![\"Vila](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776407888_866_index.jpeg\")
<\/p>\nDup\u0103 c\u0103derea comunismului, Rom\u00e2nia a intrat \u00eentr-o epoc\u0103 a contrastelor vizibile, \u00een care mul\u021bi rom\u00e2ni au folosit averile f\u0103cute rapid \u00een investi\u021bii imobiliare care aveau s\u0103 \u00eei uluiasc\u0103 pe rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini. Al\u021bii \u0219i-au dat fr\u00e2u liber imagina\u021biei \u00een construc\u021bii, cu acela\u0219i efect. <\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Vila lui Dan Finu\u021bu. Foto: Adev\u0103rul<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u00cen primii ani dup\u0103 Revolu\u021bia din decembrie 1989, numero\u0219i rom\u00e2ni au trecut rapid de la stilul sobru, economicos \u0219i simplu al arhitecturii cl\u0103dirilor ridicate \u00een comunism la construc\u021bii care atr\u0103geau aten\u021bia prin volumul \u0219i tematica lor, prin decora\u021biuni abundente \u0219i combina\u021bii surprinz\u0103toare.<\/p>\n
Unii rom\u00e2ni, dar \u0219i romi, \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi rapid \u00een anii \u201990, \u0219i-au ridicat vile opulente menite s\u0103 le reflecte succesul material, \u00een timp ce al\u021bii s-au l\u0103sat inspira\u021bi de propriile pasiuni sau cuno\u0219tin\u021be artistice, reu\u0219ind s\u0103 transforme, f\u0103r\u0103 investi\u021bii costisitoare, proiecte modeste \u00een cl\u0103diri menite s\u0103 atrag\u0103 aten\u021bia trec\u0103torilor. <\/p>\n
\u00cenf\u0103\u021bi\u0219area noilor cl\u0103diri a st\u00e2rnit controverse, unele fiind catalogate drept \u201ekitschuri\u201d, termen folosit pentru a descrie crea\u021bii de prost gust, ostentative, marcate de exces decorativ, imita\u021bie \u0219i combina\u021bii nepotrivite de stiluri, materiale \u0219i simboluri.<\/p>\n
\t\t\tDe ce au \u00eenceput rom\u00e2nii s\u0103 \u00ee\u0219i construiasc\u0103 vile opulente<\/p>\n
Vilele cu \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are neobi\u0219nuit\u0103 din anii \u201990 au atras uimirea multor rom\u00e2ni, dar \u0219i interesul presei interna\u021bionale. Cu timpul, oamenii s-au obi\u0219nuit cu multe dintre acestea, \u00een timp ce altele continu\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 atractive pentru amatorii de fotografii. Fran\u00e7ois Ruegg, profesor emerit la Universitatea din Fribourg, a realizat o cercetare ampl\u0103 \u00een care oferea explica\u021bii pentru atrac\u021bia multor est-europeni pentru opulen\u021b\u0103. El afirma c\u0103 vizibilitatea noilor \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi din Europa de Est \u0219i din fostul spa\u021biu sovietic este un fenomen relativ recent, care trebuie plasat \u00eentr-un context dublu.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u201ePe de o parte, este vorba despre comportamentul noilor elite: ele au ajuns \u00een aceast\u0103 pozi\u021bie prin accesul la noi locuri de munc\u0103 sau func\u021bii profitabile \u00een economie \u0219i politic\u0103, ceea ce le-a oferit capitalul necesar. Pe de alt\u0103 parte, \u00een Est a devenit disponibil\u0103 o mare varietate de produse de import, \u00eempreun\u0103 cu o mai bun\u0103 cunoa\u0219tere a modei \u0219i a tendin\u021belor, ceea ce a f\u0103cut posibile proiectele arhitecturale. Toate acestea erau inaccesibile \u00een timpul vechiului regim. Persoanele \u00eenst\u0103rite \u0219i privilegiate cu greu \u00ee\u0219i puteau afi\u0219a public averea. Tocmai acest aspect \u2014 afi\u0219area public\u0103 a bog\u0103\u021biei \u2014 \u00eei caracterizeaz\u0103 pe noii \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi din Est, spre deosebire, de pild\u0103, de tradi\u021bia burghez\u0103 (protestant\u0103), care cere discre\u021bie \u00een privin\u021ba averii \u0219i practicarea unei anumite cump\u0103t\u0103ri, dac\u0103 nu chiar a zg\u00e2rceniei, a\u0219a cum se poate observa \u00een ora\u0219e calviniste austere ca Geneva\u201d, nota cercet\u0103torul.<\/p>\n
Al\u0103turi de ma\u0219inile de lux, vilele cu mai multe etaje \u0219i decora\u021biuni stridente, marcate uneori de emblemele unor m\u0103rci de lux sau de numele proprietarilor, au fost unul dintre mijloacele cele mai la \u00eendem\u00e2n\u0103 pentru noii \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi de a-\u0219i confirma statutul social. Defini\u021bia noilor \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi, ad\u0103uga cercet\u0103torul, se bazeaz\u0103, de obicei, pe faptul c\u0103 ace\u0219tia nu au dob\u00e2ndit o cultur\u0103 a cheltuirii banilor asociat\u0103 cu gustul \u0219i rafinamentul.<\/p>\n
\u201e\u00cen cazul lor, cheltuiala ostentativ\u0103 joac\u0103 un rol clar \u2014 totul \u021bine de recunoa\u0219terea social\u0103 a succesului economic \u0219i, prin urmare, social, \u00eentr-un mediu marcat de semne exterioare ale s\u0103r\u0103ciei \u0219i subdezvolt\u0103rii, mai ales \u00een ceea ce prive\u0219te infrastructura: utilit\u0103\u021bi, re\u021beaua rutier\u0103, materialele de construc\u021bie \u0219i a\u0219a mai departe. \u00centr-un asemenea context, noii \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi cu greu pot r\u0103m\u00e2ne neobserva\u021bi \u0219i ajung inevitabil s\u0103 ocupe locul pe care \u00eel aveau alt\u0103dat\u0103 clasele privilegiate, f\u0103r\u0103 \u00eens\u0103 a avea cultura acestora \u0219i recunoa\u0219terea lor istoric\u0103\u201d, afirma profesorul, \u00een studiul \u201eNoii \u00eembog\u0103\u021bi\u021bi \u00een \u201epalatele\u201d lor: un aspect al transform\u0103rii urbane \u00een fostele \u021b\u0103ri socialiste\u201d.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Palatele romilor, \u00eentre extravagan\u021b\u0103 \u0219i kitsch<\/p>\n
Primele palate extravagante ale unor familii de romi au fost ridicate la \u00eenceputul anilor \u201990, multe dintre ele \u00een foste mahalale de la periferia ora\u0219elor, locuite de comunit\u0103\u021bi numeroase \u0219i s\u0103race. Noile \u201epalate \u021big\u0103ne\u0219ti\u201d s-au remarcat imediat prin contrastul puternic cu locuin\u021bele modeste din cartierele \u00een care au ap\u0103rut.<\/p>\n
Proprietarii lor au fost adesea privi\u021bi cu suspiciune, at\u00e2t din cauza opulen\u021bei afi\u0219ate ostentativ la marginea ora\u0219elor, c\u00e2t \u0219i pentru extinderea lor \u00een zone centrale din ora\u0219e ca Timi\u0219oara. \u00cen capitala Banatului, numeroase familii de romi au ajuns s\u0103 cumpere case vechi, valoroase prin arhitectur\u0103 \u0219i istorie, profit\u00e2nd de haosul legislativ al tranzi\u021biei \u0219i de disponibilitatea unor sume mari de bani lichizi, provenite uneori din afaceri controversate.<\/p>\n
\u00cen anii \u201990, palate cu turnule\u021be au prins av\u00e2nt \u00een toate col\u021burile Rom\u00e2niei. \u00cen Strehaia, Caracal, Sibiu, Huedin sau Hunedoara, romii au transformat treptat vechi mahalale \u00een cartiere dominate de vile cu o arhitectur\u0103 excentric\u0103, lipsit\u0103 de coeren\u021b\u0103. Recordul num\u0103rului de palate l-a de\u021binut \u00een anii \u201990 comuna Buzescu din Teleorman, cunoscut\u0103 \u00een trecut pentru comunitatea tradi\u021bional\u0103 a c\u0103ld\u0103rarilor, unde au fost construite peste 100 de palate. Secretul unora dintre proprietarii lor, dezv\u0103luit mai t\u00e2rziu de anchetele procurorilor, era reprezentat de afacerile ilegale cu aluminiu \u0219i alte metale provenite de la combinatul din Slatina.<\/p>\n
\u00cen centrul comunei Buzescu, unul dintre palatele care avea s\u0103 atrag\u0103 mult timp aten\u021bia c\u0103l\u0103torilor a fost re\u0219edin\u021ba lui Dan Finu\u021bu, un localnic \u00eembog\u0103\u021bit rapid \u00een anii \u201990, dar condamnat pentru mai multe infrac\u021biuni.<\/p>\n
La \u00eenceputul anilor 2000, Finu\u021bu a construit un palat menit s\u0103 semene cu Judec\u0103toria din Caracal, ca amintire a primei condamn\u0103ri primite la instan\u021ba din Olt. De la cele patru coloane de la intrare p\u00e2n\u0103 la geamuri \u0219i acoperi\u0219, modelul p\u0103strat a fost cel al cl\u0103dirii Judec\u0103toriei din Caracal. Pe fa\u021bad\u0103, acolo unde pe cl\u0103direa original\u0103 scria \u201eJudec\u0103torie\u201d, romul din Buzescu a scris \u201eDan Finu\u021bu – 2003\u201d. Dan Finu\u021bu a murit \u00een 2012, \u00eentr-un accident rutier, \u00eempreun\u0103 cu so\u021bia sa, iar apropia\u021bii s\u0103i i-au ridicat un cavou care, de asemenea, \u00eenf\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103 Judec\u0103toria Caracal.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Miliardarul din Slobozia, inspirat de Dallas<\/p>\n
La \u00eenceputul anilor \u201990, Ilie Alexandru, un fost boxer din Slobozia, cu un trecut marcat de mai multe probleme cu legea \u00een perioada comunist\u0103, avea s\u0103 devin\u0103 \u00een scurt timp unul dintre cei mai boga\u021bi oameni din Rom\u00e2nia. Relata c\u0103 a intrat \u00een afaceri imediat dup\u0103 1990, \u00eent\u00e2i din comer\u021bul cu blugi \u0219i dulciuri aduse din bazarurile din Istanbul \u0219i v\u00e2ndute \u00een consigna\u021bia sa. Mai t\u00e2rziu, a investit banii, dar \u0219i sumele uria\u0219e \u00eemprumutate de la Credit Bank, \u00eentr-o fabric\u0103 de televizoare \u0219i un complex turistic.<\/p>\n
\t\t\t <\/a> Vila Dallas. Foto: Adevarul<\/p>\n La mijlocul anilor \u201990, Ilie Alexandru \u00ee\u0219i dorea s\u0103 \u00ee\u0219i asocieze imaginea cu faimosul personaj \u201eJ.R.\u201d din serialul Dallas. Complexul s\u0103u din Slobozia imita celebrul domeniu Southfork din serialul american, doar c\u0103 \u00een curtea sa ridicase \u0219i un \u201eturn Eiffel\u201d, replic\u0103 la dimensiuni mai reduse a monumentului din Paris.<\/p>\n \u201e\u00cemi place foarte mult serialul Dallas \u0219i \u00eel urm\u0103resc cu pl\u0103cere. Ce mi-am zis? Ce, domnule, la noi nu pot exista ferme ca acelea din America? Pot, cum s\u0103 nu. Dac\u0103 sunt bani \u0219i o m\u00e2n\u0103 de gospodar, totul este posibil. \u00cen 1992 am \u00eenceput construc\u021bia fermei \u0219i, relativ repede, am \u0219i terminat-o. Am cheltuit vreo 300 de milioane de lei. Se afl\u0103 \u00een construc\u021bie un cazinou cu dou\u0103 niveluri, pentru care am alocat p\u00e2n\u0103 acum \u00een jur de 800 de milioane de lei. Dar, p\u00e2n\u0103 se va termina, investi\u021bia va dep\u0103\u0219i un miliard. Al doilea proiect este o discotec\u0103 pe trei niveluri, construit\u0103 numai din sticl\u0103. Vreau s\u0103 las ceva \u00een urma mea \u0219i vreau s\u0103 le ofer oamenilor un loc ca-n filme\u201d, afirma acesta, la \u00eenceputul anilor \u201990.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u00cen acei ani, ferma Hermes, care imita domeniul american, era vizitat\u0103 de mii de turi\u0219ti, printre care \u0219i adev\u0103ratul J.R., actorul Larry Hagman. Dar afacerile miliardarului au mers prost \u00een cele din urm\u0103. Ilie Alexandru a avut mai multe condamn\u0103ri pentru \u00een\u0219el\u0103ciune \u00een anii 1990 \u0219i 2000, iar \u00een 2010 a murit.<\/p>\n \t\t\tCastelul de la poalele Sarmizegetusei Regia<\/p>\n Unele cl\u0103diri care au atras numeroase priviri \u00een ultimele decenii nu au avut nevoie de investi\u021bii uria\u0219e. Una dintre acestea a fost ridicat\u0103 de medicul Napoleon S\u0103vescu, la \u00eenceputul anilor 2000, la c\u00e2\u021biva kilometri de Sarmizegetusa Regia. Omul de \u0219tiin\u021b\u0103 stabilit \u00een SUA, pasionat de istoria dacilor \u0219i autor al mai multor c\u0103r\u021bi pe tematici istorice, \u0219i-a construit o vil\u0103-castel cu o \u00eenf\u0103\u021bi\u0219are inedit\u0103. <\/p>\n Cl\u0103direa a fost construit\u0103 pe coama unui deal, \u00een p\u0103dure, la aproximativ 100 de metri de drum, iar un lung \u0219ir de trepte din piatr\u0103 a fost realizat p\u00e2n\u0103 la intrare. Deasupra u\u0219ii, pe peretele balconului din piatr\u0103, a fost a\u0219ezat un blazon \u00een care este \u00eenf\u0103\u021bi\u0219at\u0103 o pas\u0103re de prad\u0103, un corb pelasgic. Turnurile rotunde str\u0103juiesc a\u0219ezarea asem\u0103n\u0103toare unei fortifica\u021bii.<\/p>\n \t\t\tCasa din sticle<\/p>\n Vasile Piscureanu, un localnic din comuna Jup\u00e2ne\u0219ti (jude\u021bul Gorj), se m\u00e2ndrea \u00een anii trecu\u021bi c\u0103 a ridicat \u00een curtea casei sale mai multe construc\u021bii din sticle. Una dintre case are \u0219i un etaj \u0219i a fost construit\u0103 din l\u0103zi pline cu sticle, folosite \u00een locul c\u0103r\u0103mizilor. Materialele au fost adunate de-a lungul a dou\u0103 decenii, \u00eencep\u00e2nd din anii \u201990, \u00een special din barurile locale. Sticlele din pere\u021bii micii sale vile au fost amestecate cu ciment.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Casa din Jup\u00e2ne\u0219ti. Foto: Adev\u0103rul<\/p>\n \u201eEste mai tare dec\u00e2t o c\u0103r\u0103mid\u0103. Am zidit l\u0103zile cu ciment, a\u0219a cum se face \u0219i cu c\u0103r\u0103mizile. Este ca o vil\u0103, pentru c\u0103 am f\u0103cut \u0219i o scar\u0103 care duce la mansard\u0103. Acolo, ziua este r\u0103coare, iar noaptea cald, pentru c\u0103 este vorba de condens \u0219i circula\u021bia aerului. Sticlele confer\u0103 rezisten\u021b\u0103, iar l\u0103zile sunt folosite \u00een loc de cofraj\u201c, afirma acesta.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n
\n Cum a ajuns o cas\u0103 din Lupeni s\u0103 atrag\u0103 toate privirile. \u201eCiud\u0103\u0163enia\u201d tricolor\u0103 din Valea Jiului FOTO<\/p>\n![\"Vila](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776407888_21_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"Casa](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776407888_689_index.jpeg\")
<\/p>\n
\n Cas\u0103 cu funda\u021bia din mii de sticle de b\u0103utur\u0103 goale, viral\u0103. \u201eToate au fost b\u0103ute de voi?\u201d <\/p>\n
![\"casa](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776407888_439_index.jpeg\")
<\/p>\n