{"id":152989,"date":"2026-04-06T11:28:08","date_gmt":"2026-04-06T11:28:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/152989\/"},"modified":"2026-04-06T11:28:08","modified_gmt":"2026-04-06T11:28:08","slug":"ce-ii-lipseste-romaniei-ca-sa-mearga-in-directia-buna-un-politolog-din-sua-pune-degetul-pe-rana-in-turcia-in-2004-2005-autostrazile-erau-sf-pentru-romania","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/152989\/","title":{"rendered":"Ce \u00eei lipse\u0219te Rom\u00e2niei ca s\u0103 mearg\u0103 \u00een direc\u021bia bun\u0103? Un politolog din SUA pune degetul pe ran\u0103: \u201e\u00cen Turcia, \u00een 2004-2005, autostr\u0103zile erau SF pentru Rom\u00e2nia\u201d"},"content":{"rendered":"

Guvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, a relansat dezbaterea despre nevoia unui proiect de \u021bar\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Profesor la Universitatea SUNY Cortland New York \u0219i director al Clark Center for Global Engagement, Alexandru Bala\u0219 explic\u0103, din perspectiva politologului, ce \u00eei trebuie Rom\u00e2niei.<\/p>\n

\t\t\t\"Rom\u00e2nia<\/p>\n

Rom\u00e2nia este o \u021bar\u0103 \u00een care luxul \u0219i s\u0103r\u0103cia lucie se v\u0103d la tot pasul. FOTO: Adev\u0103rul<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Afirma\u021biile lui Mugur Is\u0103rescu, f\u0103cute din
\nperspectiva economistului, i-au \u00eemp\u0103r\u021bit pe exper\u021bi, iar unii au
\nafirmat c\u0103 Rom\u00e2nia <\/a>poate \u0219i trebuie s\u0103-\u0219i propun\u0103 \u0219i mai mult.
\nPornind de la realitatea c\u0103 \u00een OCDE se afl\u0103 deja \u021b\u0103ri de
\n\u201ecalibrul\u201d Costa Rica
\n\u0219i
\nColumbia, iar \u00een zona euro a intrat p\u00e2n\u0103 \u0219i Bulgaria, \u021bar\u0103 care
\neconomic st\u0103 mai prost dec\u00e2t noi, unii cer obiective mai
\nimportante, mai ales \u00een plan politic.<\/p>\n

Politologul
\nAlexandru Bala\u0219, profesor \u00een SUA la Universitatea SUNY Cortland New
\nYork \u0219i director al Clark Center for Global Engagement, explic\u0103,
\n\u00eentr-o analiz\u0103 pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, care ar trebui s\u0103 fie acest
\nplan cu b\u0103taie lung\u0103. El porne\u0219te de premisa c\u0103 un proiect de
\n\u021bar\u0103 autentic<\/a> nu este o list\u0103 de ader\u0103ri tehnice, ci o
\nreconstruc\u021bie a fundamentelor sociale \u0219i economice. Piloni centrali
\nar trebui s\u0103 fie, \u00een viziunea lui Bala\u0219, democra\u021bia \u0219i cre\u0219terea
\nnivelului de trai al popula\u021biei.<\/p>\n

\t\t\tProtejarea democra\u021biei \u0219i eradicarea s\u0103r\u0103ciei, obligatorii pentru Rom\u00e2nia<\/p>\n

\u201eA\u0219
\nspune c\u0103 protejarea democra\u021biei\u00a0ar trebui s\u0103 fie un proiect
\nde \u021bar\u0103. Pentru c\u0103 vedem din ce \u00een ce mai mul\u021bi rom\u00e2ni care vor
\ndictatur\u0103. Vedem din ce \u00een ce mai mul\u021bi rom\u00e2ni care glorific\u0103
\nperioada comunist\u0103, anii dictaturii comuniste, sau care glorific\u0103
\nperioada G\u0103rzii de Fier, cu tot felul de elemente fasciste. Aici e
\nmarea problem\u0103, cred, pentru Rom\u00e2nia. \u00cenainte de orice, trebuie s\u0103
\nap\u0103r\u0103m ceea ce s-a c\u00e2\u0219tigat \u00een 1989, asta e important \u00een primul
\nr\u00e2nd\u201d, spune Bala\u0219.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Aici
\nintervine al doilea aspect. O \u021bar\u0103 s\u0103rac\u0103, a c\u0103rei popula\u021bie
\nsufer\u0103 lipsuri majore, va fi \u00eentotdeauna receptiv\u0103 \u0219i va fi la
\ncheremul politicienilor populi\u0219ti \u0219i al partidelor radicale.\n<\/p>\n

\u201eLa
\nfel de important este s\u0103 educ\u0103m oamenii, rom\u00e2nii, \u00een democra\u021bie.
\nNumai c\u0103 nu po\u021bi s\u0103 faci lucrul acesta cu burta goal\u0103, c\u00e2nd \u021bi-e
\nfoame. Ai nevoie de economie. Ai nevoie de o economie foarte
\nputernic\u0103 \u0219i de o distribu\u021bie mai echitabil\u0103 a bog\u0103\u021biei unei
\n\u021b\u0103ri. Oamenii s\u0103raci sunt vulnerabili oriunde, \u00een orice \u021bar\u0103,
\nnu numai la noi\u201d, mai spune profesorul rom\u00e2n.<\/p>\n

\t\t\tExemplul polonez<\/p>\n

Un
\nprim exemplu pentru Rom\u00e2nia ar putea fi cel al Poloniei, crede
\nAlexandru Bala\u0219. Spre deosebire de Rom\u00e2nia, Polonia este o \u021bar\u0103
\ncu economie \u00een expansiune, iar
\npolonezii sunt mult mai pu\u021bin expu\u0219i riscului
\nde s\u0103r\u0103cie \u0219i excluziune social\u0103. Acesta este capitolul la care
\nRom\u00e2nia este repetent\u0103 an de an \u0219i concureaz\u0103 cu Bulgaria pentru
\npozi\u021bia de cea mai s\u0103rac\u0103 \u021bar\u0103 din Uniunea European\u0103. Niciun
\nguvern p\u00e2n\u0103 acum nu a reu\u0219it s\u0103 \u00eendrepte lucrurile, iar senza\u021bia
\neste c\u0103 nici nu s-a f\u0103cut vreun efort \u00een acest sens.<\/p>\n

\u201eE
\ngreu de spus o \u021bar\u0103 pe care s-o lu\u0103m ca exemplu, cred c\u0103 Rom\u00e2nia
\ntrebuie s\u0103 fie Rom\u00e2nia \u0219i s\u0103-\u0219i urmeze propria cale, dar bazat\u0103
\npe democra\u021bie \u0219i pe o cre\u0219tere a economiei, a\u0219a cum nu prea avem.
\nDac\u0103 tot vorbim de alte \u021b\u0103ri de la care ne-am putea inspira \u00een
\nmai multe privin\u021be, a\u0219 spune c\u0103 avem exemplul Poloniei. Da,
\naceast\u0103 \u021bar\u0103 ne-ar putea servi ca exemplu. S\u0103 ajungem s\u0103 avem o
\neconomie puternic\u0103, cum \u0219i-a dezvoltat Polonia. Ei au o economie
\ncare permite companiilor poloneze s\u0103 fie competitive pe plan
\nmondial, permite polonezilor s\u0103-\u0219i cumpere zeci de mii de case de
\nvacan\u021b\u0103 \u00een paradisuri foarte luxoase din Caraibe sau din
\nMediterana, \u00een zone extrem de scumpe\u201d, adaug\u0103 expertul.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Succesele
\nRom\u00e2niei, \u021bar\u0103 considerat\u0103 \u00een timpul regimului comunist \u0219i un
\ntimp \u0219i dup\u0103 \u201eCoreea de Nord a Europei\u201d, sunt intrarea \u00een
\nNATO, Uniunea European\u0103 \u0219i \u00een spa\u021biul Schengen. Este vorba despre
\nreu\u0219ite evidente, iar un drum important a fost parcurs din 1989 \u0219i
\np\u00e2n\u0103 \u00een prezent. Dar chiar \u0219i a\u0219a, foarte mul\u021bi exper\u021bi
\nconsider\u0103 c\u0103 nu este suficient, iar cea mai bun\u0103 dovad\u0103 o
\nreprezint\u0103 starea economiei, a educa\u021biei, \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntului \u0219i a
\ns\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, dar \u0219i nivelul de trai al popula\u021biei, capitole la
\ncare Rom\u00e2nia st\u0103 cel mai prost din Uniunea European\u0103.<\/p>\n

\u201eAm
\nintrat \u00een NATO, am intrat \u00een Uniunea European\u0103 – extraordinar!
\nAstea au fost proiecte de protejare a Rom\u00e2niei \u0219i de cre\u0219tere
\neconomic\u0103, de ancorare a democra\u021biei, acea democra\u021bie cu probleme
\npe care \u00eenc\u0103 le avem, c\u0103 nu suntem o democra\u021bie deplin\u0103. Nicio
\nbaz\u0103 de date la nivel mondial nu consider\u0103 Rom\u00e2nia o democra\u021bie
\ndeplin\u0103, ci o democra\u021bie care func\u021bioneaz\u0103 la limit\u0103, greu, dar
\ntotu\u0219i func\u021bioneaz\u0103. N-a\u0219 vedea intrarea \u00een zona Euro sau
\nintrarea \u00een Organiza\u021bia pentru Cooperare \u0219i Dezvoltare Economic\u0103
\nca pe ni\u0219te mari realiz\u0103ri. Sunt realiz\u0103ri bune, ne arat\u0103 un
\nstatut, dar nu sunt proiecte de \u021bar\u0103 \u00een sine\u201d, consider\u0103
\nprofesorul rom\u00e2n.<\/p>\n

\t\t\t
\n Co\u0219mar la \u201ePoarta Lacrimilor\u201d. Comandorul Valentin Mateiu analizeaz\u0103 riscul unei crize energetice globale provocate de Houthi<\/p>\n

<\/a>Lec\u021bia finlandez\u0103<\/p>\n

Deocamdat\u0103,
\nRom\u00e2nia are o clas\u0103 politic\u0103 slab\u0103, iar corup\u021bia este prezent\u0103
\n\u00een toate partidele, dar \u0219i \u00een societate. O compara\u021bie cu Polonia
\nne arat\u0103 cel mai bine unde ne afl\u0103m.<\/p>\n

\u201ePolonia
\nare o economie de top 20 la nivel mondial, conform datelor din 2025.
\nNoi \u00eenc\u0103 suntem departe. Polonia are un prim-ministru, fost \u0219ef
\npeste Consiliul
\nEuropean,
\nDonald Tusk. Noi n-avem politicieni
\nde acest gen.
\nPolonia are un nivel de corup\u021bie mult mai sc\u0103zut fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia.
\nS\u0103 nu uit\u0103m, Polonia are un istoric de mare imperiu. Acel regat
\npolonezo-lituanian a dominat Europa de Est secole la r\u00e2nd. Noi
\nn-avem acea experien\u021b\u0103 de mare imperiu\u201d, sus\u021bine Bala\u0219.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Un
\nalt exemplu de dat poate fi cel al Finlandei. \u021aara din Nordul
\nEuropei era un contraexemplu \u00een anii ’70, c\u00e2nd nivelul de trai era
\nfoarte redus, iar societatea finlandez\u0103 se confrunta cu probleme
\nuria\u0219e. \u00cen prezent, lucrurile s-au schimbat total. F\u0103r\u0103 a deveni
\no mare putere, Finlanda are un cuv\u00e2nt de spus \u00een NATO \u0219i Uniunea
\nEuropean\u0103, dar \u0219i o imagine care nu se poate compara cu cea a
\nRom\u00e2niei. Guvernele de la Helsinki au investit masiv \u00een educa\u021bie.
\nRezultatul? Finlanda este acum una dintre \u021b\u0103rile cu cel mai
\nperformant sistem de educa\u021bie \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt, iar nivelul de
\ntrai al popula\u021biei este peste cel din \u021b\u0103ri ca Fran\u021ba \u0219i
\nGermania.<\/p>\n

\t\t\tTurcia, \u00een fa\u021ba noastr\u0103 la infrastructur\u0103, educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate<\/p>\n

\u201eC\u00e2nd
\nvorbim de un proiect de \u021bar\u0103, a\u0219 vrea s\u0103 v\u0103d \u0219i la noi exemple
\nlegate de schimb\u0103ri \u00een societate: corup\u021bie, drepturi, educa\u021bie.
\nS\u0103 fie un plan de \u021bar\u0103 s\u0103 devenim una dintre cele mai educate
\n\u021b\u0103ri din Europa. Dar vedem c\u0103, din contr\u0103, \u00een Rom\u00e2nia se fac
\nt\u0103ieri masive \u00een educa\u021bie \u0219i cercetare acum. A\u0219 \u00eenv\u0103\u021ba de la
\nfinlandezi cum se rezolv\u0103 problemele legate de corup\u021bie,
\nciviliza\u021bie, educa\u021bie \u0219i s\u0103n\u0103tate. Dar exemple sunt \u0219i mai
\naproape. M-a\u0219 referi chiar \u0219i la Turcia, din anumite puncte de
\nvedere. A\u0219 \u00eenv\u0103\u021ba de la turci cum s\u0103 creezi un sistem de
\ns\u0103n\u0103tate foarte puternic. De ce sunt at\u00e2t de mul\u021bi rom\u00e2ni care
\nse duc \u00een Turcia s\u0103-\u0219i rezolve problemele de s\u0103n\u0103tate? Pentru c\u0103
\nau un sistem medical bine pus la punct. Sigur, poate c\u0103 aceast\u0103
\n\u021bar\u0103 nu e cel mai bine de dat ca exemplu, dar dac\u0103 vorbim de
\ns\u0103n\u0103tate, de infrastructur\u0103, de educa\u021bie chiar ne sunt mult
\nsuperiori\u201d, consider\u0103 Alexandru Bala\u0219.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

El
\ns-a convins de acest lucru \u00een cei doi ani \u00een care a tr\u0103it \u0219i a
\npredat \u00een aceast\u0103 \u021bar\u0103.<\/p>\n

\u201eAm
\ntr\u0103it doi ani la Istanbul. Am r\u0103mas \u0219ocat de multe aspecte. Am
\nfost \u00eentr-un spital \u00een \u0218anl\u0131urfa, \u00een sud-estul Turciei, la
\ngrani\u021ba cu Siria. Am fost \u0219ocat de echipament, de cur\u0103\u021benie \u0219i
\nde c\u00e2t de calm\u0103 era lumea. \u00cen 2004-2005, autostr\u0103zile lor erau
\n\u201escience-fiction\u201d pentru Rom\u00e2nia. Ce m-a impresionat la
\nuniversitate: aveam studen\u021bi din cele mai bogate familii de
\nmiliardari. Eu predam la o universitate din Turcia, eram t\u00e2n\u0103r pe
\natunci, iar profesorii importan\u021bi ne spuneau: \u201eDac\u0103 cineva
\n\u00eencearc\u0103 s\u0103 pun\u0103 presiune pe voi s\u0103 schimba\u021bi o not\u0103, veni\u021bi
\nla noi \u0219i noi v\u0103 ap\u0103r\u0103m\u201d. Dar nu s-a \u00eent\u00e2mplat. Acei copii
\nerau extrem de umili, erau acolo s\u0103 \u00eenve\u021be. Educa\u021bia pentru
\naceste familii conta enorm. Putem \u00eenv\u0103\u021ba de la ei dorin\u021ba de a
\nlucra \u201epe bune\u201d. Am plecat la o conferin\u021b\u0103 \u00een Germania o
\ns\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, iar c\u00e2nd m-am \u00eentors, construiser\u0103 un pod cu patru
\nbenzi peste autostrada Istanbul-Ankara. Se lucra \u00een trei schimburi,
\nnon-stop, cu reflectoare enorme. Deci exemple vedem \u00een multe
\nprivin\u021be peste tot \u00een jurul nostru\u201d, explic\u0103 rom\u00e2nul.<\/p>\n

\t\t\t
\n \u0218eful For\u021belor Navale Rom\u00e2ne: \u201eExist\u0103 motive care m\u0103 \u021bin noaptea treaz\u201d. Adev\u0103rul despre pericolul minelor marine \u0219i amenin\u021barea Rusiei<\/p>\n

<\/a>Mentalitate p\u0103guboas\u0103<\/p>\n

El
\na vorbit \u0219i despre mentalitatea rom\u00e2neasc\u0103, despre complexul de
\ninferioritate fa\u021b\u0103 de alte popoare din Vestul Europei.\n<\/p>\n

\u201eSuntem
\ncei mai am\u0103r\u00e2\u021bi din Europa, a\u0219a cum spun unii? Nu, cu siguran\u021b\u0103 nu suntem! Avem \u0219i noi oameni educa\u021bi, avem \u0219i o economie care cre\u0219te, chiar dac\u0103 foarte,
\nfoarte lent. Suntem o \u021bar\u0103 de m\u0103rime mijlocie, o pia\u021b\u0103 de peste
\n20 de milioane de consumatori pentru produsele din Vest. Avem o
\nloca\u021bie strategic\u0103. Trebuie s\u0103 fim trata\u021bi cu respect de Fran\u021ba
\n\u0219i Germania, iar c\u00e2nd spun asta nu le dau dreptate celor care se
\nautointituleaz\u0103 suverani\u0219ti. E greu s\u0103 fii optimist \u00een Rom\u00e2nia,
\ndar lucr\u00e2nd mult \u00een afar\u0103, mi-am dat seama c\u0103 cei din Fran\u021ba,
\nMarea Britanie sau Danemarca nu sunt neap\u0103rat mai buni ca noi.
\nTrebuie s\u0103 mergem cu capul sus, nu plecat. Suverani\u0219tii profit\u0103 de
\naceast\u0103 percep\u021bie de inferioritate \u0219i au dreptate doar \u00eentr-un
\npunct: Rom\u00e2nia nu \u0219tie \u00eenc\u0103 s\u0103 fie influent\u0103. Leadership-ul
\nconteaz\u0103. Chiar \u0219i \u00een mediul academic, c\u00e2nd spun c\u0103 sunt
\nprofesor rom\u00e2n, percep\u021bia ini\u021bial\u0103 poate fi negativ\u0103, dar c\u00e2nd
\nadaug c\u0103 vin de la Universitatea Statului New York, lucrurile se
\nschimb\u0103 \u0219i dintr-o dat\u0103 m\u0103 privesc cu respect\u201d, m\u0103rturise\u0219te
\nAlexandru Bala\u0219.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Concluzia
\nsa este c\u0103 Rom\u00e2nia are nevoie de o schimbare, dar \u0219i rom\u00e2nii
\ntrebuie s\u0103-\u0219i schimbe mentalitatea.<\/p>\n

\u201eEste
\nnevoie de o schimbare de mentalitate, s\u0103 fim profesioni\u0219ti 100% \u00een
\norice moment. Chiar este nevoie la nivel de societate s\u0103 nu mai
\naccept\u0103m lucrurile cu care ne-am obi\u0219nuit: gunoi aruncat oriunde,
\n\u0219paga, luarea \u00een r\u00e2dere a oamenilor educa\u021bi. Asta pleac\u0103 de la
\n\u201ecei \u0219apte ani de acas\u0103\u201d care lipsesc. Dac\u0103 ne ducem \u00een
\nvacan\u021b\u0103 \u00een Europa de Vest, vedem diferen\u021bele, dar trebuie s\u0103 ne
\n\u00eensu\u0219im lec\u021bia \u0219i s\u0103 nu-i mai privim cu invidie, ci s\u0103 fim
\ncapabili s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m de la ei, dac\u0103 vrem s\u0103 fim ca ei,
\np\u0103str\u00e2ndu-ne \u0219i propriul specific\u201d, conchide Alexandru Bala\u0219.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Guvernatorul BNR, Mugur Is\u0103rescu, a relansat dezbaterea despre nevoia unui proiect de \u021bar\u0103 pentru Rom\u00e2nia. Profesor la Universitatea…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":152990,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[29598,32,33,31,229,36,37,27,74,34,35,1472,25,702,44728,41,40,38,39,26,28,29,30,56,71,72,73],"class_list":{"0":"post-152989","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-alexandru-balas","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-exclusiv","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-international","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-new-york","20":"tag-news","21":"tag-polonia","22":"tag-proiect-de-tara","23":"tag-ro","24":"tag-romana","25":"tag-romania","26":"tag-romanian","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-turcia","32":"tag-world","33":"tag-world-news","34":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116357529998908936","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/152989","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=152989"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/152989\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/152990"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=152989"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=152989"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=152989"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}