{"id":161116,"date":"2026-04-19T18:58:09","date_gmt":"2026-04-19T18:58:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/161116\/"},"modified":"2026-04-19T18:58:09","modified_gmt":"2026-04-19T18:58:09","slug":"s-a-prabusit-zidul-cetatii-hotin-celebra-fortareata-a-lui-stefan-cel-mare-pagubele-sunt-langa-pata-neagra-simbol-al-cetatii-autoritatile-ucrainene-sunt-acuzate-de-neglijenta-vide","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/161116\/","title":{"rendered":"S-a pr\u0103bu\u0219it zidul Cet\u0103\u021bii Hotin, celebra fort\u0103rea\u021b\u0103 a lui \u0218tefan cel Mare. Pagubele sunt l\u00e2ng\u0103 \u201epata neagr\u0103\u201d, simbol al cet\u0103\u021bii. Autorit\u0103\u021bile ucrainene sunt acuzate de neglijen\u021b\u0103 VIDEO"},"content":{"rendered":"<p>Zidul Cet\u0103\u021bii Hotin, una dintre cele mai celebre fort\u0103re\u021be ale lui \u0218tefan cel Mare, a \u00eenceput s\u0103 se pr\u0103bu\u0219easc\u0103.<\/p>\n<p>Incidentul a fost relatat, \u00een ziua de 19 aprilie 2026, at\u00e2t prin informa\u021bii difuzate de presa din <a href=\"https:\/\/ziare.com\/international\/ucraina\/\" title=\"Ucraina\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Ucraina<\/a>, c\u00e2t \u0219i prin informa\u021bii postate pe re\u021belele de socializare.<\/p>\n<p>&#8222;O sec\u021biune a zidului exterior al Cet\u0103\u021bii Khotyn (modul \u00een care ucrainenii scriu Hotin) s-a pr\u0103bu\u0219it. Nimeni nu a fost r\u0103nit. O \u00eenregistrare video a pr\u0103bu\u0219irii a fost postat\u0103 pe unul dintre canalele locale de Telegram. Ulterior, primarul ora\u0219ului Khotyn, Andrii Dranchuk, a confirmat autenticitatea \u00eenregistr\u0103rii pe pagina sa de <a href=\"https:\/\/ziare.com\/facebook\/\" title=\"Facebook\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Facebook<\/a>&#8222;, anun\u021b\u0103 site-ul <a href=\"https:\/\/www.ukrinform.net\/rubric-society\/4114127-section-of-wall-collapses-at-khotyn-fortress.html\" target=\"_blank\" rel=\"nofollow noopener\">Ukrinform<\/a>.<\/p>\n<p>Euromaidan Press prezint\u0103 incidentul \u00een termeni mult mai critici la adresa autorit\u0103\u021bilor locale:<\/p>\n<p>\u201eNu e AI\u201d<\/p>\n<p>&#8222;Un zid imens s-a pr\u0103bu\u0219it par\u021bial la Cetatea Hotin &#8211; unul dintre cele mai faimoase monumente medievale ale Ucrainei. Nu din cauza r\u0103zboiului, ci doar din cauza vechimii \u0219i a neglij\u0103rii.<\/p>\n<p>O sec\u021biune a cet\u0103\u021bii medievale de pe r\u00e2ul Nistru, la 17 km nord de Moldova, s-a pr\u0103bu\u0219it pe 17 aprilie, l\u0103s\u00e2nd \u00een ruine o parte dintr-una dintre cele \u0218apte Minuni ale Ucrainei&#8221;<\/p>\n<p>\u201eDa, din p\u0103cate, aceast\u0103 imagine nu este creat\u0103 cu inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103. Ieri, a avut loc o situa\u021bie foarte nepl\u0103cut\u0103 \u0219i extrem de periculoas\u0103 la frumoasa noastr\u0103 Cetate Khotyn. Da, a existat o pr\u0103bu\u0219ire par\u021bial\u0103 a zidului principal. \u0218i aceast\u0103 pr\u0103bu\u0219ire este foarte semnificativ\u0103. Toat\u0103 lumea este \u00een via\u021b\u0103! Cel mai important, nimeni nu a fost r\u0103nit\u201d, a scris primarul pe Internet.<\/p>\n<p>&#8222;Am observat c\u0103 speciali\u0219tii din Rezerva\u021bia Natural\u0103 Cetatea Khotyn \u0219i angaja\u021bii Serviciului de Urgen\u021b\u0103 de Stat au intervenit prompt \u0219i au restric\u021bionat accesul grupurilor de turi\u0219ti \u00een apropierea locului accidentului&#8221;, precizeaz\u0103 Ukrinform.<\/p>\n<p>Potrivit primarului, personalul &#8222;documenteaz\u0103 \u00een prezent situa\u021bia \u0219i preg\u0103te\u0219te documentele oficiale necesare&#8221;.<\/p>\n<p>Administra\u021bia militar\u0103 regional\u0103, Ministerul Culturii \u0219i Ministerul Dezvolt\u0103rii Comunitare \u0219i Teritoriale a Ucrainei au fost informate despre incident.<\/p>\n<p>Administra\u021bia ora\u0219ului promite c\u0103 va contribui la efortul financiar necesar pentru viitoarele lucr\u0103ri de restaurare.<\/p>\n<p>C\u00e2teva replici de pe Internet sunt foarte critice la adresa primarului din Hotin, dup\u0103 mesajul transmis de acesta. Una dintre replici este urm\u0103toarea:<\/p>\n<p>&#8222;Cetatea Hotin este inclus\u0103 \u00een Registrul de Stat al Patrimoniului Imobil al Ucrainei.<\/p>\n<p>Este un obiect al rezerva\u021biei istorice \u0219i arhitecturale de stat \u0219i este recunoscut\u0103 ca unul dintre cele mai importante monumente istorice \u0219i culturale ale Ucrainei, fiind un simbol al curajului \u0219i rezisten\u021bei. \u0218i acum, se pare c\u0103 rezisten\u021ba a sl\u0103bit, pentru c\u0103 nimeni nu are grij\u0103 de ea. Din p\u0103cate&#8221;<\/p>\n<blockquote class=\"twitter-tweet\">\n<p lang=\"en\" dir=\"ltr\">A huge wall just partially collapsed at Khotyn Fortress \u2014 one of Ukraine&#8217;s most famous medieval landmarks. Not due to war, it&#8217;s just old and neglected.<\/p>\n<p>A section of the medieval stronghold on the Dnister River, 17 km north of Moldova, gave way on 17 April, leaving part of one of\u2026 <a href=\"https:\/\/t.co\/oUWbGE3PpW\" rel=\"nofollow\">pic.twitter.com\/oUWbGE3PpW<\/a><\/p>\n<p>\u2014 Euromaidan Press (@EuromaidanPress) <a href=\"https:\/\/twitter.com\/EuromaidanPress\/status\/2045528150398963863?ref_src=twsrc%5Etfw\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">April 18, 2026<\/a><\/p><\/blockquote>\n<p>\u00cen cursul anului 2025, aproape 48.000 de turi\u0219ti au vizitat Cetatea Hotin.<\/p>\n<p>Cetate a lui \u0218tefan cel Mare<\/p>\n<p>Conform datelor disponibile pe Internet, prima fortifica\u021bie de la Hotin ar fi fost construit\u0103 pu\u021bin dup\u0103 anul 1000. Ulterior, aici s-a ridicat Cetatea Hotin, pe un mal abrupt al r\u00e2ului Nistru, devenind parte a lan\u021bului de ap\u0103rare a Moldovei \u00eempotriva invadatorilor.<\/p>\n<p>La jum\u0103tatea secolului XIV, cetatea a trecut de sub st\u0103p\u00e2nirea moldovean\u0103 sub cea otoman\u0103, apoi a fost revendicat\u0103 de polonezi. Ulterior Cetatea Hotin a ajuns din nou \u00een posesia Moldovei, aceasta fiind perioada voievodului \u0218tefan cel Mare (1457-1504).<\/p>\n<p>Redob\u00e2ndind cetatea, voievodul \u0218tefan cel Mare (1459-1504) dispune extinderea considerabil\u0103 a zidurilor, \u00een\u0103l\u021bate la 40 m, cu o l\u0103\u021bime de 5-6 m la vest, \u00eengustate \u0219i lipsite de metereze spre ap\u0103, ad\u0103ug\u00e2nd \u00eenc\u0103 trei turnuri: dou\u0103 cilindrice \u0219i unul rectangular la sud, cu poart\u0103 la care se ajunge pe un pod cu piloni, de felul celui \u00eent\u00e2lnit la Cetatea Neam\u021b \u0219i Cetatea de Scaun din Suceava, turnul masiv de nord, presupus a fi vechiul donjon \u0219i turnul de est fiind anterioare. Re\u0219edin\u021ba princiar\u0103 sau Palatul domnesc, desf\u0103\u0219urat pe dou\u0103 etaje \u00eenalte, paraclisul de tip naval, cu hramul &#8222;Adormirea Maicii Domnului&#8221;, \u0219i clopotni\u021ba, cu un parament de piatr\u0103 f\u0103\u021buit\u0103 \u0219i c\u0103r\u0103mid\u0103 aparent\u0103, dispuse ritmic, completeaz\u0103 ornamentele exterioare marcate de semnul crucii, deasupra celor patru \u0219iruri de figuri geometrice \u00eenscrise una \u00eentr-alta \u0219i \u00eentrerupte bizar de o pat\u0103 neagr\u0103.<\/p>\n<p>Legenda \u201epetei negre\u201d<\/p>\n<p>Alte modific\u0103ri apar sub domnia lui Petru Rare\u0219 (1527-1538, 1541-1546), \u00een 1540-1544, c\u00e2nd sunt ref\u0103cute zidul de vest \u0219i cele trei turnuri distruse \u00een 1538 de asediul polono-lituanian. De acum \u0219i p\u00e2n\u0103 \u00een secolul al XVI-lea, sub directa administrare a p\u00e2rc\u0103labilor moldoveni, devine prin contribu\u021biile aduse \u00een vistieria \u021b\u0103rii unul din cele mai mari t\u00e2rguri din vestul \u0219i estul Europei \u0219i punct strategic de prim ordin, servind ca ad\u0103post unor boieri sau domnitori, cum este cazul lui Ieremia Movil\u0103 \u0219i Sigismund Bathory, refugia\u021bi aici sub protec\u021bia polon\u0103 dup\u0103 1600. Moldovenii au pierdut apoi cetatea, din nou, \u00een favoarea turcilor. \u00cen secolul XVIII, cetatea a intrat \u00een posesia ru\u0219ilor, scrie Ziarul Lumina.<\/p>\n<p>Asupra cet\u0103\u021bii Hotin planeaz\u0103 multe legende \u0219i pove\u0219ti. Pe zidul exterior al cet\u0103\u021bii se poate vedea o pat\u0103 mare de culoare \u00eenchis\u0103 de origine necunoscut\u0103. Oamenii locului au tot felul de explica\u021bii mitice. Se spune c\u0103 pata a izvor\u00e2t din lacrimile Oksanei, o fat\u0103 pe care turcii ar fi \u00eengropat-o de vie \u00een zidurile cet\u0103\u021bii. O alt\u0103 variant\u0103 spune c\u0103 de fapt fata ar fi fost o moldoveanc\u0103. Al\u021bi oameni sus\u021bin c\u0103, de fapt, pata neagr\u0103 de pe ziduri ar fi fost f\u0103cut\u0103 de lacrimile osta\u0219ilor care au fost uci\u0219i de c\u0103tre otomani \u00een interiorul cet\u0103\u021bii, noteaz\u0103 Centrul Cultural Eudoxiu Hurmuzachi din Cern\u0103u\u021bi.<\/p>\n<p>De la Rom\u00e2nia Mare la Ucraina<\/p>\n<p>\u00cen perioada interbelic\u0103, cetatea Hotin, parte a Bucovinei de Nord, a revenit al\u0103turi de restul vechiului Principat al Moldovei \u00een Regatul Rom\u00e2niei. A\u0219a a fost p\u00e2n\u0103 \u00een 1940, c\u00e2nd teritoriul a fost luat de URSS \u0219i anexat RSS Ucraina. \u00cen timpul r\u0103zboiului, cetatea lui \u0218tefan cel Mare a fost sunt Rom\u00e2nia, dar Armata Ro\u0219ie a ocupat-o iar\u0103\u0219i \u00een 1944. Situa\u021bia a fost reconfirmat\u0103 prin tratatul de pace de la Paris din 1947, care a trasat noile grani\u021be europene ca urmare a celui de-al Doilea R\u0103zboi Mondial.<\/p>\n<p>Cetatea Hotin se afl\u0103 pe teritoriul de azi al Ucrainei, la circa 48 de kilometri de Cern\u0103u\u021bi.<\/p>\n<p>\u00cen cursul anului 2025, aproape 48.000 de persoane au vizitat acest obiectiv turistic.<\/p>\n<p>\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n<p> Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n<p>   <script async src=\"https:\/\/platform.twitter.com\/widgets.js\" charset=\"utf-8\"><\/script><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Zidul Cet\u0103\u021bii Hotin, una dintre cele mai celebre fort\u0103re\u021be ale lui \u0218tefan cel Mare, a \u00eenceput s\u0103 se&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":161117,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,36385,36,37,27,34,35,31978,25,46845,41,40,38,39,18400,26,28,29,30,685],"class_list":{"0":"post-161116","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-cetate","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-latest-news","16":"tag-latestnews","17":"tag-monument-istoric","18":"tag-news","19":"tag-patrimoniu-cultural","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-stefan-cel-mare","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories","29":"tag-ucraina"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116432909445722606","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/161116","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=161116"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/161116\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/161117"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=161116"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=161116"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=161116"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}