{"id":155126,"date":"2026-04-10T17:37:10","date_gmt":"2026-04-10T17:37:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/155126\/"},"modified":"2026-04-10T17:37:10","modified_gmt":"2026-04-10T17:37:10","slug":"cine-este-indianul-care-a-distrus-industria-din-romania-a-cumparat-marile-combinate-si-le-a-faramitat-cum-a-inchis-statul-ochii-in-tot-acest-timp","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/155126\/","title":{"rendered":"Cine este indianul care a distrus industria din Rom\u00e2nia. A cump\u0103rat marile combinate \u0219i le-a f\u0103r\u00e2mi\u021bat. Cum a \u00eenchis statul ochii \u00een tot acest timp"},"content":{"rendered":"

Industria rom\u00e2neasc\u0103 este tot mai aproape de colaps<\/a> dup\u0103 mai mul\u021bi ani \u00een care s-au \u00eenchis zeci de fabrici \u0219i combinate, dintre care unele strategice pentru economia \u0219i securitatea Rom\u00e2niei. Poate cel mai cunoscut personaj care a contribuit la distrugerea industriei este omul de afaceri britanic de origine indian\u0103, Lakshmi Niwas Mittal, care a de\u021binut patru dintre cele mai importante combinate, la Gala\u021bi, Roman, Ia\u0219i \u0219i Hunedoara.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Lakshmi Mittal<\/p>\n

De la privatizare \u0219i clauze care au existat doar pe h\u00e2rtie, hot\u0103r\u00e2rile lui Lakshmi Mittal au fost \u00eencurajate de mediul economic din Rom\u00e2nia, cu pre\u021buri ridicate la energie \u0219i gaz \u0219i o lips\u0103 total\u0103 de comunicare a Guvernului, care nu a fost interesat de industrie. Statul rom\u00e2n a preferat s\u0103 \u00eenchid\u0103 ochii \u0219i nu a adoptat nicio pozi\u021bie ferm\u0103 pentru a preveni dezastrul economic, explic\u0103, \u00een exclusivitate pentru G\u00e2ndul, Petru Ianc, membru de onoare al Academiei de \u0218tiin\u021be Tehnice din Rom\u00e2nia. Cum a ajuns Rom\u00e2nia de la un colos industrial la o ruin\u0103?<\/p>\n

\"\"<\/a><\/p>\n

De la 200.000 de angaja\u021bi la c\u00e2teva mii. Cum ar\u0103ta industria \u00eenainte de privatizare<\/p>\n

\u00cenainte de privatizare, cel mai mare combinant din Rom\u00e2nia, Sidex Gala\u021bi, avea aproximativ 42.000 de angaja\u021bi \u0219i o capacitate de produc\u021bie de 9 milioane de tone de o\u021bel, dintre care producea aproximativ 8,5 milioane de tone anual, iar Hunedoara, pe de alt\u0103 parte, avea o capacitate de 2,5-3 milioane de tone. Combinatul Roman producea doar \u021bevi \u0219i folosea semifabricat adus de la alte combinate, cu o capactiate de 300.000 de tone, iar Combinatul Ia\u0219i nu avea produc\u021bie independent\u0103 de o\u021bel pentru c\u0103 era \u201ecordonul ombilical\u201d al Sidex-ului.<\/p>\n

\n

\u201eErau circa 200.000 de angaja\u021bi \u00een toat\u0103 siderurgia din Rom\u00e2nia. Sidex avea aproximativ 42.000 de angaja\u021bi \u0219i o capacitate de produc\u021bie de 9 milioane de tone, cu produc\u021bia \u00eenainte de 90 \u00een jur de 8-8,5 milioane de tone. Hunedoara avea circa 2,5-3 milioane de tone, iar Romanul nu f\u0103cea o\u021bel lichid. Romanul face numai \u021bevi cu semifabricat din alt\u0103 parte. Capacitatea de produc\u021bie dinainte de preluarea de c\u0103tre Mitall era de 300.000\u201d.\u00a0<\/p>\n<\/blockquote>\n

Cine este Lakshmi Mittal, indianul care a distrus industria rom\u00e2neasc\u0103
\n\"\"<\/p>\n

Lakshmi Niwas Mittal \u2013 CEO ArcelorMittal<\/p>\n

Lakshmi Niwas Mittal este Pre\u0219edinte Executiv al ArcelorMittal, cel mai mare produc\u0103tor de o\u021bel din lume. Mittal a ocupat func\u021bia de CEO a companiei timp de 15 ani, \u00een perioada 2006-2021 \u0219i\u00a0a ajuns s\u0103 controleze unele dintre cele mai mari combinate siderurgice din lume, inclusiv din Rom\u00e2nia \u0219i alte state din Europa de Est. Strategia sa de expansiune a fost bazat\u0103 pe preluarea unor active industriale aflate \u00een dificultate, \u00een special foste combinate de stat din \u021b\u0103rile ex-comuniste, pe care le-a cump\u0103rat la pre\u021buri reduse, \u00een contextul proceselor de privatizare. Rom\u00e2nia a fost una dintre \u021bintele importante ale acestei strategii, iar \u00een doar c\u00e2\u021biva ani, Mittal a ajuns s\u0103 de\u021bin\u0103 patru dintre cele mai importante combinate siderurgice din \u021bar\u0103.<\/p>\n

Cum au ajuns cele patru combinate \u00een m\u00e2inile lui Mittal<\/p>\n

Privatizarea marilor combinate siderurgice a avut loc \u00een cotextul \u00een care Rom\u00e2nia se preg\u0103tea de aderarea la Uniunea Eruopean\u0103, iar deschiderea c\u0103tre investitorii str\u0103ini \u0219i restructurarea economiei erau condi\u021bii clare pentru intregrarea \u00een pia\u021ba comun\u0103. \u00cen acest context, statul rom\u00e2n a scos la v\u00e2nzare marile combinate, iar grupul Mittal Steel, condus de Lakshmi Niwas Mittal, a profitat de oportunitate \u0219i a \u00eeceput s\u0103 le preia unul c\u00e2te unul.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Combinatul siderurgic de la Gala\u021bi<\/p>\n

Cea mai important\u0103 \u0219i controversat\u0103 trazac\u021bie a fost \u00een 2001, c\u00e2nd combinatul Sidex Gala\u021bi, cel mai mare din Europa de Est, a fost v\u00e2ndut pentru 77 mil. euro<\/a>, o sum\u0103 extrem de mic\u0103 \u00een condi\u021biile \u00een care statul a preluat o mare parte din datorii. \u00cen 2003, compania britanico-indian\u0103 a cump\u0103rat \u0219i celelalte platforme industriale mari din siderurgie, Hunedoara, Roman \u0219i Ia\u0219i.<\/p>\n

\n

\u201eC\u00e2nd au fost ele v\u00e2ndute, toate patru au fost la acela\u0219i om. La Mittal. Combinatul de la Ia\u0219i era legat ombilical de Gala\u021bi, pentru c\u0103 lua tabl\u0103 de la Sidex. Cel mai important factor, motivul pentru dezastrul de ast\u0103zi, a fost monitorizarea Comisiei Europene. La negocierile pentru aderare, s-a stabilit c\u0103 siderurgia rom\u00e2neasc\u0103 primise ajutor de stat de circa 1,3 miliarde de dolari. Conform regulilor Uniunii Europene, acest ajutor se acord\u0103 o singur\u0103 dat\u0103 \u0219i trebuia s\u0103 duc\u0103 la viabilizare\u201d.\u00a0<\/p>\n<\/blockquote>\n

Clauze de privatizare doar pe h\u00e2rtie. Investi\u021biile au fost promise dar niciodat\u0103 realizate<\/p>\n

Achizi\u021bionarea combinatelor de c\u0103tre Mittal Steel avea clauze de privatizare precum men\u021binerea num\u0103rului de angaja\u021bi \u0219i investi\u021biile obligatorii pentru modernizarea combinatelor. Lucrurile au r\u0103mas la nivel teoretic pentru c\u0103 respectarea clauzelor nu au fost urm\u0103rit\u0103 de nimeni.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Combinatul Siderurgic Hunedoara<\/p>\n

Totu\u0219i, a existat o perioad\u0103 de monitorizare \u00een perioada 2005-20008, atunci c\u00e2nd Mittal trebuia s\u0103 demonstreze viabilitatea combinatelor prin prezentarea unor rapoarte bi-anuale c\u0103tre Comisia European\u0103 \u0219i Ministerul Energiei. \u00cens\u0103, Mittal a aplicat strategia de reducere a personalului prin stimulente \u0219i a oferit aproximativ 24 de salarii compensatorii ca angaja\u021bii s\u0103 plece de bun\u0103-voie.<\/p>\n

\n

\u201eAveau clauze de privatizare, dar pentru asta trebuia s\u0103 fie urm\u0103rite \u0219i n-a urm\u0103rit nimeni. Era VAS-ul (Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului) care trebuia s\u0103 urm\u0103reasc\u0103. Ei teoretic aveau, adic\u0103 trebuiau s\u0103 fac\u0103 ni\u0219te investi\u021bii, era procedura standard. De exemplu, aveau clauze de men\u021binere de personal, aveau clauze de investi\u021bii pe care trebuie s\u0103 f\u0103cute. Ceva benefic a fost \u00een perioada de monitorizare, 2005-2008, c\u00e2nd au fost obliga\u021bi \u0219i erau urm\u0103ri\u021bi \u0219i obliga\u021bi s\u0103 demonstreze c\u0103 sunt viabili\u201d.\u00a0<\/p>\n<\/blockquote>\n

Rezultatul: F\u0103r\u00e2mi\u021barea celor patru combinate \u0219i declinul industriei<\/p>\n

Dup\u0103 preluarea de c\u0103tre Mittal, deciziile nu au mai fost luate la nivelul fiec\u0103rui combinat, ci centralizat, \u00een func\u021bie de strategia grupului, ceea ce a dus la sl\u0103birea treptat\u0103 a tuturor unit\u0103\u021bilor. Combinatul de la Roman a fost pus \u00een competi\u021bie direct\u0103 cu o unitate similar\u0103 din Cehia, iar produc\u021bia a sc\u0103zut drastic, \u00een timp ce la Ia\u0219i, dependen\u021ba de Gala\u021bi a devenit critic\u0103, iar oprirea activit\u0103\u021bii de la Sidex a afectat direct fabrica. Combinatul de la Hunedoara a fost abandonat<\/a> din motive de costuri.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

ArcelorMittal Roman<\/p>\n

\n

\u201eComenzile nu le mai f\u0103cea fabrica. Le f\u0103cea centrala Mittal \u0219i le repartiza dup\u0103 cum voia el. De la o capacitate de 300.000 de tone, Romanul n-a mai f\u0103cut dec\u00e2t 50-60 de mii de tone, Ia\u0219iul tr\u0103ia din ce primea de la Sidex \u0219i c\u00e2nd Sidex s-a oprit, a intrat \u00een pericol. Hunedoara a p\u0103r\u0103sit-o \u0219i a l\u0103sat-o de izbeli\u0219te, pentru c\u0103 produc\u021bia nu mai era rentabil\u0103 la pre\u021bul energiei care era \u00een Rom\u00e2nia\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n

C\u00e2t de mult au sc\u0103zut produc\u021bia \u0219i num\u0103rul angaja\u021bilor<\/p>\n

\u00cen anul 2008, combinatele din Rom\u00e2nia au demonstrat c\u0103 pot fi viabile, dar costurile energiei au devenit o nou\u0103 povar\u0103. \u00cen plus, crizele economice succesive, 2009, 2018, pandemia \u0219i r\u0103zboiul din Ucraina, au redus cererea de o\u021bel \u0219i au ad\u00e2ncit cre\u0219terea pre\u021bului la energie, fapt care a afectat \u0219i mai mult industria rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n

\n

\u201e\u00cen Rom\u00e2nia este pre\u021bul cel mai mare la energia electric\u0103 \u0219i la gazul natural. Aceste costuri au afectat extraordinar competitivitatea companiilor mari consumatoare de energie din Rom\u00e2nia. Reaua inten\u021bie a lui Mittal s-a suprapus peste criza din 2009. Dup\u0103 aia a mai fost o criz\u0103 \u00een 2018, dup\u0103 care a ap\u0103rut pandemia, dup\u0103 aia a ap\u0103rut r\u0103zboiul din Ucraina.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\"\"<\/p>\n

ArcelorMittal Ia\u0219i<\/p>\n

\n

\u00cen condi\u021biile crizei, \u00een care cererea a sc\u0103zut foarte mult, pre\u021burile au sc\u0103zut foarte mult, Europa \u0219i ArcelorMital se confrunta cu o supracapacitate de o\u021bel neocupat\u0103. \u0218i toate astea s-au transformat \u00een ni\u0219te crize de consum. A\u0219a s-a cur\u0103\u021bat Europa de Est de siderurgia mare, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd doar siderurgia vest-european\u0103\u201d.\u00a0<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u201eStatul rom\u00e2n a \u00eenchis ochii ca s\u0103 nu vad\u0103\u201d<\/p>\n

Mittal a eludat clauzele prin reducerea personalului \u0219i suspendarea investi\u021biilor \u0219i, paradoxal, statul rom\u00e2n nu a cerut taxe sau impozite, ci doar plata salariilor, iar rapoartele de monitorizare nu au fost urm\u0103rite. Statul a \u00eenchis ochii \u0219i, de\u0219i Rom\u00e2nia avea gaz natural, materia prim\u0103 de baz\u0103 pentru industrie, a ales s\u0103 fie complet dezinteresat de industrie.<\/p>\n

\n

\u201eClauzele au fost eludate cu ajutorul statului rom\u00e2n, care nu a cerut taxe \u0219i impozite, ci doar plata salariilor c\u0103tre angaja\u021bi. Statul rom\u00e2n a \u00eenchis ochii ca s\u0103 nu vad\u0103. Totul s-a suprapus peste criza economic\u0103, pre\u021bul energiei, \u0219i lipsa de sprijin guvernamental.\u00a0<\/p>\n

Nimeni nu a b\u0103gat bani, de\u0219i la privatizare, Mittal \u0219i a luat angajamentul c\u0103 va face investi\u021bii de circa 800 de milioane de euro. \u00cen realitate, n-a f\u0103cut investi\u021bii deloc, iar c\u00e2nd a fost tras la r\u0103spundere a spus c\u0103 toate repara\u021biile pe care le-a f\u0103cut, repara\u021biile curente \u0219i tot ce a f\u0103cut, se apropie de cifra asta\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n

\u00cen timp ce alte state europene \u00ee\u0219i sprijin\u0103 industria, Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2ne ignorant\u0103<\/p>\n

Privind \u00een perspectiv\u0103, lipsa sprijinului guvernamental, costurile uria\u0219e ale energiei \u0219i importurile ieftine pun pe butuci industria Rom\u00e2niei. \u00cen contrast, Germania \u0219i Fran\u021ba au sprijinit companiile strategice prin proiecte de decarbonizare \u0219i subven\u021bii \u00een timp ce Rom\u00e2nia a ridicat din umeri.<\/p>\n

\n

\u201eGermania a dat miliarde pentru a ajuta companiile s\u0103 ob\u021bin\u0103 energie mai ieftin\u0103 \u0219i s\u0103 fac\u0103 investi\u021bii. Guvernul Rom\u00e2niei nu a dat aceste facilit\u0103\u021bi. Comisia European\u0103 a permis guvernelor s\u0103 ajute companiile cu bani pentru decarbonizare, dar statul rom\u00e2n nu a putut. A \u00eenchis ochii \u0219i nu a f\u0103cut nimic\u201d.<\/p>\n<\/blockquote>\n

RECOMANDAREA AUTORULUI:\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Industria rom\u00e2neasc\u0103 este tot mai aproape de colaps dup\u0103 mai mul\u021bi ani \u00een care s-au \u00eenchis zeci de…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":155127,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[20194,32,33,31,45307,36,37,27,45308,13672,34,35,25,45309,41,40,38,39,45310,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-155126","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-arcelormittal","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-combinate-siderurgice","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-industria-romaneasca","17":"tag-lakshmi-mittal","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-petru-ianc","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-sidex-galati","27":"tag-stiri","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116381630119605406","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/155126","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=155126"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/155126\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/155127"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=155126"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=155126"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=155126"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}