{"id":161973,"date":"2026-04-20T22:25:09","date_gmt":"2026-04-20T22:25:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/161973\/"},"modified":"2026-04-20T22:25:09","modified_gmt":"2026-04-20T22:25:09","slug":"mamacita-m-a-pus-pe-ganduri-si-i-am-intrebat-pe-specialisti-ce-inseamna-pentru-copii-o-astfel-de-piesa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/161973\/","title":{"rendered":"\u201eMamacita\u201d m-a pus pe g\u00e2nduri \u0219i i-am \u00eentrebat pe speciali\u0219ti ce \u00eenseamn\u0103 pentru copii o astfel de pies\u0103"},"content":{"rendered":"

Oare c\u00e2t de mult este prea mult c\u00e2nd vine vorba de copii? Care mai e grani\u021ba \u00eentre copil\u0103rie \u0219i maturitate? C\u00e2nd las\u0103 p\u0103pu\u0219ile \u0219i ma\u0219inu\u021bele, c\u00e2nd uit\u0103 de clublul lui Mickey Mouse \u0219i c\u00e2nd intr\u0103 \u00eentr-un club de-adev\u0103ratelea, la ag\u0103\u021bat? Se pare c\u0103 prin clasa a IV-a, dac\u0103 ar fi s\u0103 judec\u0103m dup\u0103 \u201eMamacita\u201d, piesa fra\u021bilor Velea, copiii de 10 \u0219i 12 ani ai Antoniei \u0219i ai lui a \u0219i Alex Velea. Scriu aceste r\u00e2nduri \u00een calitate de mam\u0103, de psihopedagog, dar \u0219i de fost profesor. Iar pentru a \u00een\u021belege mai bine scandalul \u201eMamacita\u201d am stat de vorb\u0103 un sociolog \u0219i cu un psiholog. <\/p>\n

La finalul s\u0103pt\u0103m\u00e2nii trecute, Dominic \u0219i Akim Velea au lansat piesa \u201eMamacita\u201d pe YouTube, cu videoclip cu tot. Opinia public\u0103 a luat foc: pu\u0219tii c\u00e2ntau despre o feti\u021b\u0103 pe care voiau s-o \u201efac\u0103 a lor\u201d \u0219i s-o duc\u0103 \u00een club, \u00een timp ce o pu\u0219toaic\u0103 de 8-9 ani dansa \u0219i se pref\u0103cea sup\u0103rat\u0103, semn c\u0103 \u201ese las\u0103 greu\u201d la insisten\u021bele masculilor alfa \u00een devenire. La c\u00e2teva zile de la lansare, \u00een momentul redact\u0103rii acestui articol, videoclipul nu mai era disponibil pe canalul oficial de YouTube al casei de produc\u021bie fondate de Alex Velea, care are 824.000 de urm\u0103ritori. De\u0219i videoclipul a fost \u0219ters de pe acest cont, piesa este promovat\u0103 \u00een continuare \u00een toate conturile de social media ale artistului, dar \u0219i pe proasp\u0103tul canal de YouTube al minorilor (\u00een form\u0103 audio).<\/p>\n

\"\"Dup\u0103 a a st\u00e2rnit reac\u021bii aprinse \u00een mediul online, videoclipul melodiei a fost retras de contul casei de discuri. Piesa r\u0103m\u00e2ne, \u00eens\u0103, \u00een varianta audio\/video pe Instagram, Facebook, Tiktok. FOTO: colaj din fotografii Instagram (conturile \u201eFra\u021bii Velea\u201d, \u201eiamvelea\u201d)Ce \u00eenseamn\u0103 \u201emamacita\u201d \u0219i cum am perceput eu toat\u0103 aceast\u0103 poveste<\/p>\n

\u201eMamacita\u201d vine din spaniol\u0103 \u0219i e un fel de alint pentru mam\u0103, un fel de m\u0103mic\u0103, m\u0103micu\u021b\u0103. \u00cen argou, \u00een muzica underground, se schimb\u0103 lucrurile, pentru c\u0103 se refer\u0103 la \u201ep\u0103pu\u0219\u0103\u201d, \u201efemeie sexy\u201d, \u201eo tip\u0103 superb\u0103\u201d. Nu discut\u0103m aici despre licen\u021be poetice \u0219i despre \u201elibertatea \u00een art\u0103\u201d, ci despre c\u00e2t de potrivit e s\u0103 te adresezi astfel unei feti\u021be. Iar pentru a \u00een\u021belege clar gravitatea, las aici versurile:<\/p>\n

\u201eM\u0103 duc \u00een club, o iau la dans, \u00eemi place c\u0103 are haz,
Mam\u0103, ce fat\u0103 nebun\u0103, pare c\u0103-mi face necaz.
O zic, pe bune, chiar \u00eemi place de ea,
Dar nu m\u0103 las p\u00e2n\u0103 nu o fac a mea.
Luminile sunt fixate pe ea,
To\u021bi \u00een jur: \u00abuite-o, m\u0103, pe fata aia\u00bb,
Colorat\u0103 mic\u0103, vine din Columbia,
Ola, que pasa mi chica,
Mami, vino \u00eencoa.
Shakalaka, fata asta e belea,
Vreau s\u0103 vii cu mine \u00een Punta Cana sau Belize,
Ia bani de la mami \u0219i plec\u0103m \u00een Caraibe. (\u2026)<\/p>\n

S\u00e2ngele \u00eemi fierbe c\u0103 e de latino vero,
Mamasita, que bonita, dame, dame tu cosita.\u201d
(in trad. \u201eMami, ce dr\u0103gu\u021b\u0103, d\u0103-mi, d\u0103-mi chestia ta micu\u021b\u0103\u201d \u2013 n.r.)\u00a0<\/p>\n

E cenzur\u0103 dac\u0103 solicit\u0103m, ca p\u0103rin\u021bi, retragerea unei astfel de piese? Sau e normalitate, e lupta pentru dreptul la copil\u0103rie, la educa\u021bie, la modele de moralitate \u0219i principii? Le-am \u00eentrebat cum v\u0103d lucrurile pe Ozana Cucu-Oancea<\/a>, cercet\u0103tor la Institutul de Sociologie al Academiei Rom\u00e2ne \u0219i pe psihoterapeutul Georgiana T\u0103nase<\/a>, de la \u201eFabrica de emo\u021bii\u201d.<\/p>\n

De la \u201eGhi\u021b\u0103\u201d, la \u201eMamacita\u201d: o presiune de a arde etapele<\/p>\n

Ozana Cucu-Oancea, sociolog \u0219i mam\u0103 a dou\u0103 fete, spune c\u0103 cei doi b\u0103ie\u021bi joac\u0103 rolul unor adul\u021bi, arz\u00e2nd ni\u0219te etape de via\u021b\u0103 \u0219i normaliz\u00e2nd limbajul sexualizat, centrat pe posesie \u0219i cucerire. \u201eFra\u021bii Velea, dincolo de a fi \u201ecopiii unor p\u0103rin\u021bi celebri\u201d, sunt doi copii talenta\u021bi \u0219i dezghe\u021ba\u021bi, care c\u00e2nt\u0103 ceea ce li se ofer\u0103 ca model. \u0218i aici apare, de fapt, problema: nu ei, ci rolurile pe care sunt pu\u0219i s\u0103 le joace. La 10 \u0219i 12 ani, reproduc un limbaj \u0219i un imaginar rela\u021bional tipic adult \u2013 sexualizat, centrat pe posesie \u0219i cucerire (\u00abnu m\u0103 las p\u00e2n\u0103 nu o fac a mea\u00bb). Astfel de mesaje nu sunt noi \u00een cultura pop, dar aici copiii devin purt\u0103torii lor direc\u021bi. Copil\u0103ria nu mai este doar expus\u0103 acestor modele, ci este pus\u0103 s\u0103 le performeze \u0219i, implicit, s\u0103 le normalizeze. \u201eMamacita\u201d sare direct \u00eentr-un imaginar adult: club, seduc\u021bie, posesie. \u0218ocul vine din aceast\u0103 comprimare a etapelor de via\u021b\u0103 \u2013 un fel de scurtcircuit al copil\u0103riei. Iar retragerea videoclipului sugereaz\u0103 c\u0103 exist\u0103 \u00eenc\u0103 o limit\u0103 social\u0103 a acceptabilului: toler\u0103m aceste mesaje la adul\u021bi, dar, c\u00e2nd sunt rostite de copii, devin brusc mai vizibile \u0219i mai greu de acceptat\u201d.<\/p>\n

\u201eM\u0103 g\u00e2ndesc, continu\u0103 sociologul Ozana Cucu-Oancea, inevitabil, la adolescen\u021ba mea din anii \u201990, cu \u00abDo You Remember?\u00bb al lui Phil Collins. O pies\u0103 despre iubire spus\u0103 cu ezitare, cu \u00eentreb\u0103ri, nu cu revendicare. \u0218i, mai aproape de noi, \u00abGhi\u021b\u0103\u00bb a Cleopatrei Stratan \u2013 tot un copil de vedet\u0103 pe scen\u0103, ca \u0219i fra\u021bii Velea, dar \u00eentr-un univers recognoscibil ca fiind al copil\u0103riei, cu joc, poveste \u0219i umor, unde eventualele accente de cochet\u0103rie r\u0103m\u00e2n \u00een registrul ludic, nu \u00een cel al seduc\u021biei adulte. Diferen\u021ba nu \u021bine doar de stil, ci de felul \u00een care sunt imaginate rela\u021biile: de la vulnerabilitate la siguran\u021b\u0103 afi\u0219at\u0103, de la \u00eentrebare la afirma\u021bie, de la rela\u021bie la cucerire\u201d.<\/p>\n

Am \u00eentrebat sociologul ce efect ar putea avea astfel de piese asupra genera\u021biei actuale de copii. \u201eDin perspectiva socializ\u0103rii, mesajul este puternic: a cre\u0219te nu mai \u00eenseamn\u0103 explorare \u0219i formare, ci performan\u021b\u0103 precoce \u00eentr-o lume a aparen\u021belor \u0219i a rela\u021biilor adultizate. Pentru ceilal\u021bi copii, efectul nu este neap\u0103rat imita\u021bia direct\u0103, ci deplasarea reperelor despre v\u00e2rst\u0103 \u0219i adecvare \u2013 o presiune simbolic\u0103 de a arde etapele. Iar \u00eentrebarea, ca p\u0103rinte, nu este dac\u0103 putem opri aceste modele, ci c\u00e2t de devreme vrem ca ele s\u0103 devin\u0103 scenariul dup\u0103 care copiii no\u0219tri \u00eenva\u021b\u0103 ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 iube\u0219ti\u201d.<\/p>\n

\u201eJocul firesc al copil\u0103riei \u00eencepe s\u0103 fie \u00eenlocuit de performarea seduc\u021biei\u201d<\/p>\n

Psihoterapeutul Georgiana T\u0103nase are \u00een terapie mul\u021bi copii care ascut\u0103 trapanele <\/a>\u0219i \u0219tie direct de la ei cum se raporteaz\u0103 la astfel de versuri \u0219i care le este nivelul de \u00een\u021belegere.<\/p>\n

\u201eCopiii cu v\u00e2rste \u00eentre 9 \u0219i 12 ani se afl\u0103 \u00eentr-o etap\u0103 extrem de sensibil\u0103 de dezvoltare, la grani\u021ba dintre copil\u0103rie \u0219i \u00eenceputul pubert\u0103\u021bii. \u00cen aceast\u0103 perioad\u0103, creierul, identitatea corporal\u0103, \u00een\u021belegerea rela\u021biilor \u0219i capacitatea de a pune limite sunt \u00eenc\u0103 \u00een formare. Tocmai de aceea, expunerea repetat\u0103 la limbaj, imagini, dansuri, atitudini sau scenarii cu \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 sexual\u0103 nu este neutr\u0103. Ea poate influen\u021ba profund felul \u00een care copilul \u00eencepe s\u0103 se priveasc\u0103 pe sine, s\u0103 \u00eei priveasc\u0103 pe ceilal\u021bi \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 apropierea, validarea \u0219i propria valoare.<\/p>\n

Este important s\u0103 facem o diferen\u021b\u0103 clar\u0103 \u00eentre dezvoltarea fireasc\u0103 a sexualit\u0103\u021bii, care apare gradual \u0219i \u00een acord cu maturizarea copilului, \u0219i hiper-sexualizare, adic\u0103 introducerea prematur\u0103 a copilului \u00eentr-un registru erotic, estetic sau rela\u021bional specific adul\u021bilor. Copilul nu are \u00eenc\u0103 instrumentele cognitive \u0219i emo\u021bionale pentru a \u00een\u021belege pe deplin ceea ce imit\u0103, \u00eens\u0103 poate prelua foarte repede gesturi, expresii, posturi \u0219i modele care \u00eei influen\u021beaz\u0103 dezvoltarea\u201d, e de p\u0103rere psihoterapeutul Georgiana T\u0103nase.<\/p>\n

La 9-12 ani, copiii \u00eenc\u0103 mai au nevoie de joac\u0103, iar aceasta este o parte esen\u021bial\u0103 a dezvolt\u0103rii personalit\u0103\u021bii umane. \u201eJocul firesc al copil\u0103riei \u00eencepe s\u0103 fie \u00eenlocuit de performarea seduc\u021biei. Copilul poate \u00eenv\u0103\u021ba, f\u0103r\u0103 s\u0103 con\u0219tientizeze, c\u0103 valoarea lui st\u0103 \u00een felul \u00een care arat\u0103, \u00een c\u00e2t de \u201eprovocator\u201d poate fi, \u00een reac\u021biile pe care le st\u00e2rne\u0219te, nu \u00een autenticitate, creativitate, joac\u0103 sau dezvoltare s\u0103n\u0103toas\u0103. \u00cen plus, se pot produce confuzii de grani\u021be: ce este intim, ce este public, ce este potrivit v\u00e2rstei sale \u0219i ce apar\u021bine lumii adultului\u201d, aten\u021bioneaz\u0103 psihoterapeutul.<\/p>\n

La 11-12 ani copiii sunt extrem de vulnerabili, imaginea de sine e influen\u021bat\u0103 de validarea celor din jur, iar rela\u021biile pot fi confundate cu performan\u021ba sau expunerea. Psihoterapeutul spune c\u0103, la aceast\u0103 v\u00e2rst\u0103: \u201ecorpul se schimb\u0103, sensibilitatea la evaluarea celor din jur cre\u0219te, iar apartenen\u021ba la grup devine \u0219i mai important\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, autocontrolul emo\u021bional \u0219i capacitatea de discern\u0103m\u00e2nt sunt \u00eenc\u0103 \u00een formare. Acesta este motivul pentru care expunerea la con\u021binut sexualizat poate avea un impact \u0219i mai puternic.<\/p>\n

Copilul \u00eencepe s\u0103 \u00ee\u0219i pun\u0103 \u00eentreb\u0103ri despre propriul corp, despre atractivitate, despre ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii pl\u0103cut sau dorit. Dac\u0103 \u00een acest moment prime\u0219te constant mesaje care sexualizeaz\u0103 imaginea, prezen\u021ba sau expresivitatea lui, exist\u0103 riscul s\u0103 \u00ee\u0219i construiasc\u0103 identitatea \u00een jurul ideii c\u0103 trebuie s\u0103 atrag\u0103, s\u0103 provoace sau s\u0103 par\u0103 mai matur dec\u00e2t este. Astfel, imaginea de sine poate deveni dependent\u0103 de validarea extern\u0103, iar rela\u021biile pot fi confundate cu performan\u021ba sau expunerea\u201d.<\/p>\n

\u0218i p\u0103rin\u021bii (mai) pot fi educa\u021bi<\/p>\n

\u201e\u00cen spatele multor astfel de situa\u021bii nu st\u0103 lipsa de iubire, ci lipsa unor repere psihologice fine despre dezvoltarea copilului\u201d e de p\u0103rere psihoterapeutul. Mul\u021bi p\u0103rin\u021bi \u00ee\u0219i sus\u021bin copiii din dorin\u021ba sincer\u0103 de a le \u00eencuraja talentul, de a le oferi \u0219anse \u0219i vizibilitate, f\u0103r\u0103 s\u0103 realizeze \u00eentotdeauna c\u00e2nd expresivitatea artistic\u0103 \u00eencepe s\u0103 alunece \u00eentr-o zon\u0103 nepotrivit\u0103 v\u00e2rstei.<\/p>\n

Mai ales \u00een cazul copiilor arti\u0219ti, grani\u021ba dintre spectacol, expresivitate \u0219i supra-sexualizare poate deveni uneori greu de observat pentru un adult care nu are educa\u021bia psihologic\u0103 necesar\u0103. \u201eDe aceea, p\u0103rin\u021bii nu au nevoie de judecat\u0103 sau ru\u0219inare, ci de mai mult\u0103 con\u0219tientizare, ghidaj \u0219i sus\u021binere. A proteja un copil nu \u00eenseamn\u0103 a-i opri lumina, ci a avea grij\u0103 ca lumina lui s\u0103 fie cultivat\u0103 frumos, \u00een acord cu v\u00e2rsta, f\u0103r\u0103 a-l \u00eempinge prea devreme \u00eentr-un rol pe care mintea, emo\u021biile \u0219i sufletul lui nu sunt \u00eenc\u0103 preg\u0103tite s\u0103 \u00eel poarte\u201d, concluzioneaz\u0103 Georgiana T\u0103nase.<\/p>\n