{"id":156300,"date":"2026-04-12T23:45:08","date_gmt":"2026-04-12T23:45:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/156300\/"},"modified":"2026-04-12T23:45:08","modified_gmt":"2026-04-12T23:45:08","slug":"beton-dintr-o-combinatie-neobisnuita-experimentul-care-ar-putea-schimba-radical-constructiile","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/156300\/","title":{"rendered":"Beton dintr-o combina\u021bie neobi\u0219nuit\u0103. Experimentul care ar putea schimba radical construc\u021biile"},"content":{"rendered":"<p>Cercet\u0103tori din<br \/>\nJaponia \u0219i Norvegia au dezvoltat un material experimental care ar putea schimba<br \/>\nmodul \u00een care este produs betonul, folosind pentru prima dat\u0103 nisip de de\u0219ert<br \/>\n\u00een combina\u021bie cu lian\u021bi de origine vegetal\u0103.<\/p>\n<p>\t\t\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776037508_426_index.jpeg\" alt=\"Nisipul din de\u015fert ar putea fi folosit \u00eentr-un nou material de construc\u0163ii. FOTO: arhiv\u0103\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\" fetchpriority=\"high\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Nisipul din de\u015fert ar putea fi folosit \u00eentr-un nou material de construc\u0163ii. FOTO: arhiv\u0103<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Cercet\u0103tori de la<br \/>\nUniversitatea Norvegian\u0103 de \u0218tiin\u021b\u0103 \u0219i Tehnologie (NTNU) \u0219i Universitatea din<br \/>\nTokyo au reu\u0219it s\u0103 dezvolte un material de construc\u021bie experimental care<br \/>\npermite utilizarea nisipului de de\u0219ert \u00een compozi\u021bia betonului, o premier\u0103 \u00een<br \/>\ndomeniu. <\/p>\n<p>Proiectul propune o<br \/>\nabordare complet diferit\u0103 fa\u021b\u0103 de betonul conven\u021bional, bazat pe ciment, prin<br \/>\n\u00eenlocuirea par\u021bial\u0103 a acestuia cu lian\u021bi de origine vegetal\u0103 \u0219i particule<br \/>\nnaturale.<\/p>\n<p>Noul material,<br \/>\ndenumit \u201ebeton din nisip botanic\u201d, este realizat prin combinarea nisipului fin<br \/>\nde de\u0219ert cu aditivi vegetali \u0219i pulbere de lemn, procesul fiind finalizat \u00een<br \/>\ncondi\u0163ii de c\u0103ldur\u0103 \u0219i presiune controlat\u0103. Rezultatul este un compus dens,<br \/>\nob\u021binut f\u0103r\u0103 utilizarea metodelor clasice care implic\u0103 cantit\u0103\u021bi mari de ciment,<br \/>\nnoteaz\u0103 <a href=\"https:\/\/interestingengineering.com\/innovation\/desert-sand-concrete-ntu-tokyo?utm_source=facebook,linkedin,twitter&amp;utm_medium=social\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\">interestingengineering<\/a>.<\/p>\n<p>\t\t\tNisipul din de\u015fert,<br \/>\nprea fin pentru construc\u0163ii<\/p>\n<p>Contextul \u00een care<br \/>\napare aceast\u0103 cercetare este unul dominat de paradoxuri ecologice. <a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stil-de-viata\/magazin\/secretul-rezistentei-constructiilor-antice-ale-2233279.html\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\">Betonul<br \/>\n<\/a>este, dup\u0103 ap\u0103, cel mai utilizat material din lume, cu o produc\u021bie anual\u0103 de<br \/>\npeste patru miliarde de tone de ciment. \u00cen acela\u0219i timp, acest proces s\u0103u de<br \/>\nproducere este responsabil pentru aproximativ 8% din emisiile globale de dioxid<br \/>\nde carbon, ceea ce transform\u0103 industria construc\u021biilor \u00eentr-unul dintre marii<br \/>\ncontribuitori la poluarea global\u0103.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Pe de alt\u0103 parte,<br \/>\nsectorul construc\u021biilor depinde masiv de nisipul extras din r\u00e2uri, cariere \u0219i<br \/>\nchiar din mediul marin, resurse aflate sub o presiune tot mai mare din cauza<br \/>\nexploat\u0103rii intense \u0219i a impactului asupra ecosistemelor. Asta \u00een timp ce<br \/>\nde\u0219erturile ofer\u0103 cantit\u0103\u021bi uria\u0219e de nisip, care a fost, \u00eens\u0103, considerat mult<br \/>\ntimp inutilizabil \u00een construc\u021bii, din cauza structurii sale prea fine \u0219i a<br \/>\ngranula\u021biei netede.<\/p>\n<p>Aceast\u0103<br \/>\ncaracteristic\u0103 \u00eel face incompatibil cu betonul tradi\u021bional, \u00een care particulele<br \/>\ntrebuie s\u0103 se lege eficient pentru a forma structuri rezistente. \u00cen lipsa<br \/>\nacestei propriet\u0103\u021bi, nisipul de de\u0219ert nu a putut fi folosit la scar\u0103 larg\u0103,<br \/>\nfor\u021b\u00e2nd industria s\u0103 continue exploatarea altor surse naturale, cu efecte<br \/>\nprecum eroziunea \u0219i degradarea habitatelor.<\/p>\n<p>Echipa de cercetare<br \/>\na analizat dac\u0103 acest material aparent inutil poate fi transformat \u00eentr-o<br \/>\nresurs\u0103 func\u021bional\u0103 printr-o<a href=\"https:\/\/adevarul.ro\/stiri-externe\/in-lume\/inginerii-britanici-au-descoperit-o-metoda-mai-2363292.html\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\"> metod\u0103 alternativ\u0103<\/a> de produc\u021bie, care nu depinde<br \/>\nde cimentul clasic ca liant principal. <\/p>\n<p>Rezultatele<br \/>\nob\u021binute \u00een laborator au ar\u0103tat c\u0103 nisipul de de\u0219ert poate c\u0103p\u0103ta propriet\u0103\u021bi<br \/>\nstructurale utile atunci c\u00e2nd este combinat cu materiale organice \u0219i procesat<br \/>\n\u00een condi\u021bii atent controlate.<\/p>\n<p>\t\t\tCum a fost ob\u021binut<br \/>\nmaterialul<\/p>\n<p>\u201eDe mul\u021bi ani se discut\u0103 dac\u0103 nisipul de de\u0219ert poate fi<br \/>\nfolosit \u00een beton. Problema este c\u0103 este at\u00e2t de fin \u00eenc\u00e2t nu func\u021bioneaz\u0103 bine<br \/>\nca element de leg\u0103tur\u0103 \u00een material. Cu alte cuvinte, betonul rezultat nu ar<br \/>\navea rezisten\u021ba necesar\u0103 pentru construc\u021bii\u201d, a explicat Ren Wei, cercet\u0103tor postdoctoral la NTNU.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Pentru a dep\u0103\u0219i<br \/>\naceast\u0103 limitare, cercet\u0103torii au combinat nisipul de de\u0219ert cu aditivi<br \/>\nvegetali \u0219i pulbere de lemn, aplic\u00e2nd simultan presiune \u0219i temperatur\u0103<br \/>\nridicat\u0103. Prin ajustarea atent\u0103 a parametrilor de produc\u021bie &#8211; inclusiv<br \/>\ntemperatura, presiunea, propor\u021biile de amestec \u0219i durata procesului &#8211; a fost<br \/>\nob\u021binut un material compact, cu structur\u0103 stabil\u0103, f\u0103r\u0103 utilizarea intensiv\u0103 a<br \/>\ncimentului.<\/p>\n<p>Toate testele au<br \/>\nfost realizate \u00een mediu de laborator, la Universitatea din Tokyo. <\/p>\n<p>Cercet\u0103torii au<br \/>\ncomparat nisipul de de\u0219ert cu alte tipuri de agregate fine \u0219i au analizat modul<br \/>\n\u00een care diferi\u021bi factori influen\u021beaz\u0103 rezisten\u021ba \u0219i densitatea materialului<br \/>\nfinal.<\/p>\n<p>\u201eAm analizat influen\u021ba mai multor variabile asupra<br \/>\nrezisten\u021bei \u0219i densit\u0103\u021bii materialului, inclusiv temperatura, raportul de<br \/>\namestec, presiunea, timpul de presare \u0219i tipurile de nisip utilizate\u201d, a precizat Ren Wei.<\/p>\n<p>\t\t\tPoten\u021bial ecologic,<br \/>\ndar rezisten\u0163\u0103 sc\u0103zut\u0103<\/p>\n<p>Rezultatele arat\u0103<br \/>\nc\u0103 materialul ob\u021binut este suficient de rezistent pentru utiliz\u0103ri<br \/>\nne-structurale, precum pavele sau alei pietonale. Totu\u0219i, cercet\u0103torii atrag<br \/>\naten\u021bia c\u0103 \u201ebetonul din nisip botanic\u201d nu este \u00eenc\u0103 preg\u0103tit pentru construc\u021bii<br \/>\nde mari dimensiuni sau pentru condi\u021bii climatice dure.<\/p>\n<p>Sunt necesare<br \/>\nstudii suplimentare pentru a evalua comportamentul s\u0103u pe termen lung, inclusiv<br \/>\nrezisten\u021ba la temperaturi sc\u0103zute \u0219i la expunere \u00eendelungat\u0103 \u00een mediul<br \/>\nexterior.<\/p>\n<p>O alt\u0103 concluzie<br \/>\nimportant\u0103 a cercet\u0103torilor este c\u0103 nisipul de de\u0219ert ar trebui utilizat local,<br \/>\npentru a reduce impactul de mediu generat de transportul materialelor grele pe<br \/>\ndistan\u021be mari.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Dac\u0103 va fi<br \/>\nperfec\u021bionat, acest tip de material ar putea reduce presiunea asupra<br \/>\nexploat\u0103rii nisipului din r\u00e2uri \u0219i cariere, diminu\u00e2nd degradarea mediului \u0219i<br \/>\noferind \u00een acela\u0219i timp o utilizare practic\u0103 unei resurse abundente din<br \/>\nregiunile aride ale lumii.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Cercet\u0103tori din Japonia \u0219i Norvegia au dezvoltat un material experimental care ar putea schimba modul \u00een care este&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":156301,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[12678,32,33,31,45608,120,36,37,27,74,34,35,45609,25,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-156300","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-beton","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-ciment","13":"tag-constructii","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-international","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-material-experimental","21":"tag-news","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories","30":"tag-world","31":"tag-world-news","32":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116394401771987744","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/156300","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=156300"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/156300\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/156301"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=156300"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=156300"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=156300"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}