveni \u00een cur\u00e2nd dep\u0103\u0219ite. Ei voiau un canal mai lat \u0219i mai ad\u00e2nc, la nivelul m\u0103rii, care s\u0103 nu mai aib\u0103 nevoie de ecluze pentru ridicarea \u0219i cobor\u00e2rea navelor.<\/p>\n

Un astfel de canal ar fi permis trecerea unor vase mai mari \u0219i ar fi fost mai simplu de operat dec\u00e2t sistemul existent, care necesita mii de angaja\u021bi. \u00cen acela\u0219i timp, prezen\u021ba american\u0103 \u00een Zona Canalului devenise tot mai contestat\u0103 \u00een Panama, unde mul\u021bi considerau c\u0103 \u021bara lor era t\u0103iat\u0103 \u00een dou\u0103 de o enclav\u0103 administrat\u0103 ca o colonie.<\/p>\n

Panama sau Columbia<\/p>\n

Impulsul decisiv pentru proiectul unui a\u0219a-numit Canal Panatomic a venit \u00een ianuarie 1964, dup\u0103 proteste violente antiamericane \u00een Panama. Pre\u0219edintele Lyndon B. Johnson a r\u0103spuns crizei accept\u00e2nd s\u0103 renegocieze rela\u021bia politic\u0103 dintre cele dou\u0103 \u021b\u0103ri.<\/p>\n

El a creat Atlantic-Pacific Interoceanic Canal Study Commission, \u00eens\u0103rcinat\u0103 s\u0103 identifice cel mai bun traseu pentru un canal excavat cu explozii nucleare. Cu o finan\u021bare de 17,5 milioane de dolari de la Congres, echivalentul a aproximativ 185 de milioane de dolari ast\u0103zi, comisia s-a concentrat asupra a dou\u0103 variante: una \u00een estul statului Panama \u0219i alta \u00een vestul Columbiei.<\/p>\n

Traseul panamez trecea prin v\u0103ile \u00eemp\u0103durite ale istmului Dari\u00e9n \u0219i urca p\u00e2n\u0103 la circa 335 de metri deasupra nivelului m\u0103rii. Pentru a excava acest teren, inginerii propuneau detonarea a 294 de dispozitive nucleare de-a lungul traseului, \u00een 14 explozii separate, cu o energie total\u0103 echivalent\u0103 cu 166,4 milioane de tone de TNT.<\/p>\n

Pentru compara\u021bie, cea mai puternic\u0103 arm\u0103 nuclear\u0103 testat\u0103 vreodat\u0103, bomba sovietic\u0103 \u201e\u021aar Bomba\u201d, eliberase \u00een 1961 o energie echivalent\u0103 cu 50 de milioane de tone de TNT.<\/p>\n

Zeci de mii de oameni urmau s\u0103 fie reloca\u021bi<\/p>\n

Ca s\u0103 evite contaminarea radioactiv\u0103 \u0219i \u0219ocurile produse \u00een sol, se estima c\u0103 aproximativ 30.000 de oameni ar fi trebuit evacua\u021bi \u0219i muta\u021bi \u00een alt\u0103 parte, jum\u0103tate dintre ei indigeni.<\/p>\n

Comisia nu vedea \u00eens\u0103 asta ca pe un obstacol imposibil. \u00cen raportul final, autorii scriau c\u0103 \u201eproblemele de acceptare public\u0103 a excav\u0103rii unui canal cu ajutorul explozivilor nucleari ar putea fi probabil rezolvate prin diploma\u021bie, educa\u021bie public\u0103 \u0219i pl\u0103\u021bi compensatorii\u201d.<\/p>\n

De ce a fost abandonat proiectul<\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201960, biologi marini \u0219i evolu\u021bioni\u0219ti au \u00eenceput s\u0103 analizeze mai atent efectele de mediu, mai pu\u021bin evidente la prima vedere. Unul dintre riscurile majore semnalate era acela c\u0103 un canal la nivelul m\u0103rii ar fi permis, pentru prima dat\u0103 \u00een trei milioane de ani, amestecul direct dintre organismele din Atlantic \u0219i Pacific, cu efecte imposibil de anticipat.<\/p>\n

Totu\u0219i, planurile nu au fost abandonate din cauza acestor \u00eengrijor\u0103ri ecologice, ci mai ales din alte motive: dificultatea de a testa explozii nucleare \u201epa\u0219nice\u201d f\u0103r\u0103 a \u00eenc\u0103lca Tratatul din 1963 privind interzicerea limitat\u0103 a testelor nucleare \u0219i deficitele bugetare uria\u0219e generate de r\u0103zboiul din Vietnam.<\/p>\n

\u00cen plus, studiile au ar\u0103tat ironic c\u0103 tocmai geologia traseului din Dari\u00e9n, cu roci de \u0219ist argilos umed, f\u0103cea ca exploziile nucleare s\u0103 nu fie nici m\u0103car o solu\u021bie foarte eficient\u0103.<\/p>\n

O idee care atunci p\u0103rea rezonabil\u0103<\/p>\n

Pentru promotorii principali ai Project Plowshare, ideea excav\u0103rii atomice a r\u0103mas mult timp demn\u0103 de urm\u0103rit. \u00cen raportul lor final din 1970, comisarii scriau c\u0103 \u201e\u00eentr-o zi exploziile nucleare vor fi folosite \u00eentr-o mare varietate de proiecte masive de mutare a p\u0103m\u00e2ntului\u201d, scrie The Conversation.<\/p>\n

Edward Teller a r\u0103mas fidel acestei viziuni p\u00e2n\u0103 t\u00e2rziu \u00een via\u021b\u0103, dup\u0103 cum explica \u0219i \u00een documentarul Nuclear Dynamite din anii 2000.<\/p>\n

Ast\u0103zi, c\u00e2nd efectele grave ale contamin\u0103rii radioactive asupra mediului \u0219i s\u0103n\u0103t\u0103\u021bii sunt mult mai bine cunoscute, e greu de imaginat c\u0103 a existat o vreme \u00een care folosirea bombelor nucleare pentru construirea canalelor p\u0103rea o idee rezonabil\u0103. Chiar \u00eenainte ca postarea lui Gingrich s\u0103 fie luat\u0103 \u00een der\u00e2dere, presa descria deja Project Plowshare prin cuvinte precum \u201eabsurd\u201d, \u201enebunesc\u201d sau \u201eiresponsabil\u201d.<\/p>\n

Ce ne spune asta despre prezent<\/p>\n

Tocmai aici este, de fapt, miza mai larg\u0103 a pove\u0219tii, scrie The Conversation. \u00cen perioade de criz\u0103, societ\u0103\u021bile sunt tentate s\u0103 trateze drept \u201esolu\u021bii serioase\u201d idei care, privite mai t\u00e2rziu, par \u0219ocante sau ridicole.<\/p>\n

Autoarea textului sugereaz\u0103 c\u0103 merit\u0103 s\u0103 ne amintim acest episod \u0219i atunci c\u00e2nd ne uit\u0103m la entuziasmul de ast\u0103zi pentru tehnologii disruptive, de la inteligen\u021ba artificial\u0103 generativ\u0103 la criptomonede. Multe idei care au fost ulterior compromise p\u0103reau, la vremea lor, nu doar plauzibile, ci inevitabile.<\/p>\n

Iar \u00eentrebarea final\u0103 r\u0103m\u00e2ne deschis\u0103: dintre tehnologiile promovate ast\u0103zi cu at\u00e2ta entuziasm, care \u00eei vor amuza, \u0219oca sau \u00eengrozi pe urma\u0219ii no\u0219tri?<\/p>\n