{"id":156971,"date":"2026-04-14T08:42:10","date_gmt":"2026-04-14T08:42:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/156971\/"},"modified":"2026-04-14T08:42:10","modified_gmt":"2026-04-14T08:42:10","slug":"pnrr-si-iluzia-absorbtiei-suntem-pregatiti-pentru-banii-europeni-reformele-reale-se-fac-cand-ajungi-rau-de-tot-in-romania-nu-se-va-intampla-asta","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/156971\/","title":{"rendered":"PNRR \u0219i iluzia absorb\u021biei: suntem preg\u0103ti\u021bi pentru banii europeni? \u201eReformele reale se fac c\u00e2nd ajungi r\u0103u de tot, \u00een Rom\u00e2nia nu se va \u00eent\u00e2mpla asta\u201d"},"content":{"rendered":"<p>Pericolul pierderii a peste patru miliarde de euro din PNRR aduce \u00een discu\u021bie eficien\u021ba institu\u021biilor statului, de la angaja\u021bii din ministere p\u00e2n\u0103 la consiliile jude\u021bene \u0219i prim\u0103rii. Principalele probleme semnalate de premierul Ilie Bolojan sunt la proiectele de spitale regionale \u0219i locale \u0219i infrastructur\u0103. Finalizarea jaloanelor asumate de statul rom\u00e2n la debutul programului PNRR este la o treime din total cu doar un an \u00eenaintea termenului limit\u0103.<\/p>\n<p>\t\t\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776156129_43_index.jpeg\" alt=\"Pasaj Oradea finan\u021bat din PNRR. Foto: Arhiva\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\" fetchpriority=\"high\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Pasaj Oradea finan\u021bat din PNRR. Foto: Arhiva<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>\u00centrebarea de fond este una simpl\u0103, dar incomod\u0103: a fost Rom\u00e2nia preg\u0103tit\u0103, \u00eenc\u0103 de la \u00eenceput, s\u0103 gestioneze volume at\u00e2t de mari de fonduri europene? Mai ales \u00een contextul \u00een care problemele administrative sunt bine cunoscute, iar proiectele asumate au fost extrem de ambi\u021bioase.<\/p>\n<p>Economistul Bogdan Gl\u0103van a explicat pentru \u201cAdev\u0103rul\u201d care este impactul economic al rat\u0103rii termenelor asumate. Acesta spune c\u0103 nu toate proiectele afecteaz\u0103 economia na\u021bional\u0103, ci acest lucru depinde de domeniul finan\u021b\u0103rii:<\/p>\n<p>\u201e\u00cen general, trebuie s\u0103 fii foarte prudent c\u00e2nd apreciezi efectul pozitiv al acestor programe. Nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 a\u0219a cum se tr\u00e2mbi\u021beaz\u0103 de la \u00eenceput. Impactul asupra cre\u0219terii economice este mult mai mic dec\u00e2t arat\u0103 contabilitatea.<\/p>\n<p>Conform contabilit\u0103\u021bii, dac\u0103 prime\u0219ti 5 miliarde de la UE, ar trebui s\u0103 ai o cre\u0219tere de tip 5 miliarde. Dar nu ai a\u0219a ceva. Ai o cre\u0219tere mult mai mic\u0103.\u201d<\/p>\n<p>\t\t\t\u00a0Capacitatea administrativ\u0103 redus\u0103<\/p>\n<p>Profesorul de economie spune c\u0103 experien\u021bele anterioare ar fi trebuit s\u0103 \u00eei determine pe deciden\u021bi s\u0103 fac\u0103 reforme la nivelul institu\u021biilor care erau responsabile cu implementarea programelor asumate de statul rom\u00e2n:<\/p>\n<p>\u201eNoi ne raport\u0103m la o \u021bar\u0103 a c\u0103rei incapacitate administrativ\u0103 este bine cunoscut\u0103. Deci dac\u0103 noi \u0219tim cum cheltuie statul rom\u00e2n banii locali, cum ne a\u0219tept\u0103m s\u0103-i cheltuie pe cei europeni? R\u0103spunsul e: la fel, doar nu o s\u0103 ne a\u0219tept\u0103m c\u0103 o s\u0103-i cheltuiasc\u0103 eficient. Sigur c\u0103 exist\u0103 proceduri diferite \u0219i mai vin unii care s\u0103 ne bat\u0103 la cap. Dar \u00een principiu, \u00een mare, din satelit, eficien\u021ba cheltuirii fondurilor publice va fi aceea\u0219i, indiferent c\u0103 ele sunt de la Bruxelles, c\u0103 sunt interna\u021bionale sau c\u0103 sunt locale. Deci e o iluzie s\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 pot s\u0103 stea altfel lucrurile.\u201d<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Printre principalele repro\u0219uri pe care speciali\u0219tii le aduc sunt legate de birocra\u021bia excesiv\u0103, d\u0103rile \u00een plat\u0103 la timp, pl\u0103\u021bile c\u0103tre beneficiari, ghidul pentru aplicarea pentru programe transmis cu \u00eent\u00e2rziere, mecanisme care \u021bin strict de func\u021bionarea statului:<\/p>\n<p>\u201cDeci \u0219i aici, pentru c\u0103 mul\u021bi nu s-au lansat s\u0103 fac\u0103 proiectele, s\u0103 le demareze, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd nu au avut o siguran\u021b\u0103, c\u0103 nu \u00eencep \u00een orb. O chestie care pot s\u0103 o sus\u021bin din experien\u021b\u0103 proprie, chiar de mai multe ori, nu doar din teorie, este c\u0103 Rom\u00e2nia \u00eencurc\u0103, face lucrurile mai grele dec\u00e2t ar trebui s\u0103 fie. Propria noastr\u0103 birocra\u021bie le face mai grele, mai complicate, le complic\u0103 \u00een timp.<\/p>\n<p>Pentru c\u0103 cine prime\u0219te asisten\u021b\u0103? \u021a\u0103rile s\u0103race, \u021b\u0103rile \u00eenapoiate, \u021b\u0103rile care au capacitate administrativ\u0103 proast\u0103. Acestea primesc ajutor extern. Pentru toate e valabil\u0103 constatarea asta. A\u0219a c\u0103 nu ai cum tu \u00een Rom\u00e2nia s\u0103 func\u021bionezi ca \u00een Fran\u021ba sau ca \u00een Germania.\u201d<\/p>\n<p>\t\t\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1760424370_521_index.jpeg\" alt=\"Bogdan Gl\u0103van la Adevarul Live FOTO Sever Gheorghe \" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"lazy\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>\t\t\tEconomia nu va fi afectat\u0103 dac\u0103 fondurile nu sunt destinate investi\u021biilor cu impact<\/p>\n<p>Marea fric\u0103 este c\u0103 pierderile fondurilor vor afecta matematica bugetului care este calculat pentru 2026 \u00eentr-un scenariu optimist. Dar nu toate programele care sunt finan\u021bate din PNRR au un impact \u00een cre\u0219terea economic\u0103 anual\u0103 care este str\u00e2ns legat\u0103 de eficien\u021ba investi\u021biilor:<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>\u201cUna e absorb\u021bia, cealalt\u0103 este eficien\u021ba. Tu po\u021bi s\u0103 cheltuie\u0219ti banii, po\u021bi s\u0103-i decontezi, dar depinde ce faci cu ei. Hai s\u0103 iau un exemplu extrem. S\u0103 \u00eemp\u0103durim. Deci iau un miliard \u0219i \u00eei folosesc ca s\u0103 \u00eemp\u0103duresc. Cum se va transforma treaba asta \u00een cre\u0219tere economic\u0103? P\u0103i nu se va transforma deloc. Poate s\u0103 fie o flam\u0103 de cheltuieli. Deci dac\u0103 eu cheltuiesc banii pe proiecte care nu aduc cre\u0219tere economic\u0103, care nu ajut\u0103 la acumularea de capital, atunci efectul este zero.\u201d<\/p>\n<p>O alt\u0103 problem\u0103 este faptul c\u0103, cel pu\u021bin \u00een realizarea unor proiecte mamut precum spitale sau autostr\u0103zi, ar fi fost nevoie \u0219i de un mediu preg\u0103tit s\u0103 lucreze cu volume mari de angaja\u021bi \u0219i termene limit\u0103. Bogdan Gl\u0103van spune c\u0103 s-ar fi g\u0103sit firme externe care s\u0103 compenseze:<\/p>\n<p>\u201c\u0218tim cu to\u021bii c\u0103 proiectele mari se public\u0103 \u00een jurnalul Uniunii Europene \u0219i vin contractori str\u0103ini. Adic\u0103 \u00ee\u021bi vin grecii, turcii \u0219i \u00ee\u021bi fac spitalele, sistemele IT. Deci nu trebuie s\u0103 ai tu \u00een Rom\u00e2nia firme.\u00a0<\/p>\n<p>Evident c\u0103 orice \u021bar\u0103 \u00eenapoiat\u0103 fiind, \u00een defini\u021bie, nu o s\u0103 aib\u0103 firme cu capacitate care s\u0103 \u00eentruneasc\u0103 criteriile astea sau s\u0103 aib\u0103 \u00eentr-adev\u0103r o capacitate care s\u0103 te asigure c\u0103 pot face ele at\u00e2t de mari investi\u021bii. Nu depinde ce ai tu acolo de f\u0103cut. Deci, \u00een defini\u021bie, c\u00e2nd pui problema, nu te a\u0219tept la a\u0219a ceva. \u0218i atunci ele nu pot fi f\u0103cute dec\u00e2t \u00een cooperare cu firme str\u0103ine. Dar asta nu e o problem\u0103, repet. Nu asta \u00eemi d\u0103 mie gradul de absorb\u021bie\u201d.<\/p>\n<p>\t\t\tGuvernan\u021bii fac calcule prea optimiste<\/p>\n<p>Consecin\u021bele unor pierderi \u021bin \u0219i de calitatea buget\u0103rii, care \u00een 2026 a fost f\u0103cut\u0103 pe cel mai bun scenariu, cel \u00een care vom \u00eencasa tran\u0219ele PNRR. Problema poate ap\u0103rea \u00een momentul \u00een care calculele nu vor corespunde \u0219i deficitul ar putea urca peste cel asumat de Rom\u00e2nia, adic\u0103 la peste 7%.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>\u201cAdic\u0103 dac\u0103 tu ca stat ai bugetat toate lucrurile astea la ultima liniu\u021b\u0103 \u0219i ai raport \u0219i pe asta \u021bi-ai construit deficitul de 6,5% atunci sigur c\u0103 o s\u0103 e foarte posibil s\u0103 ai o surpriz\u0103 \u0219i s\u0103 fie deficitul 7% sau s\u0103 fie nu \u0219tiu c\u00e2t. Noi mergem pe ni\u0219te scenarii optimiste c\u0103 dac\u0103 nu s-ar mai \u00eent\u00e2mpla nimic pe planet\u0103 \u0219i totul merge cum credem noi o s\u0103 avem infla\u021bia 3% la finalul anului. P\u0103i da, dar uite c\u0103 se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 pe planet\u0103 \u0219i cam \u00een fiecare an \u0219i de \u00een doi \u00een doi. Adic\u0103 nu po\u021bi s\u0103 mergi permanent pe scenariul c\u0103 nu se \u00eent\u00e2mpl\u0103 nimic prost. C\u0103 se mai \u00eent\u00e2mpl\u0103 lucruri proaste. \u0218i c\u00e2nd \u00eencerc\u0103m cu ma\u0219ina pe strad\u0103 mai intr\u0103 unul \u00een tine, mai face un accident. De aceea exist\u0103 con\u021binut de asigurare. Nu pot s\u0103 opresc cu prezum\u021bia c\u0103 noi de-aia e\u0219u\u0103m sistematic \u00een realizarea \u021bintelor. Pentru c\u0103, de fapt, nu recunoa\u0219tem c\u0103 ele sunt aferente unor scenarii optimiste\u201d, spune economistul.<\/p>\n<p>\t\t\tLobby-ul fondurilor europene: motor sau problem\u0103?<\/p>\n<p>Economistul aduce \u00een discu\u021bie \u0219i rolul grupurilor de interese din jurul fondurilor europene care promoveaz\u0103 demararea planurilor asumate de fiecare stat beneficiar dar nu \u0219i finalizarea acestora.\u00a0\u00a0<\/p>\n<p>\u201eExist\u0103 o industrie a fondurilor europene, o nomenclatur\u0103, un grup de interese. Pe de o parte, e bine c\u0103 te \u00eemping s\u0103 faci proiecte. Pe de alt\u0103 parte, interesul lor nu este s\u0103 termine investi\u021bia, ci s\u0103 \u00eenceap\u0103 proiectele. Interesul lor intr\u0103 \u00een contradic\u021bie cu interesul public. Ei vor s\u0103 \u00eencaseze, statul ar trebui s\u0103 vrea proiecte finalizate. Altfel cet\u0103\u021beanul contribuabil r\u0103m\u00e2ne cu pierderile.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Pentru c\u0103 din banii lui au f\u0103cut lucrurile astea \u0219i nu le va mai putea compensa de la Bruxelles. Deci aici re\u0219i este necesar\u0103 o discu\u021bie \u0219i aceast\u0103 nuan\u021b\u0103. Dac\u0103 societatea avea grupuri de interese, care fiecare \u00ee\u0219i v\u0103d interesul \u0219i ele militeaz\u0103 pentru acest interes \u0219i trebuie s\u0103 recunoa\u0219tem chestia asta.\u201d<\/p>\n<p>Pe partea de reforme, Rom\u00e2nia nu a reu\u0219it dec\u00e2t mici modific\u0103ri de etap\u0103 care vor duce la noi negocieri pentru a nu pierde fondurile promise. Reforma pensiilor sau cea a salariz\u0103rii sunt cele mai elocvente exemple:<\/p>\n<p>\u201eAi f\u0103cut legea doar ca s\u0103 cumperi voturi. Reforma pensiilor s-a compromis.Reforma salariz\u0103rii nu ai f\u0103cut-o. \u00cen\u021beleg c\u0103 s-ar dori s\u0103 se fac\u0103. Dup\u0103 p\u0103rerea mea este cel mai delicat subiect. Pentru c\u0103 este un salt \u00een bezn\u0103, adic\u0103 este o mostr\u0103 prin defini\u021bie de planificare central\u0103 socialist\u0103. Asta este. \u00cen momentul \u00een care o lege a salariz\u0103rii \u00eenseamn\u0103 \u00een esen\u021b\u0103 c\u0103 tu stabile\u0219ti ni\u0219te rela\u021bii \u00eentre salarii. \u00centre salarizare \u00een diverse domenii.&#8221;<\/p>\n<p>\u00a0Poate cea mai pu\u021bin discutat\u0103 \u00een spa\u021biul public este legat\u0103 de contextul \u00een care apar reformele autentice.<\/p>\n<p>\u201eReformele reale se fac c\u00e2nd ajungi r\u0103u de tot. \u00cen Germania dup\u0103 r\u0103zboi, \u00een Bulgaria \u00een anii \u201990, \u00een Argentina recent. \u00cen Rom\u00e2nia nu se va \u00eent\u00e2mpla asta, pentru c\u0103 avem de toate. Sunt bani, exist\u0103 stabilitate, suntem \u021binu\u021bi \u00een via\u021b\u0103. Stabilitatea este exact ceea ce nu ne trebuie. Este stabilitatea unor institu\u021bii proaste. C\u00e2t\u0103 vreme Rom\u00e2nia este beneficiar\u0103 de fonduri \u0219i este \u021binut\u0103 pe linia de plutire, este o iluzie s\u0103 credem c\u0103 reformele vor deveni realitate&#8221;, concluzionez\u0103 Bogdan Gl\u0103van.<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pericolul pierderii a peste patru miliarde de euro din PNRR aduce \u00een discu\u021bie eficien\u021ba institu\u021biilor statului, de la&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":156972,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[9319,32,33,31,36,37,27,690,34,35,25,4803,7942,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-156971","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-bogdan-glavan","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-ilie-bolojan","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-pnrr","20":"tag-reforma-pensiilor","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116402175914967919","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/156971","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=156971"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/156971\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/156972"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=156971"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=156971"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=156971"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}