![\"O](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1775044270_745_index.jpeg\")
<\/p>\nRom\u00e2nia intr\u0103 \u00eentr-un an economic dificil, \u00een care consumul scade, infla\u021bia r\u0103m\u00e2ne ridicat\u0103, iar \u201ecre\u0219terea\u201d din anii trecu\u021bi se dovede\u0219te tot mai mult o iluzie alimentat\u0103 de datorii \u0219i politici populiste. Economi\u0219tii consulta\u021bi de \u201eAdev\u0103rul\u201d avertizeaz\u0103 c\u0103 popula\u021bia va resim\u021bi o corec\u021bie dur\u0103, \u00een timp ce lipsa reformelor reale \u0219i efectele r\u0103zboaielor risc\u0103 s\u0103 \u00eemping\u0103 economia spre stagnare sau chiar recesiune.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Economi\u0219tii \u00eei \u00eendeamn\u0103 pe rom\u00e2ni la pruden\u021b\u0103 \u00een cheltuieli. Foto 123 RF<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Cristian P\u0103un, profesor de economie la ASE, a declarat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103 rom\u00e2nii ar trebui s\u0103-\u0219i cheltuie cu mare pruden\u021b\u0103 veniturile \u00een acest an, pentru c\u0103 este un an al supravie\u021buirii<\/a>, fiind indicat s\u0103-\u0219i am\u00e2ne toate cheltuielile mari.<\/p>\n \u201eRom\u00e2nii ar trebui s\u0103 am\u00e2ne toate proiectele pe termen lung. Este un an de supravie\u021buire. Dac\u0103 politicienii refuz\u0103 s\u0103 ia m\u0103suri de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a economiei, rom\u00e2nii trebuie s\u0103 fie precau\u021bi\u201d, a precizat Cristian P\u0103un.<\/p>\n Acesta a ad\u0103ugat c\u0103 este normal ca o \u021bar\u0103 care are cel mai mare deficit bugetar s\u0103 aib\u0103 \u0219i cea mai mare infla\u021bie din UE, pentru c\u0103 \u00een ultimii ani am avut o cre\u0219tere economic\u0103 mai mare dec\u00e2t alte state pentru c\u0103 ne \u00eemprumutam, iar cre\u0219terea era bazat\u0103 pe consum, nu pe produc\u021bie \u0219i investi\u021bii.<\/p>\n \u201eLupta cu infla\u021bia nu se d\u0103 pe plafonare de pre\u021buri, ci pe stimularea produc\u021biei \u0219i reduceri de taxe\u201d, a explicat profesorul de economie pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 sc\u0103derea consumului vine pe fondul unor probleme venite din trecut \u0219i c\u0103 abia acum ajungem la o revenire a poten\u021bialului normal de cump\u0103rare.<\/p>\n \u201e\u0218i v\u0103 explic care sunt factorii care au contribuit la sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare. \u00cen primul r\u00e2nd vorbim despre iluzia bun\u0103st\u0103rii creat\u0103 \u00een trecut prin faptul c\u0103 s-au pompat bani \u00een cre\u0219teri nesustenabile de pensii \u0219i salarii, care au dus implicit la cre\u0219terea deficitului bugetar. Apoi vorbim de cre\u0219terea infla\u021biei pe o perioad\u0103 \u00eendelungat\u0103, luni de zile consecutiv, dar \u0219i de o sc\u0103dere a comenzilor din mediul privat. Toate acestea au dus la sc\u0103derea consumului din primele luni, iar lucrurile n u se pot \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi f\u0103r\u0103 reforme.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Rom\u00e2nia ar trebui s\u0103 fac\u0103 reforme reale, s\u0103 scad\u0103 num\u0103rul de companii de stat, s\u0103 fie mai pu\u021bini parlamentari, poate doar o singur\u0103 camer\u0103.<\/p>\n Nu ai cum s\u0103 cre\u0219ti economia cu o infla\u021bie a\u0219a de mare, pentru c\u0103 infla\u021bia mare duce la o \u00eencetinire a cre\u0219terii economice\u201d, a explicat economistul pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\tRadu Nechita: Pl\u0103tim erorile \u0219i iluziile din ultimii ani<\/p>\n La r\u00e2ndul s\u0103u, Radu Nechita, profesor de economie la UBB,\u00a0 a explicat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103 economia mondial\u0103 va \u00eencetini deoarece r\u0103zboaiele curente \u0219i nota de plat\u0103 a politicilor trecute \u00eenseamn\u0103 o distrugere de vie\u021bi, de bog\u0103\u021bie (infrastructur\u0103 militar\u0103 \u0219i civil\u0103, armament) \u0219i o reducere a capacit\u0103\u021bii de a produce bog\u0103\u021bie (activit\u0103\u021bile productive sunt blocate sau cel pu\u021bin st\u00e2njenite de costuri mai mari, de incertitudine).<\/p>\n \u201eClasa noastr\u0103 politic\u0103 va da, \u00eens\u0103, vina pe r\u0103zboaie \u0219i pe al\u021bi factori externi, ascunz\u00e2nd vina sa pentru situa\u021bia \u00een care suntem acum. \u0218i alte \u021b\u0103ri se confrunt\u0103 cu dificult\u0103\u021bi, poate chiar mai mari din cauza r\u0103zboiului \u0219i totu\u0219i nu au deficitul nostru abisal \u0219i perpetuat prin cre\u0219teri de cheltuieli publice. De fapt, pe l\u00e2ng\u0103 acest r\u0103zboi care nu ne ajut\u0103 deloc, noi pl\u0103tim, de fapt, erorile \u0219i iluziile din to\u021bi ace\u0219ti ani de zile \u00een care imobilismul a fost vopsit \u00een stabilitate, \u00een care cre\u0219terile de venituri nejustificate de productivitate au fost paravanul cre\u0219terii privilegiilor clasei politice \u0219i a celor care o protejeaz\u0103\u201d, a declarat Nechita. <\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Potrivit acestuia, ceea ce numim cre\u0219tere economic\u0103 se refer\u0103 la varia\u021bia produsului intern brut, adic\u0103 la sporul de bog\u0103\u021bie produs \u00eentr-o \u021bar\u0103 \u00een decurs de un an. <\/p>\n \u201eEste o aproximare a prosperit\u0103\u021bii relativ u\u0219or de \u00een\u021beles, dar care are limite de care trebuie s\u0103 \u021binem cont, deoarece aproximarea aceasta poate da uneori rateuri \u0219i interpret\u0103ri gre\u0219ite. \u00cen general este mai bine s\u0103 creasc\u0103 PIB dec\u00e2t s\u0103 scad\u0103, dar nu orice cre\u0219tere a PIB este s\u0103n\u0103toas\u0103. Exemplele de cre\u0219teri nes\u0103n\u0103toase ale PIB sunt g\u0103site atunci c\u00e2nd guvernele se \u00eendatoreaz\u0103 pentru pomeni electorale, c\u00e2nd se finan\u021beaz\u0103 politici pr\u0103p\u0103stioase (industrializarea for\u021bat\u0103 din perioada comunist\u0103, care a rezultat \u00eentr-o industrie incapabil\u0103 s\u0103 ramburseze prin v\u00e2nz\u0103ri pe pie\u021be concuren\u021biale \u00eemprumuturile f\u0103cute, sau, mai recent, lockdownurile totale din perioada pandemiei).<\/p>\n \u00cen cazul la care ne referim acum, cu r\u0103zboaie aproape mondiale, am putea avea \u0219i surprize contabile, \u00een care PIB-ul unor \u021b\u0103ri s\u0103 creasc\u0103 prin \u00eendatorare \u0219i cre\u0219terea produc\u021biei de armament. Rachetele \u0219i bombele care explodeaz\u0103 umfl\u0103 PIB, dar nu sporesc bog\u0103\u021bia total\u0103, dimpotriv\u0103\u201d, a ad\u0103ugat economistul.<\/p>\n Pe scurt, a ad\u0103ugat acesta, este important s\u0103 distingem \u00eentre cre\u0219terile de PIB care reflect\u0103 o cre\u0219tere a prosperit\u0103\u021bii \u0219i cre\u0219terile de PIB care sunt o iluzie contabil\u0103: \u201eAceste iluzii dispar la un moment dat, cum a fost \u0219i cazul Rom\u00e2niei. Dac\u0103 se iau m\u0103surile potrivite, eliminarea iluziilor se traduce printr-o reducere a PIB-ului, printr-o aducere a sa cu picioarele pe p\u0103m\u00e2nt, adic\u0103 la realitate.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n Altfel spus, nu orice recesiune, nu orice reducere a PIB este nes\u0103n\u0103toas\u0103: conteaz\u0103 cauzele \u0219i conteaz\u0103 ce anume urmeaz\u0103 mai departe. Tocmai acesta este motivul meu de \u00eengrijorare \u0219i, se pare, \u0219i al celor care privesc din exterior economia rom\u00e2neasc\u0103.<\/p>\n \u00cen ultimii ani, puterea \u0219i opozi\u021bia s-au \u00eentrecut \u00een demagogie, a fost o adev\u0103rat\u0103 licita\u021bie de propuneri care nu au f\u0103cut dec\u00e2t s\u0103 \u00eent\u0103reasc\u0103 privilegiile unui sistem de extrac\u021bie de resurse pe seama contribuabililor. Puterea \u0219i opozi\u021bia se r\u0103zboiesc pentru a captura acest sistem extractiv, nu pentru a-l demonta. Foarte pu\u021bini politicieni \u0219i \u201einfluenceri\u201d au propus m\u0103suri care s\u0103 demonteze acest sistem, care s\u0103 reduc\u0103 r\u0103splata celor care redistribuie bog\u0103\u021bie \u00een folos propriu \u0219i s-o m\u0103reasc\u0103 pentru cei care produc bog\u0103\u021bie. Iar m\u0103surile luate \u00een aceast\u0103 direc\u021bie sunt \u0219i mai pu\u021bine dec\u00e2t propunerile\u201d, a declarat economistul pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n FMI a redus la jum\u0103tate prognoza de cre\u0219tere economic\u0103 a Rom\u00e2niei pentru 2026<\/p>\n Fondul Monetar Interna\u0163ional (FMI) a redus la jum\u0103tate prognoza de cre\u0219tere economic\u0103 a Rom\u00e2niei pentru 2026, de la 1,4% la 0,7%, arat\u0103 cel mai recent raport World Economic Outlook (WEO) al institu\u021biei.<\/p>\n Institu\u021bia financiar\u0103 se a\u0219teapt\u0103 totu\u0219i ca economia Rom\u00e2niei s\u0103 accelereze \u00een 2027, c\u00e2nd FMI vede o cre\u0219tere economic\u0103 de 2,5%.<\/p>\n \u00cen raport, FMI mai estimeaz\u0103 c\u0103 rata anual\u0103 infla\u021biei din Rom\u00e2nia se va situa la 7,8% \u00een 2026, o alt\u0103 revizuire \u00een sus, de la prognoza de 6,7% din toamn\u0103. Pentru 2027, Fondul estimeaz\u0103 o infla\u021bie de 3,9% \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n Institu\u0163ia financiar\u0103 interna\u0163ional\u0103 se a\u015fteapt\u0103 la o atenuare a deficitului de cont curent al Rom\u00e2niei \u00een acest an. Astfel, pentru 2026, FMI estimeaz\u0103 acum un deficit de cont curent de 6,8%, \u00een sc\u0103dere de la 8% \u00een 2025. Totu\u0219i, \u0219i aici a avut loc o \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bire: \u00een prognoza anterioar\u0103, Fondul vedea o reducere mai puternic\u0103 a deficitului de cont curent, la 6,6%. Pentru 2027, institu\u021bia financiar\u0103 vede un deficit de cont curent de 6,2%.<\/p>\n \u00cen privin\u0163a ratei \u015fomajului, FMI estimeaz\u0103 c\u0103 acesta va fi de 6% \u00een 2026 \u0219i de 5,9% \u00een 2027. Anterior, institu\u021bia vedea un \u0219omaj de 5,8% pentru 2026.<\/p>\n Previziunile au fost publicate cu prilejul reuniunilor de prim\u0103var\u0103 ale Fondului Monetar Interna\u0163ional (FMI) \u015fi B\u0103ncii Mondiale (BM), care se desf\u0103\u015foar\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2na aceasta la Washington.<\/p>\n \t\t\tEconomia mondial\u0103 ar putea fi \u00een pragul recesiunii<\/p>\n Economia mondial\u0103 ar putea fi \u00een pragul recesiunii, avertizeaz\u0103 Fondul Monetar Interna\u0163ional, care \u0219i-a \u00eenr\u0103ut\u0103\u0163it mar\u0163i previziunile privind cre\u015fterea economiei mondiale \u00een acest an, transmite agen\u021bia Reuters, citat\u0103 de Agerpres. Aceasta pe fondul r\u0103zboiului din Iran, care a dus la major\u0103ri ale pre\u0163ului energiei \u015fi perturb\u0103ri pe lan\u0163ul de aprovizionare<\/p>\n
\n \u201eTrebuie s\u0103 pl\u0103tim pre\u021bul\u201d – Avertismentul dur al economi\u0219tilor pentru Rom\u00e2nia \u00een plin\u0103 criz\u0103 energetic\u0103<\/p>\n