{"id":158334,"date":"2026-04-16T06:07:09","date_gmt":"2026-04-16T06:07:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/158334\/"},"modified":"2026-04-16T06:07:09","modified_gmt":"2026-04-16T06:07:09","slug":"valentin-lazea-economistul-sef-al-bnr-explica-intrarea-romaniei-in-recesiune-si-capcana-datoriilor-care-ne-costa-miliarde-radiografia-unei-crize","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/158334\/","title":{"rendered":"Valentin Lazea, economistul-\u0219ef al BNR, explic\u0103 intrarea Rom\u00e2niei \u00een recesiune \u0219i capcana datoriilor care ne cost\u0103 miliarde. Radiografia unei crize"},"content":{"rendered":"<p>Economia Rom\u00e2niei traverseaz\u0103 un moment de cotitur\u0103, marcat de intrarea oficial\u0103 \u00een recesiune tehnic\u0103 dup\u0103 dou\u0103 trimestre consecutive de contrac\u021bie. \u00centr-un interviu acordat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, Valentin Lazea, economistul-\u0219ef al B\u0103ncii Na\u021bionale a Rom\u00e2niei, explic\u0103 faptul c\u0103 acest declin este cauzat de \u00eencetinirea zonei euro, dar \u0219i de necesitatea adopt\u0103rii unor m\u0103suri de echilibrare bugetar\u0103. \u00cen timp ce tensiunile din Iran pun presiune pe pre\u021burile carburan\u021bilor \u0219i amenin\u021b\u0103 eforturile de temperare a infla\u021biei, oficialul BNR subliniaz\u0103 c\u0103 executivul a f\u0103cut tot ce era posibil pentru a limita efectele nocive ale acestei crize, av\u00e2nd \u00een vedere spa\u021biul fiscal disponibil.<\/p>\n<p>\t\t\t<img decoding=\"async\" src=\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776319629_504_index.jpeg\" alt=\"Valentin Lazea. FOTO: Eduard Enea\" width=\"1400\" height=\"750\" loading=\"eager\" fetchpriority=\"high\" class=\"svelte-h45upf\"\/><\/p>\n<p>Valentin Lazea. FOTO: Eduard Enea<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p> Valentin Lazea critic\u0103 deciziile anterioare ale guvernelor de a acorda diverse subven\u021bii \u0219i scutiri de taxe f\u0103r\u0103 acoperire bugetar\u0103, fapt ce a generat dezechilibrele cronice cu care se confrunt\u0103 ast\u0103zi Rom\u00e2nia.\u00a0<\/p>\n<p>Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Valentin Lazea avertizeaz\u0103 c\u0103 f\u0103r\u0103 o coalizare a societ\u0103\u021bii \u00een jurul disciplinei financiare, Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 captiv\u0103 \u00eentr-un cerc vicios al \u00eemprumuturilor externe tot mai scumpe.<\/p>\n<p>Adev\u0103rul: Datele economice recente confirm\u0103 intrarea Rom\u00e2niei \u00een recesiune tehnic\u0103. Care sunt, \u00een opinia dvs., principalele cauze ale acestui declin?<\/p>\n<p>Valentin Lazea: \u00centr-adev\u0103r, activitatea economic\u0103 din trimestrul\u00a0IV 2025 a cunoscut o sc\u0103dere de -1,8\u00a0la sut\u0103 dup\u0103 ce \u00een trimestrul anterior avusese o contrac\u021bie de -0,1 la sut\u0103. Or, dou\u0103 trimestre consecutive de sc\u0103dere sunt considerate a reprezenta o recesiune tehnic\u0103. Totu\u0219i, la nivelul \u00eentregului an 2025,\u00a0cre\u0219terea\u00a0economic\u0103\u00a0a fost de 0,7 la sut\u0103, departe de a fi o recesiune, gra\u021bie\u00a0activit\u0103\u021bii\u00a0mai bune din\u00a0primele dou\u0103\u00a0trimestre.\u00a0<\/p>\n<p>\u00cen ce\u00a0prive\u0219te\u00a0cauzele, acestea sunt, pe de o\u00a0parte,\u00a0\u00eencetinirea\u00a0din economia zonei euro (cre\u0219tere\u00a0de doar 0,2 la sut\u0103 \u00een trimestrul\u00a0IV 2025), iar pe de alt\u0103 parte, fr\u00e2narea puternic\u0103 a consumului intern, ca urmare a pachetului de reforme bugetare ini\u021biat de guvern la jum\u0103tatea anului trecut. Acest pachet era inevitabil, \u00eentruc\u00e2t \u00een absen\u021ba lui Rom\u00e2nia risca s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 finan\u021bare extern\u0103. A\u0219adar, ceea ce trebuie pus \u00een balan\u021b\u0103 este sc\u0103derea u\u0219oar\u0103 \u0219i controlat\u0103 a PIB \u00een contextul corec\u021biei fiscale, cu sc\u0103derea abrupt\u0103 \u0219i haotic\u0103 a PIB ce ar fi rezultat \u00een absen\u021ba corec\u021biei fiscale.\u00a0<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Fa\u021b\u0103 de dezechilibrele bugetare \u00eenregistrate \u00een urm\u0103 cu un an, Rom\u00e2nia a f\u0103cut unele progrese din acest punct de vedere, \u00een condi\u021biile \u00een care deficitul bugetar \u00eencepe s\u0103 se \u00eenscrie \u00eentr-o tendin\u021b\u0103 de reducere. Totu\u0219i, sunt m\u0103surile adoptate p\u00e2n\u0103 acum suficiente pentru ca Rom\u00e2nia s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 respecta angajamentele \u00een fa\u021ba Comisiei Europene \u0219i s\u0103 ajung\u0103 la un deficit bugetar de sub 3 la sut\u0103 din PIB?<\/p>\n<p>S\u0103 \u00eencep cu a doua parte a \u00eentreb\u0103rii.\u00a0Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 ajung\u0103 la\u00a0un deficit bugetar de sub 3 la sut\u0103 din PIB nu pentru c\u0103 i-o cere Comisia\u00a0European\u0103\u00a0(aceasta are alte\u00a0priorit\u0103\u021bi\u00a0\u00een\u00a0momentul\u00a0de\u00a0fa\u021b\u0103), ci pentru c\u0103 numai a\u0219a poate opri cre\u0219terea\u00a0nest\u0103vilit\u0103\u00a0a datoriei\u00a0publice \u0219i a datoriei\u00a0externe. Atunci c\u00e2nd\u00a0deficitul\u00a0bugetar va ajunge s\u0103 fie mai mic dec\u00e2t\u00a0cheltuielile\u00a0bugetului cu\u00a0dob\u00e2nzile\u00a0contractate\u00a0(\u00een\u00a0prezent, acestea sunt circa 2,8 la sut\u0103 din PIB\u00a0\u0219i \u00een\u00a0cre\u0219tere), vom avea o\u00a0situa\u021bie\u00a0de surplus primar, adic\u0103 o\u00a0premis\u0103\u00a0pentru \u00eenceperea sc\u0103derii, din acel moment, a datoriei publice.\u00a0V\u0103 reamintesc c\u0103 doar \u00een luna ianuarie 2026 datoria extern\u0103 a Rom\u00e2niei a crescut cu 1,9 miliarde euro. Asta \u00een condi\u021biile \u00een care v\u00e2rful datoriei externe totale din anii\u00a0\u201980 fusese de 11 miliarde dolari. Din p\u0103cate, o mare parte a publicului \u0219i a clasei politice par a nu realiza gravitatea situa\u021biei \u00een care ne afl\u0103m; de aici, \u0219i numeroasele cereri de a relaxa \u021binta de deficit de 6,2 la sut\u0103 din PIB de anul acesta, care \u2013 nota bene \u2013 nu reprezint\u0103 nici jum\u0103tate din drumul de ajustare fiscal\u0103 pe care \u00eel avem de parcurs p\u00e2n\u0103 \u00een 2030.\u00a0<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>\u00cen ce prive\u0219te modalit\u0103\u021bile concrete prin care am putea\u00a0ajunge de la un (ipotetic) deficit de 6,2 la sut\u0103 din PIB \u00een anul acesta la un deficit de sub 3 la sut\u0103 din PIB \u00een anul 2030, principala supap\u0103 o constituie colectarea mult mai bun\u0103 a TVA \u0219i a altor taxe.\u00a0 Av\u00e2nd \u00een vedere c\u0103\u00a0gap-ul\u00a0(diferen\u021ba) de colectare de TVA este de circa 3 procente din PIB, o reducere cu 2\/3 a acestuia ar\u00a0\u201e\u00eenchide\u201d, ea singur\u0103, un deficit suplimentar de 2 procente din PIB.\u00a0Dar, pentru aceasta, este nevoie de o\u00a0voin\u021b\u0103\u00a0politic\u0103 deosebit\u0103, care s\u0103\u00a0\u201ederanjeze\u201d\u00a0grupurile care actualmente beneficiaz\u0103 de aceast\u0103 slab\u0103 colectare. Or, voin\u021ba\u00a0politic\u0103 poate fi ob\u021binut\u0103 c\u00e2nd va exista o coalizare \u00eentre mediul de afaceri (\u00eempotriva\u00a0cre\u0219terii suplimentare de impozite) \u0219i personalul bugetar (\u00eempotriva t\u0103ierii suplimentare de cheltuieli bugetare). Deocamdat\u0103, acestea dou\u0103 grupuri prefer\u0103 s\u0103 se certe \u00eentre ele.\u00a0<\/p>\n<p>\t\t\t\u201eFacilit\u0103\u021bile nu sunt condamnabile \u00een sine, at\u00e2ta timp c\u00e2t exist\u0103 bani\u201d<\/p>\n<p>A\u021bi atras \u00een trecut aten\u021bia asupra nenum\u0103ratelor facilit\u0103\u021bi fiscale acordate companiilor \u0219i angaja\u021bilor, din cauza c\u0103rora bugetul de stat a fost v\u0103duvit de resurse importante. Care  sunt acele \u201ecadouri\u201d de care s-a bucurat mediul de afaceri, dar \u0219i publicul larg, \u0219i pe care statul rom\u00e2n nu \u0219i le mai poate permite \u00een prezent?<\/p>\n<p>Statul rom\u00e2n nu \u0219i le putea permite nici \u00een trecut, dat fiind nivelul oricum redus la veniturilor fiscale, de 27-28 procente din PIB. Atunci c\u00e2nd a acordat astfel de facilit\u0103\u021bi fiscale, statul rom\u00e2n nu avea \u00een contrapartid\u0103 venituri din impozite \u0219i taxe, astfel \u00eenc\u00e2t a trebuit s\u0103 le finan\u021beze prin \u00eemprumuturi din ce \u00een ce mai mari. Iar atunci c\u00e2nd (pu\u021bini) economi\u0219ti atr\u0103geau aten\u021bia asupra acestei\u00a0situa\u021bii\u00a0nesustenabile, se replica d\u00e2nd exemplul altor state europene care acordau facilit\u0103\u021bi fiscale similare. Dar se omitea faptul c\u0103 acele state aveau venituri din impozite \u0219i taxe de circa 40 la sut\u0103 din PIB, deci nu erau nevoite s\u0103 finan\u021beze facilit\u0103\u021bile prin noi \u0219i noi \u00eemprumuturi. \u00cen acest context, mediul de afaceri a beneficiat \u00een ultimul deceniu de numeroase facilit\u0103\u021bi precum:\u00a0<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<ul>\n<li>neplata impozitului pe salarii sau a\u00a0contribu\u021biilor\u00a0de asigur\u0103ri sociale pentru ramuri \u00eentregi (IT,\u00a0construc\u021bii\u00a0etc.);\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>definirea \u00een sens foarte larg a micro\u00eentreprinderilor\u00a0\u0219i tratamentul fiscal\u00a0preferen\u021bial\u00a0aplicat acestora;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>cote reduse de TVA\u00a0pentru\u00a0o gam\u0103\u00a0extrem\u00a0de larg\u0103 de\u00a0produse\u00a0\u0219i servicii;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>rate ale\u00a0impozit\u0103rii\u00a0extrem\u00a0de\u00a0sc\u0103zute. Chiar \u0219i\u00a0dup\u0103\u00a0cre\u0219terile\u00a0din\u00a0ultimul\u00a0an, toate ratele de\u00a0impozitare din Rom\u00e2nia r\u0103m\u00e2n mai sc\u0103zute dec\u00e2t \u00een Polonia (la impozitul pe venit, impozitul pe profit, impozitul pe dividende, CAS etc.);\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>permisivitatea ca aproximativ o treime din firme s\u0103 opereze \u00een pia\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 a avea capitalizarea minim\u0103 cerut\u0103 de lege;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>tolerarea evaziunii fiscale, \u00eendeosebi (dar nu numai) prin neplata TVA.\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<p>Multe din aceste porti\u021be (\u201eloopholes\u201d) au fost \u00eenchise de guvernul actual, dar altele au r\u0103mas neafectate, precum ar fi:\u00a0<\/p>\n<ul>\n<li>o lips\u0103 a delimit\u0103rii \u00eentre fondurile firmei \u0219i fondurile private ale ac\u021bionarilor, permi\u021b\u00e2nd acestora din urm\u0103 s\u0103 deduc\u0103 fiscal unele cheltuieli f\u0103cute \u00een scop personal;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>o lege a insolven\u021bei foarte bl\u00e2nd\u0103 cu debitorii (inclusiv cu datornicii la bugetul de stat) etc.\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<p>Publicul larg a beneficiat\u00a0la\u00a0r\u00e2ndul\u00a0s\u0103u, de:\u00a0<\/p>\n<ul>\n<li>cre\u0219teri de\u00a0salarii\u00a0necorelate cu productivitatea;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>cre\u0219teri\u00a0de pensii necorelate cu\u00a0cre\u0219terea\u00a0salariilor\u00a0(din care sunt finan\u021bate);\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>gratuit\u0103\u021bi la transportul \u00een comun sau cu trenul;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>tichete de mas\u0103, tichete de vacan\u021b\u0103, tichete cadou;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>pre\u021buri subven\u021bionate \u00een unele perioade la combustibili, gaze naturale, energie electric\u0103 etc.\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>niveluri foarte sc\u0103zute ale impozitelor pe proprietate.\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<p>Din nou, astfel de facilit\u0103\u021bi nu sunt condamnabile \u00een sine,\u00a0at\u00e2ta timp c\u00e2t exist\u0103 bani din impozite \u0219i taxe pentru a le finan\u021ba. Dar atunci c\u00e2nd banii nu exist\u0103 \u0219i se recurge la \u00eemprumuturi, publicul ar trebui s\u0103 fie con\u0219tient c\u0103 tr\u0103ie\u0219te pe datorie \u0219i c\u0103 tot acest joc seam\u0103n\u0103 cu\u00a0\u201efuratul propriei c\u0103ciuli\u201d.\u00a0<\/p>\n<p>\t\t\t<a class=\"related-inline svelte-1t8qpgs\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/politica\/guvernul-pregateste-un-fond-de-solidaritate-2519109.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\"><br \/>\n                    Guvernul preg\u0103te\u0219te un fond de solidaritate finan\u021bat din profiturile companiilor petroliere. Bolojan: \u201eUnele au c\u00e2\u0219tiguri excep\u021bionale. Trebuie s\u0103 contribuie\u201d<\/p>\n<p>                <\/a><\/p>\n<p>Bugetul de stat pentru anul 2026 este construit pe venituri totale de 736,5 miliarde lei, cu un deficit de 127 miliarde lei (6,2% din PIB), respectiv o cre\u0219tere economic\u0103 de 1%. C\u00e2t de realiste vede\u021bi aceste cifre av\u00e2nd \u00een vedere contextul interna\u021bional extrem de dificil, dar \u0219i modul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 institu\u021biile interne?<\/p>\n<p>Bugetul are \u0219anse reale s\u0103 se \u00eencadreze \u00een parametrii proiecta\u021bi, dac\u0103 se \u00eendeplinesc c\u00e2teva condi\u021bii:\u00a0<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<ul>\n<li>r\u0103zboiul din Iran s\u0103 se \u00eencheie c\u00e2t mai cur\u00e2nd, duc\u00e2nd la o stabilizare a pre\u021bului hidrocarburilor;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>absorb\u021bia de fonduri europene s\u0103 continue \u00een ritmuri \u00eenalte;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>conflictele politice interne s\u0103 fie diminuate, trimi\u021b\u00e2nd investitorilor str\u0103ini un semnal de stabilitate;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>ar trebui s\u0103 se reziste la tenta\u021biile de\u00a0 a relaxa politicile fiscale.\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<p>Prima\u00a0dintre condi\u021biile enumerate nu putem\u00a0s\u0103 o\u00a0influen\u021b\u0103m, dar m\u0103car\u00a0ultimele\u00a0trei condi\u021bii, care ne sunt la\u00a0\u00eendem\u00e2n\u0103, ar\u00a0trebui\u00a0s\u0103 facem tot\u00a0posibilul s\u0103 le\u00a0\u00eendeplinim. Dac\u0103 vom\u00a0reu\u0219i\u00a0acest\u00a0lucru,\u00a0probabil\u00a0c\u0103 vom avea o\u00a0cre\u0219tere\u00a0economic\u0103 modest\u0103, de 0,2-0,3 la sut\u0103 \u00een acest an. Pentru\u00a0deficitul\u00a0bugetar aceasta nu ar trebui s\u0103\u00a0constituie\u00a0o problem\u0103, \u00eentruc\u00e2t ce se\u00a0pierde la\u00a0cre\u0219terea\u00a0real\u0103 a PIB (fa\u021b\u0103 de\u00a0prognoza\u00a0ini\u021bial\u0103\u00a0de\u00a0cre\u0219tere\u00a0cu 1 la sut\u0103) se c\u00e2\u0219tig\u0103 la\u00a0cre\u0219terea\u00a0infla\u021biei\u00a0peste cea prognozat\u0103, astfel\u00a0\u00eenc\u00e2t\u00a0PIB nominal (produsul dintre PIB real \u0219i\u00a0deflator) r\u0103m\u00e2ne\u00a0aproape\u00a0neschimbat.\u00a0<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>\u201eReducerea semnificativ\u0103 a accizei la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103 ar presupune o cre\u0219tere a deficitului bugetar\u201d<\/p>\n<p>Tensiunile din Iran au declan\u0219at o nou\u0103 cre\u0219tere a pre\u021burilor la combustibili la nivel global. Cum se va traduce acest \u0219oc extern \u00een economia Rom\u00e2niei?<\/p>\n<p>Prin defini\u021bie, orice \u0219oc negativ de ofert\u0103 (cum este cel generat de conflictul din Iran) duce, concomitent, la sc\u0103derea PIB \u0219i la cre\u0219terea pre\u021burilor \u00een toate \u021b\u0103rile\u00a0impactate. Pe de o parte, Rom\u00e2nia este mai pu\u021bin afectat\u0103 dec\u00e2t alte \u021b\u0103ri europene, deoarece are propria sa produc\u021bie de hidrocarburi precum \u0219i capacit\u0103\u021bi de rafinare. Pe de alt\u0103 parte, bugetul Rom\u00e2niei nu are aceea\u0219i\u00a0capacitate de a sprijini industriile \u0219i consumatorii precum alte state europene, care pleac\u0103 de la deficite bugetare mult mai mici. Tocmai de aceea, ajutorul trebuie s\u0103 fie, \u00een cazul nostru, foarte bine dr\u0103muit \u0219i \u021bintit.\u00a0\u00a0<\/p>\n<p>\u00cen ce  m\u0103sur\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 a carburan\u021bilor va bloca eforturile BNR de temperare a infla\u021biei? Pe de alt\u0103 parte, cum vede\u021bi perspectivele de evolu\u021bie a dob\u00e2nzii de referin\u021b\u0103?<\/p>\n<p>A\u0219a cum spuneam,\u00a0orice \u0219oc exogen negativ de ofert\u0103 duce la o cre\u0219tere a ratei infla\u021biei, ceea ce \u00eengreuneaz\u0103 misiunea b\u0103ncilor centrale. \u00cen cazul Rom\u00e2niei, vedem o infla\u021bie suplimentar\u0103 de aproximativ 1 punct procentual, fa\u021b\u0103 de prognozele de la \u00eenceputul anului. Asta ar fi vestea rea. Vestea bun\u0103 este c\u0103 \u00een lunile iulie-august vom avea o reducere semnificativ\u0103 a infla\u021biei (indiferent de pre\u021bul petrolului), ca rezultat al efectului de baz\u0103: anul trecut, cre\u0219terea TVA \u0219i liberalizarea pre\u021bului energiei electrice au dus, \u00een lunile iulie-august, la un plus de infla\u021bie de peste 4 puncte procentuale. Anul acesta, aceste 4 puncte procentuale vor ie\u0219i din calculul\u00a0infla\u021biei \u00een perioada amintit\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t \u00een var\u0103 vom avea o infla\u021bie de circa 6 la sut\u0103. De aici rezult\u0103 c\u0103 va trebui s\u0103 parcurgem cu mult calm trimestrul II (lunile aprilie-iunie), c\u00e2nd rata\u00a0infla\u021biei\u00a0va\u00a0urca temporar peste 10 la sut\u0103 \u0219i s\u0103\u00a0nu l\u0103s\u0103m s\u0103 se\u00a0dezancoreze a\u0219tept\u0103rile\u00a0infla\u021bioniste. \u00cen\u00a0acest\u00a0proces,\u00a0presa\u00a0va avea un rol important, prin informarea corect\u0103, lipsit\u0103 de excese, a publicului.\u00a0<\/p>\n<p>\t\t\t<a class=\"related-inline svelte-1t8qpgs\" data-gtrack=\"{&quot;event&quot;:&quot;utm_click&quot;,&quot;data&quot;:{&quot;event_category&quot;:&quot;article_related&quot;}}\" href=\"https:\/\/adevarul.ro\/economie\/ministerul-finantelor-sandp-reconfirma-ratingul-2520336.html\" title=\"Alt articol de interes pentru tine\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\"><br \/>\n                    Ministerul Finan\u021belor: S&amp;P reconfirm\u00e3 ratingul suveran al Rom\u00e2niei \u0219i men\u021bine perspectiva negativ\u00e3<\/p>\n<p>                <\/a><\/p>\n<p>Exist\u0103 \u00een acest moment o \u00eentreag\u0103 dezbatere la nivel public privind modul \u00een care Guvernul ar trebui s\u0103 intervin\u0103 pentru a tempera din efectele nocive ale scumpirii carburan\u021bilor. \u00cen opinia dvs., av\u00e2nd \u00een vedere dezechilibrele bugetare cu care se confrunt\u0103 executivul, cum ar trebui s\u0103 arate o interven\u021bie just\u0103, astfel \u00eenc\u00e2t s\u0103 nu fie puse \u00een pericol angajamentele de reducere a deficitului?<\/p>\n<p>Bugetul Rom\u00e2niei este extrem de tensionat, neexist\u00e2nd spa\u021biul fiscal pentru ajutoare ample. \u00cen acest context, o \u00eencercare de a sprijini pe to\u021bi conduc\u0103torii auto din Rom\u00e2nia prin reducerea semnificativ\u0103 a accizei la benzin\u0103 \u0219i motorin\u0103 ar presupune o cre\u0219tere a deficitului bugetar (riscant\u0103 pentru o \u021bar\u0103 la un pas\u00a0 de calificativul\u00a0\u201ejunk\u201d) \u0219i o cre\u0219tere a finan\u021b\u0103rii pe datorie, bugetul neav\u00e2nd banii respectivi.\u00a0Metaforic vorbind, ar echivala cu mutarea g\u0103urii dintr-un buzunar \u00een altul. Din fericire,\u00a0tot\u00a0mai mul\u021bi rom\u00e2ni au \u00eenceput s\u0103 realizeze absurditatea unei asemenea ipoteze. Sunt de salutat, \u00een acest context, lu\u0103rile de pozi\u021bie ale\u00a0unor personalit\u0103\u021bi precum fostul pre\u0219edinte Traian B\u0103sescu \u0219i fostul premier Theodor Stolojan, care au explicat publicului pericolele unor abord\u0103ri populiste.\u00a0<\/p>\n<p>publicitate&#8221;); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;&#8221;&gt;<\/p>\n<p>Guvernul actual a f\u0103cut, \u00een opinia mea, maximum din ce putea s\u0103 fac\u0103, av\u00e2nd \u00een vedere spa\u021biul fiscal restr\u00e2ns:\u00a0<\/p>\n<ul>\n<li>ajutor acordat agricultorilor (circa 1500 milioane lei);\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>ajutor acordat transportatorilor (circa 600 milioane lei);\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>reducerea accizei la motorin\u0103 cu 35 de bani\/litru (circa 200 milioane lei);\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>instituirea unui Fond de solidaritate constituit din supraprofiturile companiilor din sectorul hidrocarburilor, din care s\u0103 fie finan\u021bate ajutoarele enumerate;\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n<ul>\n<li>eventuale restric\u021bii la exportul de hidrocarburi\u00a0\u0219i produse derivate.\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Economia Rom\u00e2niei traverseaz\u0103 un moment de cotitur\u0103, marcat de intrarea oficial\u0103 \u00een recesiune tehnic\u0103 dup\u0103 dou\u0103 trimestre consecutive&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":158335,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[38579,32,33,31,2105,46127,36,37,27,230,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,32910],"class_list":{"0":"post-158334","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-accize-carburanti","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-deficit-bugetar","13":"tag-economistul-sef-al-bnr","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-interviu","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories","29":"tag-valentin-lazea"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116412890938123249","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/158334","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=158334"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/158334\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/158335"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=158334"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=158334"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=158334"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}