Pensiile rom\u00e2nilor au parte, anul acesta, de ajust\u0103ri minime, \u00een spe\u021b\u0103 pe fondul datoriilor imense f\u0103cute de fosta coali\u021bie de guvernare \u00een perioada campaniilor electorale mai ales, din \u00eemprumuturi f\u0103cute prin Ministerul Finan\u021belor. Cu toate acestea, exist\u0103 c\u00e2teva avantaje \u0219i mici m\u0103riri \u0219i index\u0103ri pe care v\u00e2rstnicii le pot a\u0219tepta anul acesta \u0219i la \u00eenceputul lui 2027, de la suplimentele de p\u00e2n\u0103 la c\u00e2teva sute de lei pentru pensionarii cu venituri minime \u0219i ajutoarele sociale promise, dar decalate, de Pa\u0219te, p\u00e2n\u0103 la index\u0103rile viitoare dependente de infla\u021bie \u0219i evolu\u021bia bugetului.<\/p>\n
Analiza realizat\u0103 de Ziare.com ia \u00een vedere \u0219i faptul c\u0103 fondurile facultative de pensii sunt \u00een prezent \u00een fa\u021ba unor noi schimb\u0103ri, precum introducerea unui nou pilon, pentru ca angaja\u021bii s\u0103 poat\u0103 str\u00e2nge bani pentru retragerea din c\u00e2mpul muncii prin angajator.<\/p>\n
Ce pensii vor cre\u0219te \u00een a doua parte a anului \u0219i din 2027<\/p>\n
Una dintre cele mai importante m\u0103riri care ar urma s\u0103 se aplice la pensiile rom\u00e2nilor \u00eei vizeaz\u0103 pe cei cu pensie minim\u0103. Lunar, circa 800.000 de cet\u0103\u021beni din Rom\u00e2nia depind de banii suplimenta\u021bi de stat pentru a putea primi pensia minim\u0103, Casa Na\u021bional\u0103 de Pensii anun\u021b\u00e2nd c\u0103 \u00een func\u021bie de jude\u021b, pensionarii pot primi \u00eentre 438 \u0219i 627 de lei. Banii sunt oferi\u021bi lunar, iar aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 este parte a Legii nr. 360\/2023.<\/p>\n
Punctual, doar \u00een jude\u021bul Arad exist\u0103 19.536 de beneficiari care provin din sistemul public. 22.907 persoane din jude\u021bul Arge\u0219 \u00eencaseaz\u0103 c\u00e2te 544 de lei \u00een plus, pentru a ajunge la pragul pensiei minime, iar \u00een jude\u021bul Alba, 13.815 persoane iau c\u00e2te 546 de lei \u00een plus, la pensie.<\/p>\n
Astfel, detaliem mai jos m\u0103ririle, a\u0219a cum vor fi aplicate pentru primele jude\u021be din \u021bar\u0103, \u00een continuare, \u00een ordine alfabetic\u0103.<\/p>\n
Ajutoarele oferite v\u00e2rstnicilor odat\u0103 cu S\u0103rb\u0103torile de Pa\u0219te. Cine se calific\u0103 \u0219i ce sume vor primi pensionarii<\/p>\n
\u00cen cazul ajutoarelor oferite pensionarilor de Pa\u0219te, Guvernul Rom\u00e2niei ar fi trebuit s\u0103 ofere ajutoare de 300 \u2013 500 de lei seniorilor care au o pensie sub 3.000 de lei, \u00eenainte de Pa\u0219te. \u00cens\u0103, acest ajutor va fi primit abia luna viitoare. Punctual, suma de 500 de lei trebuia s\u0103 fie oferit\u0103 pensionarilor care au venituri lunare de p\u00e2n\u0103 la 1.500 de lei, pensionarilor cu venituri \u00eentre 1.501 \u0219i 2.000 de lei trebuia s\u0103 li se acorde suma de 400 de lei, iar celor care primesc lunar pensie \u00eentre 2.001 \u0219i 3.000 de lei, puteau avea acces la un ajutor de 300 de lei. Aceste sume nu vor fi \u00eens\u0103 virate pe 8 aprilie 2026, c\u00e2nd intr\u0103 pensiile pentru luna \u00een curs.<\/p>\n
\u00cen schimb, a transmis Ministerul Muncii, vor fi oferite tichete sociale pensionarilor care au o pensie sub 1.800 de lei. Circa 11.839 de pensionari vor primi fiecare c\u00e2te 10 tichete a c\u00e2te 10 lei fiecare, citeaz\u0103 Newsweek.ro. \u00cen total, 100 de lei. De altfel, tichete sociale vor fi oferite \u0219i \u00een Municipiul Boto\u0219ani, tot \u00een valoare de 100 de lei, \u00een timp ce \u00een Bra\u0219ov, tichetele au o valoare de 200 de lei (10 tichete a c\u00e2te 20 de lei fiecare), care se pot folosi pentru a achizi\u021biona produse alimentare.<\/p>\n
Potrivit aceleia\u0219i surse, la H\u00e2rl\u0103u, se ofer\u0103 tichete sociale \u00een valoare de 100 de lei, \u00eenainte de Pa\u0219te, pensionarilor \u0219i persoanelor cu handicap, iar la Cluj-Napoca se ofer\u0103 tichete sociale de 500 de lei \u00een programul social \u201eAlimente\u201d. Sunt oferite celor peste 9.000 de persoane cu venituri reduse.<\/p>\n
\u00cen plus, de la 1 ianuarie anul viitor, pensiile ar urma s\u0103 fie indexate la infla\u021bie dup\u0103 ce \u00een ultimii ani aceste index\u0103ri nu au fost aplicate. Chiar \u0219i pentru v\u00e2rstnicii care primesc lunar o sum\u0103 la limita de 3.500 de lei, cre\u0219terea estimat\u0103 este de aproximativ 350 de lei pe lun\u0103, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 venitul ar ajunge la 3.850 de lei.<\/p>\n
Amintim \u00eens\u0103 c\u0103 aceast\u0103 majorare nu este una fix\u0103 pentru to\u021bi beneficiarii, ci se face propor\u021bional, \u00een func\u021bie de valoarea actual\u0103 a pensiei. Majorarea vizeaz\u0103, \u00een principiu, to\u021bi pensionarii din sistemul public, \u00eens\u0103 suma efectiv\u0103 difer\u0103 \u00een func\u021bie de pensia fiec\u0103ruia. Inadvertent, cei care au pensii mai mari vor primi sume mai consistente, \u00een contextul \u00een care procentul de cre\u0219tere se aplic\u0103 la valoarea existent\u0103, iar global, indexarea de la 1 ianuarie 2027 ar urma s\u0103 fie de circa 10%, \u00eens\u0103 va depinde, potrivit autorit\u0103\u021bilor, de bugetul de stat pentru 2027, de nivelul infla\u021biei, de evolu\u021bia economiei, dar \u0219i de deciziile politice privind sistemul de pensii. Autorit\u0103\u021bile au transmis c\u0103 major\u0103rile sunt sigure, \u00eens\u0103 cuantumul exact va fi stabilit mai aproape de momentul aplic\u0103rii.<\/p>\n
Pensiile private: de ce sunt \u00een pericol din cauza crizei carburan\u021bilor. Cu c\u00e2t a crescut Pilonul II pe burs\u0103 \u0219i ce propuneri exist\u0103 pentru securizarea sumelor de bani ale rom\u00e2nilor<\/p>\n
Tot \u00een subiectul cre\u0219terilor de pensii intr\u0103 fluctua\u021biile de care s-a discutat \u00een ultima vreme cu privire la fondurile de pensii facultative, pilonul II \u0219i nu numai. Fondurile erau formate din active \u00een valoare de 8,07 miliarde de lei, la finalul lunii februarie, \u00een cre\u0219tere cu 39% comparativ cu nivelul \u00eenregistrat la aceea\u0219i dat\u0103 a anului anterior, conform unui raport al Autorit\u0103\u021bii de Supraveghere Financiar\u0103 (ASF). \u00cen plus, valoarea contribu\u021biilor virate \u00een luna februarie a fost de 84 milioane lei, \u00een timp ce contribu\u021bia medie a fost 166 lei.<\/p>\n
Titlurile de stat de\u021bineau cea mai mare pondere \u00een cadrul activelor, de 5,69 miliarde de lei, respectiv 63,1%. Pe locul doi se aflau ac\u021biunile, cu 2,31 miliarde de lei (28,7%). Obliga\u021biunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 254,79 milioane de lei, respectiv 3,2% din totalul activelor, iar potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 1.028.201 de participan\u021bi \u00een luna februarie 2026.<\/p>\n
Problema este c\u0103 \u00een ultimele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, pe fondul crizei carburan\u021bilor la nivel global, cauzat\u0103 de r\u0103zboiul din Orientul Mijlociu, dar \u0219i din cauza scumpirilor titlurilor de stat, au avut loc mai multe corec\u021bii la BVB \u00een fondurile dedicate Piloanelor II \u0219i III. Potrivit lui George Mo\u021b, fondatorul platformei desprepensiiprivate.ro, sc\u0103derea a \u00eenceput \u00eenainte de r\u0103zboiul din Iran \u0219i este mai degrab\u0103 o coinciden\u021b\u0103. \u201eCorec\u021bia a \u00eenceput cu una-dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00eenainte \u0219i a fost cauzat\u0103 de cre\u0219terea dob\u00e2nzilor la titlurile de stat. Cu c\u00e2t dob\u00e2nzile cresc, cu at\u00e2t scade valoarea titlurilor de stat. Iar \u00een cazul nostru, aproximativ 64% din active sunt investite \u00een astfel de instrumente. Deci, c\u00e2nd dob\u00e2nzile au crescut, s-a \u00eenregistrat \u0219i aceast\u0103 corec\u021bie \u00een valoarea activelor. Pe m\u0103sur\u0103 ce dob\u00e2nzile vor sc\u0103dea, vom reveni \u00een teritoriu pozitiv. Aceste evolu\u021bii sunt normale. Nu este ceva de care trebuie s\u0103 ne speriem. Dac\u0103 ne uit\u0103m la primele dou\u0103 luni ale anului, ianuarie \u0219i februarie, profitul dep\u0103\u0219e\u0219te deja 13 miliarde de lei, at\u00e2t pentru Pilonul II, c\u00e2t \u0219i pentru Pilonul III”, a afirmat fondatorul desprepensiiprivate.ro, pentru Adev\u0103rul<\/a>.<\/p>\n Mo\u021b a mai asigurat rom\u00e2nii \u0219i c\u0103 fondurile de pensii sunt g\u00e2ndite s\u0103 fie deosebit de sigure \u0219i c\u0103 orice fluctua\u021bie este doar temporar\u0103. \u201e\u00cen 2025 a fost cel mai bun an: profitul a dep\u0103\u0219it 32 miliarde de lei. Randamentele variaz\u0103 de la un fond la altul, dar rata oficial\u0103 de rentabilitate pe ultimii cinci ani a fost \u00eentre 6,45% \u0219i 9,58%. Dac\u0103 ne uit\u0103m \u00eens\u0103 la randamentul din ultimul an, fiind un an excep\u021bional, vorbim de valori mult mai mari: \u00eentre 17,52% \u0219i 27,14% pentru Pilonul II \u0219i Pilonul III”, a precizat Mo\u021b, cifre care, de altfel, cel pu\u021bin pe h\u00e2rtie, plaseaz\u0103 fondurile de pensii private din Rom\u00e2nia printre cele mai performante instrumente de economisire pe termen lung disponibile popula\u021biei.<\/p>\n O corec\u021bie de c\u00e2teva procente, \u00een contextul unor randamente anuale de peste 17%, nu reprezint\u0103 un motiv real de \u00eengrijorare pentru participan\u021bii care nu se afl\u0103 \u00een pragul pension\u0103rii, a amintit acesta. \u00cen plus, dincolo de performan\u021be, sistemul de pensii private din Rom\u00e2nia are \u0219i o arhitectur\u0103 de siguran\u021b\u0103 bine definit\u0103, pe care mul\u021bi participan\u021bi nu o cunosc. \u201e\u00cen primul r\u00e2nd, dac\u0103 ne referim la Pilonul II, nu numai c\u0103 nu po\u021bi pierde banii investi\u021bi, dar nici nu po\u021bi retrage mai pu\u021bin dec\u00e2t ai contribuit. Exist\u0103 o garan\u021bie care \u00ee\u021bi asigur\u0103, ca participant, c\u0103 nu vei retrage mai pu\u021bini bani dec\u00e2t ai contribuit. Aceast\u0103 garan\u021bie este oferit\u0103, \u00een mod voluntar, \u0219i de unele fonduri de Pilon III, trei din zece fonduri ofer\u0103 o astfel de protec\u021bie”, a spus Mo\u021b. Iar dincolo de garan\u021bia de capital, exist\u0103 un al doilea strat de protec\u021bie, cel al separ\u0103rii activelor, mai pu\u021bin cunoscut publicului larg.<\/p>\n Acesta este \u0219i motivul pentru care, chiar dac\u0103 apare o situa\u021bie neprev\u0103zut\u0103 \u0219i pia\u021ba scade, exist\u0103 protec\u021bii. \u201eFiecare administrator trebuie s\u0103 pun\u0103 bani deoparte pentru a acoperi eventuale pierderi, se nume\u0219te provizion tehnic. \u00cen plus, dac\u0103 ace\u0219ti bani nu sunt suficien\u021bi, exist\u0103 Fondul de Garantare, care acoper\u0103 diferen\u021ba. Deci sunt multiple mecanisme de siguran\u021b\u0103 \u00een sistemul pensiilor private. Este un domeniu sensibil, vorbim despre viitorul financiar a aproximativ nou\u0103 milioane de rom\u00e2ni, \u0219i tocmai de aceea exist\u0103 aceste protec\u021bii”, a afirmat Mo\u021b.<\/p>\n C\u00e2nd ar putea rom\u00e2nii s\u0103 se foloseasc\u0103 de un pilon IV de pensii, de la angajator<\/p>\n Unul dintre proiectele noi ap\u0103rute recent \u00een Parlament \u021bine tot de pensii. Un proiect legislativ semnat de parlamentari PNL<\/a> \u0219i USR<\/a>, PSD<\/a>, AUR, UDMR<\/a> \u0219i deputa\u021bi neafilia\u021bi a propus recent introducerea \u00een Rom\u00e2nia a unor conturi similare 401 (k) \u0219i IRA (Individual Retirement Account) din SUA, cel mai de succes plan privat de pensie din lume, anun\u021b\u0103 deputatul Claudiu N\u0103sui<\/a>, unul dintre ini\u021biatorii proiectului, al\u0103turi de Gabriela Horga, Cristina Prun\u0103<\/a> \u0219i Sebastian Burduja<\/a>.<\/p>\n