{"id":160443,"date":"2026-04-18T22:11:09","date_gmt":"2026-04-18T22:11:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/160443\/"},"modified":"2026-04-18T22:11:09","modified_gmt":"2026-04-18T22:11:09","slug":"radiografia-revoltei-aproape-40-dintre-romani-vor-schimbarea-sistemului-politic-prin-orice-mijloace","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/160443\/","title":{"rendered":"Radiografia revoltei: aproape 40% dintre rom\u00e2ni vor schimbarea sistemului politic \u201eprin orice mijloace\u201d"},"content":{"rendered":"

Un sondaj recent arat\u0103 o realitate nelini\u0219titoare: aproape 40% dintre rom\u00e2ni ar accepta schimbarea sistemului politic indiferent de mijloace. Sociologul Ioan Hosu explic\u0103, \u00eentr-un interviu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, de unde vine aceast\u0103 radicalizare \u0219i ce riscuri ascunde ea.<\/p>\n

\t\t\t\"\u201eLuna<\/p>\n

\u201eLuna de miere\u201d oferit\u0103 de rom\u00e2ni puterii s-a terminat. FOTO: Inquam Photos<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

39,2% dintre rom\u00e2ni consider\u0103 c\u0103 sistemul politic din Rom\u00e2nia trebuie \u00eenlocuit complet, indiferent de mijloace. Al\u021bi 29,9% cer schimb\u0103ri profunde, dar prin mijloace democratice, se arat\u0103 \u00eentr-un sondaj realizat de Agen\u021bia de Rating Politic<\/a> (ARP) \u00eenainte de s\u0103rb\u0103torile pascale. <\/p>\n

Sondajul<\/a> relev\u0103 c\u0103 70,5% dintre responden\u021bi consider\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia se \u00eendreapt\u0103 \u00eentr-o direc\u021bie gre\u0219it\u0103, fa\u021b\u0103 de 21,2% care v\u0103d o direc\u021bie bun\u0103. Pesimismul traverseaz\u0103 toate segmentele demografice, cu v\u00e2rfuri la votan\u021bii AUR (88,4%), SOS (71,1%) \u0219i PSD (56,8%).<\/p>\n

\u201eBarometrul Poll\/Int Rom\u00e2nia, valul Aprilie 2026, realizat de ARP, arat\u0103 c\u0103 Rom\u00e2nia este \u00eentr-un punct de stres social \u0219i politic ridicat, asem\u0103n\u0103tor cu momentul 2024-2025. Rom\u00e2nia este, pe fond, \u00een acela\u0219i loc\u201d, se arat\u0103 \u00een preambulul sondajului. <\/p>\n

Barometrul indic\u0103 o preocupare major\u0103 fa\u021b\u0103 de pre\u021buri \u0219i situa\u021bia material\u0103, dar \u0219i o nemul\u021bumire larg\u0103 fa\u021b\u0103 de direc\u021bia general\u0103 a \u021b\u0103rii. Tema schimb\u0103rii sistemului politic r\u0103m\u00e2ne dominant\u0103, cu aproape 40% dorind o schimbare \u00een orice condi\u021bii<\/a>.<\/p>\n

\u201eMajoritatea rom\u00e2nilor se simt afecta\u021bi puternic de cre\u0219terile de pre\u021buri \u0219i se tem de un impact al r\u0103zboiul din Iran asupra pre\u021burilor \u0219i de o criz\u0103 a carburan\u021bilor, mai mult dec\u00e2t se tem de extinderea r\u0103zboiului. \u201eRezervorul\u201d de nemul\u021bumire social\u0103 \u0219i politic\u0103 pentru o mi\u0219care politic\u0103 populist\u0103 este plin. Este un fond care \u00eencurajeaz\u0103 scepticismul fa\u021b\u0103 de politici publice \u0219i fa\u021b\u0103 de guvernare\u201d, arat\u0103 realizatorii sondajului. <\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Sociologul Ioan Hosu, profesor la FSPAC, \u00een cadrul Universit\u0103\u021bii Babe\u0219-Bolyai, a explicat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d semnifica\u021bia acestui sondaj. <\/p>\n

Sociologul Ioan Hosu explic\u0103 acest fenomen prin acumularea unor frustr\u0103ri sociale, economice \u0219i politice care au dep\u0103\u0219it un prag critic. \u201e\u00cen continuare sunt bazine electorale care a\u0219teapt\u0103 o schimbare, cum s\u0103 zic, radical\u0103 a sistemului. Despre asta e vorba\u201d, afirm\u0103 acesta, subliniind c\u0103 nu este un fenomen nou, dar care s-a amplificat \u00een ultimii ani.<\/p>\n

\t\t\t\u201eCred c\u0103 \u00een continuare lumea tr\u0103ie\u0219te \u00een povestea asta a schimb\u0103rilor radicale\u201d<\/p>\n

Potrivit sociologului, exist\u0103 o \u201epoveste\u201d colectiv\u0103 \u00een care o parte semnificativ\u0103 a popula\u021biei continu\u0103 s\u0103 cread\u0103: ideea c\u0103 o schimbare radical\u0103 ar putea rezolva rapid problemele sistemice ale Rom\u00e2niei. \u201eExist\u0103 \u00een continuare a\u0219tept\u0103ri c\u0103 o s\u0103 vin\u0103 \u0219i momentul schimb\u0103rilor radicale\u201d, spune Hosu, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 exemple externe sunt frecvent invocate pentru a alimenta aceast\u0103 percep\u021bie. \u201eProbabil, ceea ce s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een Ungaria e un exemplu \u00een direc\u021bia asta. Sigur, oamenii de acolo s-au dus u\u0219or \u00eentr-o alt\u0103 direc\u021bie, nu radical \u00eentr-o alt\u0103 direc\u021bie, dar s-au pus \u00een direc\u021bia reform\u0103rii sistemului politic.\u201d<\/p>\n

Aceast\u0103 dorin\u021b\u0103 de schimbare nu este \u00eens\u0103 neap\u0103rat fundamentat\u0103 pe un proiect coerent, ci mai degrab\u0103 pe o stare de nemul\u021bumire generalizat\u0103. \u201eCred c\u0103 \u00een continuare lumea tr\u0103ie\u0219te \u00een povestea asta a schimb\u0103rilor radicale\u201d, explic\u0103 sociologul, suger\u00e2nd c\u0103 este vorba mai degrab\u0103 despre o reac\u021bie emo\u021bional\u0103 dec\u00e2t despre o op\u021biune ra\u021bional\u0103 clar definit\u0103.<\/p>\n

Un factor important \u00een aceast\u0103 radicalizare este contextul interna\u021bional recent. \u201eEra Trump \u0219i ciclul electoral din superanul electoral 2024 a deschis genul acesta de apetit pentru solu\u021bii radicale\u201d, afirm\u0103 Hosu. \u00cen opinia sa, acest tip de discurs politic a legitimat ideea c\u0103 schimb\u0103rile bru\u0219te \u0219i drastice sunt nu doar posibile, ci \u0219i necesare.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u201eEconomia joac\u0103 un rol central\u201d<\/p>\n

Pe plan intern, \u00eens\u0103, explica\u021biile sunt \u0219i mai concrete. Economia joac\u0103 un rol central \u00een aceast\u0103 schimbare de mentalitate. \u201eProbabil oamenii se refer\u0103 mult mai mult la aspectele ce \u021bin de economie, pentru c\u0103 lucrurile aici s-au degradat \u0219i au devenit periculoase\u201d, spune sociologul. El indic\u0103 drept punct de inflexiune perioada pandemiei, care a generat transform\u0103ri majore \u00een pia\u021ba muncii \u0219i \u00een structura economic\u0103.<\/p>\n

\u201eLucrurile s-au degradat \u0219i au devenit periculoase \u00eencep\u00e2nd cu pandemia, cu statul acas\u0103, cu reconfigurarea locului de munc\u0103\u201d, explic\u0103 Hosu. Mai mult, anumite sectoare nu \u0219i-au revenit complet: \u201eanumite industrii pe care nu le mai vedem la volumele de dinainte de 2000-2001, turism, anumite zone de servicii, anumite zone din construc\u021bii\u201d.<\/p>\n

\t\t\t
\n Sondaj: Peste 30% dintre rom\u00e2ni se opun disloc\u0103rii de echipamente militare americane \u00een Rom\u00e2nia. Votan\u021bii AUR \u0219i SOS resping masiv decizia<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Aceast\u0103 insecuritate economic\u0103 este amplificat\u0103 de indicatori concre\u021bi care afecteaz\u0103 via\u021ba de zi cu zi: \u201eAsta vine, de asemenea, cu infla\u021bie \u00een jur de 10%, cu \u0219omaj care \u00een anumite zone \u00eencepe s\u0103 devin\u0103 problematic\u201d. \u00cen acest context, nemul\u021bumirea nu mai este doar politic\u0103, ci devine una existen\u021bial\u0103.<\/p>\n

Nu este de mirare, a\u0219adar, c\u0103 70% dintre rom\u00e2ni consider\u0103 c\u0103 \u021bara merge \u00eentr-o direc\u021bie gre\u0219it\u0103. Pentru Hosu, aceast\u0103 percep\u021bie este rezultatul unui cumul de factori: \u201econtextul intern nu e str\u0103lucit, iar nici factorii macro nu ne ajut\u0103\u201d. La acestea se adaug\u0103 tensiunile geopolitice: \u201er\u0103zboiul din Ucraina \u0219i agresivitatea Rusiei nu ajut\u0103\u201d.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, lipsa de coeren\u021b\u0103 \u0219i conflictul permanent din interiorul clasei politice alimenteaz\u0103 ne\u00eencrederea. \u201eNu se vede nicio \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a proceselor decizionale, toate sunt tensionate \u0219i toate sunt duse p\u00e2n\u0103 la limita suportabilit\u0103\u021bii publice\u201d, spune sociologul. Disputele din coali\u021bia de guvernare contribuie la percep\u021bia general\u0103 de haos \u0219i lips\u0103 de direc\u021bie.<\/p>\n

Aceast\u0103 stare de incertitudine se traduce \u00eentr-o concluzie simpl\u0103 pentru mul\u021bi cet\u0103\u021beni: \u201etrebuie schimbat tot\u201d. Chiar dac\u0103 implica\u021biile unei astfel de schimb\u0103ri nu sunt clare. \u201eChiar dac\u0103, sigur, pentru unii asta \u00eenseamn\u0103 libert\u0103\u021bi suprimate sau limitate, conteaz\u0103 mai pu\u021bin, v\u0103d. Importan\u021ba este s\u0103 se schimbe\u201d, avertizeaz\u0103 Hosu.<\/p>\n

Un alt element important este apropierea unui nou ciclu electoral. \u201eSuntem \u00een 2026 \u0219i peste un an, \u00een 2027, deja vom intra \u00eentr-o logic\u0103 pre-electoral\u0103\u201d, explic\u0103 sociologul. \u00cen acest context, discursurile politice tind s\u0103 devin\u0103 mai radicale, pentru a r\u0103spunde cererii din societate.<\/p>\n

\t\t\t\u201eDac\u0103 lumea asta vrea s\u0103 aud\u0103, asta trebuie s\u0103 le d\u0103m\u201d<\/p>\n

\u201eUnii dintre actorii politici la asta se uit\u0103, la datele din sondaje. Dac\u0103 lumea asta vrea s\u0103 aud\u0103, asta trebuie s\u0103 le d\u0103m\u201d, spune Hosu. Cu alte cuvinte, exist\u0103 riscul ca politicienii s\u0103 alimenteze \u0219i mai mult aceste tendin\u021be radicale, \u00een loc s\u0103 le tempereze.<\/p>\n

\u00cen acest peisaj, ascensiunea unor partide care se prezint\u0103 drept alternative la sistemul actual devine explicabil\u0103. \u201ePromisiunea celor din AUR este exact aceasta: noi suntem alternativa la actualul sistem\u201d, afirm\u0103 sociologul. El subliniaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 promisiune nu a fost \u00eenc\u0103 testat\u0103 la guvernare, ceea ce \u00eei men\u021bine atractivitatea.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u201ePromisiunea asta \u00eenc\u0103 nu a trecut testul unei guvern\u0103ri \u0219i prin urmare n-au schimbat-o \u00eenc\u0103, nefiind epuizat\u0103 ca poten\u021bial de atrac\u021bie\u201d, explic\u0103 Hosu. \u00cen lipsa unei dezam\u0103giri concrete, electoratul continu\u0103 s\u0103 investeasc\u0103 speran\u021b\u0103 \u00een aceast\u0103 alternativ\u0103.<\/p>\n

Pe de alt\u0103 parte, partidele mainstream par incapabile s\u0103 r\u0103spund\u0103 acestor semnale. \u201eEu cred c\u0103 \u00een continuare exist\u0103 o incapacitate de a \u00een\u021belege\u201d, spune sociologul. Chiar \u0219i acolo unde exist\u0103 o \u00een\u021belegere teoretic\u0103 a problemelor, implementarea solu\u021biilor este blocat\u0103 de constr\u00e2ngeri administrative \u0219i politice.<\/p>\n

\t\t\t
\n Sondaj. Cum privesc rom\u00e2nii conflictul din Iran: c\u00e2\u021bi sunt de acord ca avioanele SUA s\u0103 foloseasc\u0103 bazele din Rom\u00e2nia<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u201eExist\u0103 o incapacitate de a reg\u00e2ndi \u0219i de a putea oferi, \u00eentr-un orizont de timp rezonabil, siguran\u021ba c\u0103 lucrurile m\u0103car se stabilizeaz\u0103 \u0219i devin predictibile\u201d, subliniaz\u0103 Hosu. Lipsa de predictibilitate este, \u00een opinia sa, unul dintre principalii factori care alimenteaz\u0103 ne\u00eencrederea.<\/p>\n

\u00cen final, problema central\u0103 r\u0103m\u00e2ne una de \u00eencredere. \u201eAvem \u00eencredere c\u0103 exist\u0103 un proiect de guvernare \u00een care ne putem baza? Oamenii au r\u0103spuns \u2018Nu!\u2019\u201d, concluzioneaz\u0103 sociologul. Aceast\u0103 lips\u0103 de \u00eencredere generalizat\u0103 este motorul principal al dorin\u021bei de schimbare radical\u0103.<\/p>\n

\u201eE vorba \u0219i despre faptul c\u0103 a trecut luna de miere, adic\u0103 cele 9-10 luni pe care electoratul le-a acordat politicienilor afla\u021bi la putere. Deja oamenii se a\u0219teapt\u0103 s\u0103 vad\u0103 schimb\u0103ri \u00een bine. Dar nu numai la noi, am v\u0103zut \u0219i \u00een Statele Unite, cam dup\u0103 un an, un an \u0219i ceva, deja \u00eencep s\u0103 apar\u0103 erod\u0103ri\u201d, arat\u0103 sociologul.\u00a0\u00a0<\/p>\n

Astfel, procentul de 40% nu reflect\u0103 doar o op\u021biune politic\u0103, ci o stare de spirit: o combina\u021bie de frustrare, nesiguran\u021b\u0103 \u0219i lips\u0103 de perspectiv\u0103. Iar dac\u0103 aceste tendin\u021be vor continua, Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 intre \u00eentr-o zon\u0103 \u00een care dorin\u021ba de schimbare \u201ecu orice pre\u021b\u201d ar putea deveni dominant\u0103 \u2013 cu consecin\u021be greu de anticipat.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Cum a fost realizat sondajul<\/p>\n

Este vorba despre un sondaj de tip omnibus construit pentru a fi reprezentativ pentru opiniile tuturor rom\u00e2nilor. Sondajul a fost realizat prin interviuri administrate \u00een panel online (CAWI). Este vorba despre 1.187 de interviuri cu popula\u021bie 18+, reprezentativ\u0103 pentru Rom\u00e2nia, durata: 1-10 Aprilie 2026.<\/p>\n

Metodologia de realizare, spun oficialii ARP a fost: panel online, opt-in, cu ponderare two-phase weighting, pe variabilele v\u00e2rst\u0103, sex, educa\u021bie, mediu de reziden\u021b\u0103, regiune, utilizare internet, vot anterior \u2013 conform datelor oficiale INS \u0219i AEP. Eroare statistic\u0103: 2,8%.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Un sondaj recent arat\u0103 o realitate nelini\u0219titoare: aproape 40% dintre rom\u00e2ni ar accepta schimbarea sistemului politic indiferent de…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":160444,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[46355,32,33,31,36,37,27,230,34,35,25,41,40,38,39,46646,359,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-160443","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-agentia-de-rating-politic","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-interviu","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-news","19":"tag-ro","20":"tag-romana","21":"tag-romania","22":"tag-romanian","23":"tag-schimbarea-sistemului-politic","24":"tag-sondaj","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116428006025729610","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/160443","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=160443"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/160443\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/160444"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=160443"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=160443"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=160443"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}