![\"Cineva](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776494470_997_index.jpeg\")
<\/p>\nEconomi\u0219tii consulta\u021bi de \u201eAdev\u0103rul\u201d au criticat \u00een termeni duri reforma companiilor de stat, anun\u021bat\u0103 de vicepremierul Oana Gheorghiu, sus\u021bin\u00e2nd c\u0103 singura solu\u021bie viabil\u0103 ar fi privatizarea lor integral\u0103.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Economi\u0219tii spun c\u0103 singura solu\u021bie pentru reforma companiilor de stat ar fi privatizarea<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Economistul Radu Nechita, profesor la UBB consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 c\u00e2teva elemente pozitive: identificarea \u201eg\u0103urilor negre\u201d din economie, formularea unor criterii de prioritizare \u0219i men\u021bionarea posibilit\u0103\u021bii privatiz\u0103rii transparente prin burs\u0103. Totu\u0219i, el atrage aten\u021bia c\u0103, \u00een lipsa transparen\u021bei \u0219i a privatiz\u0103rii, reformele de guvernan\u021b\u0103 risc\u0103 s\u0103 perpetueze exact sistemul care a generat pierderile. \u00cen opinia sa, investi\u021biile \u00een companii de stat au fost adesea pretexte pentru risip\u0103 \u0219i contracte supraevaluate<\/a>, iar simpla etichetare a unor societ\u0103\u021bi drept \u201einfrastructur\u0103 critic\u0103\u201d \u2013 precum ELCEN, Oil Terminal sau CFR SA \u2013 nu justific\u0103 men\u021binerea ineficien\u021bei.<\/p>\n \u201eReform\u0103 sau privatizare? Direc\u021bia este bun\u0103, metoda ameliorabil\u0103, dar viteza este prea mic\u0103\u201d, a declarat Radu Nechita pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, afirm\u00e2nd \u00eens\u0103 c\u0103 \u00een reform\u0103 sunt c\u00e2teva lucruri bune: se identific\u0103 \u0219i se centralizeaz\u0103 aceste g\u0103uri negre, cu pagubele pe care ele le genereaz\u0103 contribuabilului dar \u0219i cu beneficiile pe care le genereaz\u0103 re\u021belei extractive care c\u0103pu\u0219eaz\u0103 de decenii bugetul de stat;\u00a0sunt precizate ni\u0219te criterii de bun sim\u021b dar ameliorabile prin care s\u0103 se prioritizeze rezolvarea acestor probleme; se aminte\u0219te solu\u021bia privatiz\u0103rii transparente, adic\u0103 pe burs\u0103, ceea ce va scandaliza cel mai tare re\u021beaua extractiv\u0103 amintit\u0103 mai sus.<\/p>\n Pe fiecare categorie de m\u0103suri propuse de Guvern, Nechita ridic\u0103 obiec\u021bii punctuale. <\/p>\n \u201eCompanii precum ELCEN, Oil Terminal \u0219i\u00a0CFR SA\u00a0sunt considerate infrastructuri critice \u0219i vor beneficia de investi\u021bii \u0219i reforme de guvernan\u021b\u0103. De decenii, electoratul a fost am\u0103git cu ideea c\u0103 infrastructura critic\u0103 poate justifica orice costuri, orice fraude, orice sifon\u0103ri de fonduri, c\u0103 ea este o surs\u0103 de sinecuri sau o vac\u0103 de muls pentru re\u021beaua extractiv\u0103. Ce \u00eenseamn\u0103 acele reforme de guvernan\u021b\u0103 f\u0103r\u0103 transparen\u021b\u0103, f\u0103r\u0103 privatizare par\u021bial\u0103? Perpetuarea sistemului care a generat aceste pierderi. Ce \u00eenseamn\u0103 investi\u021bii? Exact ce au \u00eensemnat ele \u0219i p\u00e2n\u0103 acum: oportunit\u0103\u021bi de suprafacturare pentru firmele conectate politic\u201d, a declarat economistul pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Nechita: Redresarea opera\u021bional\u0103 care nu \u00eenseamn\u0103 privatizare este o iluzie<\/p>\n Pe de alt\u0103 parte, spune economistul, \u00een cazul unor societ\u0103\u021bi precum Avioane Craiova sau Romaero, Guvernul va trebui s\u0103 ia decizii strategice la nivel interministerial, av\u00e2nd \u00een vedere importan\u021ba lor industrial\u0103. \u201eDa, produc\u021bia de avioane este de mare interes strategic \u0219i industrial. \u00centrebarea este \u00eens\u0103 dac\u0103 putem s-o facem \u00een condi\u021bii rezonabile de eficien\u021b\u0103, deoarece strategic nu \u00eenseamn\u0103 \u0219i nu trebuie s\u0103 \u00eensemne anti-eficien\u021b\u0103. Din fericire, avem exemplul Aerostar, care ne arat\u0103 ce ar fi fost Avioane Craiova dac\u0103 ar fi fost privatizat\u0103, chiar \u0219i a\u0219a, nu \u00een cel mai fericit mod, cum a fost privatizat\u0103 Aerostar Bac\u0103u, \u00een anii 1990. Hai s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m m\u0103car din gre\u0219elile noastre, dac\u0103 nu vrem s\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m din gre\u0219elile altora sau din manualele de economie\u201d, a afirmat Nechita.<\/p>\n \u00cen ce prive\u0219te punctul din reforma companiilor de stat care prevede transformarea dup\u0103 model european, economistul a afirmat c\u0103 formularea \u201eCNCIR ar urma s\u0103 fie reorganizat\u0103 pentru a deveni competitiv\u0103 dup\u0103 modele europene\u201d este extrem de vag\u0103.<\/p>\n \u201eMai vag de at\u00e2t nu cred c\u0103 poate formula nici m\u0103car un elev \u0219mecher care nu \u0219i-a \u00eenv\u0103\u021bat lec\u021bia de zi\u201d, a declarat Nechita.<\/p>\n \u00cen ce prive\u0219te redresarea opera\u021bional\u0103 pe care Guvernul spune c\u0103 o va implementa la\u00a0CFR C\u0103l\u0103tori, Metrorex \u0219i TAROM \u201eposibil cu sprijin extern\u201d<\/a>, Radu Nechita a afirmat c\u0103 \u201eorice redresare opera\u021bional\u0103 care nu \u00eenseamn\u0103 privatizare este perpetuarea iluziilor p\u0103guboase \u00een care ne-am compl\u0103cut p\u00e2n\u0103 acum\u201d.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Vorbind de Telecomunica\u021bii CFR \u015fi Tipografica Filaret, pentru care Guvernul a luat \u00een calcul fuziuni sau absorb\u021bii, economistul a repetat c\u0103 \u201e\u00een absen\u021ba privatiz\u0103rii, aceste fuziuni \u0219i absorb\u021bii nu vor \u00eensemna altceva dec\u00e2t faptul c\u0103 din dou\u0103 gropi se va face o groap\u0103 mai mare\u201d.<\/p>\n C\u00e2t prive\u0219te \u00eenchiderea unor firme, economistul Radu Nechita a amintit c\u0103, potrivit unui raport al B\u0103ncii Mondiale,\u00a0unul din domeniile \u00een care Rom\u00e2nia sub-performa fa\u021b\u0103 de alte state din UE era durata procedurilor de lichidare\/\u00eenchidere a firmelor (mai lung\u0103 dec\u00e2t \u00een alte \u021b\u0103ri \u0219i cu un procent mai redus de recuperare a crean\u021belor). <\/p>\n \u201eEste bine c\u0103 aceste firme sunt deconectate de la robinetul banului public, dar nu ar trebui risipit\u0103 ocazia de a schimba un pic procedurile de lichidare, \u00een a\u0219a fel \u00eenc\u00e2t creditorii s\u0103 fie cei proteja\u021bi, nu debitorii \u0219i \u00een nici un caz \u201e\u021beparii\u201d, scuza\u021bi termenul\u201d, a punctat Nechita pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\tSilviu Gresoi: Statul trebuia s\u0103 intervin\u0103 mai cur\u00e2nd<\/p>\n La r\u00e2ndul lui, analistul de date Silviu Gresoi a explicat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103 m\u0103surile anun\u021bate de Guvern \u00een reforma companiilor de stat nu sunt suficiente \u0219i vin cam t\u00e2rziu. \u201eNu sunt suficiente. Statul \u00eenchide companii dup\u0103 10\u201320 de ani de pierderi, nu le gestioneaz\u0103. Problema real\u0103 este c\u0103 nu exist\u0103 un sistem de monitorizare \u0219i interven\u021bie timpurie. Se ac\u021bioneaz\u0103 abia c\u00e2nd e prea t\u00e2rziu. F\u0103r\u0103 indicatori clari de performan\u021b\u0103, responsabilitate managerial\u0103 \u0219i interven\u021bie preventiv\u0103, vom continua s\u0103 \u00eenchidem companii \u00een loc s\u0103 le salv\u0103m la timp\u201d, a declarat analistul pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Preciz\u00e2nd c\u0103, \u201e\u00een primul r\u00e2nd, trebuie evitat\u0103 repetarea situa\u021biei\u201d, analistul a afirmat c\u0103 \u201estatul trebuie s\u0103 intervin\u0103 mai devreme, nu dup\u0103 ani de pierderi. Asta \u00eenseamn\u0103 un control mai strict asupra modului \u00een care sunt conduse companiile \u0219i decizii luate la timp, nu \u00een ultimul moment\u201d.<\/p>\n \u00cen al doilea r\u00e2nd, a ad\u0103ugat acesta, este nevoie de responsabilitate real\u0103. \u201eManagementul companiilor de stat trebuie evaluat constant, iar rezultatele slabe s\u0103 aib\u0103 consecin\u021be rapide, nu tolerate ani la r\u00e2nd. <\/p>\n Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, transparen\u021ba este esen\u021bial\u0103. Datele privind performan\u021ba acestor companii ar trebui s\u0103 fie clare \u0219i accesibile, pentru ca problemele s\u0103 fie vizibile din timp, nu descoperite c\u00e2nd deja sunt ireversibile\u201d, a explicat Gresoi pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n \t\t\tCristian P\u0103un: Singura solu\u021bie viabil\u0103 este privatizarea integral\u0103<\/p>\n Economistul Cristian P\u0103un, profesor la ASE, sus\u021bine c\u0103 singura solu\u021bie real\u0103 este privatizarea integral\u0103 a companiilor de stat, nu men\u021binerea statului ca ac\u021bionar majoritar. El argumenteaz\u0103 c\u0103 statul nu poate reproduce mecanismele sectorului privat: managementul este inevitabil influen\u021bat politic, iar no\u021biunea de \u201eadministrator independent\u201d este iluzorie.<\/p>\n \u00cen plus, companiile de stat distorsioneaz\u0103 concuren\u021ba, deoarece beneficiaz\u0103 de subven\u021bii \u0219i sprijin public, ceea ce le permite s\u0103 opereze la pre\u021buri artificiale, acoperite din taxe sau datorie public\u0103. P\u0103un consider\u0103 c\u0103 rolul statului ar trebui s\u0103 fie acela de arbitru, nu de juc\u0103tor \u00een economie, \u0219i c\u0103 lipsa unui calcul economic real \u00een companiile de stat, mai ales \u00een cele monopoliste, duce inevitabil la ineficien\u021b\u0103 \u0219i pierderi. \u00cen opinia sa, men\u021binerea statului \u00een economie este rezultatul unei op\u021biuni politice constante, \u00een pofida eviden\u021belor c\u0103 statul este un administrator slab al resurselor.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n \u201eExist\u0103 o singur\u0103 solu\u021bie viabil\u0103: privatizarea lor integral\u0103, nu pachete minoritare care men\u021bin statul la butoanele principale! Orice pledoarie pentru altceva este gargar\u0103 ieftin\u0103, populist\u0103, drum sigur spre \u0219i mai mult dezastru \u0219i faliment.<\/p>\n Rom\u00e2nia se afl\u0103 ast\u0103zi unde se afl\u0103 pentru c\u0103 niciodat\u0103 nu a fost condus\u0103 de politicieni lumina\u021bi care s\u0103 fie \u00een stare s\u0103 apere astfel de principii, s\u0103 ac\u021bioneze \u00een spiritul \u0219i litera lor. Mereu am c\u0103utat calea de mijloc, mereu am c\u0103utat varianta s\u0103 men\u021binem statul \u00een schem\u0103, ca principal actor \u00een tot \u0219i \u00een toate. \u00cen ciuda eviden\u021belor empirice care arat\u0103 mereu c\u0103 statul este cel mai prost administrator al averii noastre. C\u0103 statul \u00eencurc\u0103 alocarea resurselor rare, nu este niciodat\u0103 o solu\u021bie eficient\u0103 \u0219i viabil\u0103 la a\u0219a ceva. Pe aici, mai abitir ca prin alte p\u0103r\u021bi, talibanii pie\u021bei au fost pu\u021bini \u0219i pu\u0219i prompt la zid de talibanii statului ultra-potent. De c\u00e2te ori nu am sim\u021bit asta pe pielea mea… Consecin\u021bele se v\u0103d cu ochiul liber, nu \u00ee\u021bi trebuie prea mult\u0103 \u0219coal\u0103 de economie s\u0103 vezi diferen\u021bele… \u00cen Rom\u00e2nia nu numai c\u0103 avem o gr\u0103mad\u0103 de companii de stat. Avem \u0219i institu\u021bii, tot de stat, care \u201dau grij\u0103\u201d pe bani mul\u021bi de aceste companii de stat (gen AVAS sau SAPE)\u201d, a afirmat Cristian P\u0103un.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Bogdan Gl\u0103van: Nimeni nu \u0219i-a dorit cu adev\u0103rat privatizarea<\/p>\n Economistul Bogdan Gl\u0103van a explicat, la r\u00e2ndul s\u0103u, c\u0103 nimeni nu \u0219i-a dorit cu adev\u0103rat privatizarea companiilor de stat.<\/p>\n \u201eCompaniile de stat nu sunt ale noastre, ele sunt ale nomenclaturii care le c\u0103l\u0103re\u0219te. Noi nu avem nici un drept asupra acestor companii \u0219i nici un folos. \u00cen schimb, nomenclatura face ce vrea cu ele.<\/p>\n Privatizarea \u00eenseamn\u0103 s\u0103 sco\u021bi aceste companii de sub st\u0103p\u00e2nirea nomenclaturii \u0219i s\u0103 le dai \u00een proprietate celor care vor s\u0103 investeasc\u0103 \u00een ele \u0219i s\u0103 tr\u0103iasc\u0103, mai departe, din investi\u021biile \u0219i din munca lor, nu din banii altor oameni.<\/p>\n \u00cen realitate, nimeni nu a dorit cu adev\u0103rat privatizarea. Dac\u0103 o dorea. o spunea de la \u00eenceput, de c\u00e2nd s-a format guvenul, nu acum, c\u00e2nd se \u00eencing spiritele \u0219i le convine s\u0103 manipuleze. \u00cen realitate, tuturor le-a convenit un lucru: s\u0103 creasc\u0103 birurile\u201d, a declarat economistul Bogdan Gl\u0103van.<\/p>\n \t\t\tReforma companiilor de stat<\/p>\n Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat joi, 16 aprilie, primele concluzii ale procesului de\u00a0reform\u0103 a companiilor de stat, descriind o situa\u021bie financiar\u0103 care, \u00een opinia sa, nu mai poate fi ignorat\u0103.<\/p>\n Ea a vorbit despre o problem\u0103 sistemic\u0103, generat\u0103 de\u00a0peste 1.500 de societ\u0103\u021bi\u00a0\u00een care statul este ac\u021bionar, dintre care multe func\u021bioneaz\u0103 ineficient \u0219i genereaz\u0103 pierderi semnificative pentru bugetul public.<\/p>\n \u00cen acest context, spune Oana Gheorghiu, guvernul a decis s\u0103 \u00eenceap\u0103 cu un proiect-pilot care vizeaz\u0103 22 de companii din domenii-cheie precum energia, transporturile \u0219i industria, care au acumulat datorii bugetare de aproximativ 4,2 miliarde de lei \u0219i au \u00eenregistrat pierderi nete de circa 1,12 miliarde de lei doar \u00een ultimul an raportat.<\/p>\n Portivit proiectului-pilot g\u00e2ndit de guvern, acolo unde exist\u0103 importan\u021b\u0103 strategic\u0103, statul va continua s\u0103 investeasc\u0103 \u0219i s\u0103 consolideze activitatea, \u00eens\u0103, \u00een cazul societ\u0103\u021bilor f\u0103r\u0103 perspectiv\u0103 economic\u0103, se vor lua \u00een calcul m\u0103suri mai drastice, inclusiv restructur\u0103ri, fuziuni sau \u00eenchideri.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n 1. Infrastructur\u0103 critic\u0103<\/p>\n Companii precum ELCEN, Oil Terminal \u0219i\u00a0CFR SA\u00a0sunt considerate infrastructuri critice \u0219i vor beneficia de investi\u021bii \u0219i reforme de guvernan\u021b\u0103.<\/p>\n 2. Decizie strategic\u0103<\/p>\n \u00cen cazul unor societ\u0103\u021bi precum Avioane Craiova sau Romaero, Guvernul va trebui s\u0103 ia decizii strategice la nivel interministerial, av\u00e2nd \u00een vedere importan\u021ba lor industrial\u0103.<\/p>\n 3. Transformare dup\u0103 model european<\/p>\n CNCIR ar urma s\u0103 fie reorganizat\u0103 pentru a deveni competitiv\u0103 dup\u0103 modele europene.<\/p>\n 4. Redresare opera\u021bional\u0103<\/p>\n CFR C\u0103l\u0103tori, Metrorex \u0219i TAROM vor intra \u00eentr-un proces de redresare opera\u021bional\u0103, posibil cu sprijin extern.<\/p>\n 5. Fuziuni \u0219i absorb\u021bii<\/p>\n Pentru societ\u0103\u0163i precum Telecomunica\u021bii CFR \u015fi Tipografica Filaret sunt luate \u00een calcul fuziuni sau absorb\u021bii.<\/p>\n 6. Ie\u0219ire din portofoliu<\/p>\n Opt companii de stat vor fi \u00eenchise definitiv, prin ie\u0219irea controlat\u0103 din portofoliului statului, potrivit unui anun\u021b oficial al Guvernului, potrivit c\u0103ruia datoriile totale ale celor 22 de companii analizate de autorit\u0103\u021bi sunt de 4,2 miliarde de lei.<\/p>\n
\n Vicepremierul Oana Gheorghiu anun\u021b\u0103 un plan de investi\u0163ii la CFR SA. \u201eEste singurul care poate s\u0103 rezolve problemele structurale\u201d<\/p>\n