{"id":165423,"date":"2026-04-25T14:37:09","date_gmt":"2026-04-25T14:37:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/165423\/"},"modified":"2026-04-25T14:37:09","modified_gmt":"2026-04-25T14:37:09","slug":"4-medicamente-care-ar-putea-creste-riscul-de-dementa","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/165423\/","title":{"rendered":"4 medicamente care ar putea cre\u0219te riscul de demen\u021b\u0103"},"content":{"rendered":"

Exper\u021bii atrag aten\u021bia asupra unor medicamente, at\u00e2t f\u0103r\u0103 prescrip\u021bie medical\u0103, c\u00e2t \u0219i eliberate pe baz\u0103 de re\u021bet\u0103, scrie The New York Times<\/a>.<\/p>\n

Dac\u0103 te ui\u021bi \u00een dulapul cu medicamente, exist\u0103 probabil \u0219i ve\u0219ti bune, dar \u0219i mai pu\u021bin bune c\u00e2nd vine vorba despre s\u0103n\u0103tatea creierului. Unele medicamente frecvente, precum statinele sau cele pentru tensiune arterial\u0103, par s\u0103 reduc\u0103 riscul de demen\u021b\u0103. \u00cens\u0103 altele, inclusiv unele disponibile f\u0103r\u0103 re\u021bet\u0103, ar putea avea efectul opus.<\/p>\n

Majoritatea studiilor realizate p\u00e2n\u0103 acum sunt observa\u021bionale, ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 este posibil ca al\u021bi factori, nu medicamentele \u00een sine, s\u0103 explice leg\u0103tura cu demen\u021ba. (Cu alte cuvinte, corela\u021bia nu \u00eenseamn\u0103 \u00eentotdeauna cauzalitate.) Totu\u0219i, exist\u0103 c\u00e2teva tipuri de medicamente despre care exper\u021bii cred c\u0103 ar putea afecta mai direct s\u0103n\u0103tatea creierului.<\/p>\n

Antihistaminicele<\/p>\n

Clasa de medicamente cu cele mai multe dovezi privind cre\u0219terea riscului de demen\u021b\u0103 este cea a anticolinergicelor. Acestea func\u021bioneaz\u0103 prin blocarea activit\u0103\u021bii acetilcolinei, un neurotransmi\u021b\u0103tor esen\u021bial pentru aten\u021bie \u0219i memorie.<\/p>\n

Antihistaminicele, folosite pentru alergii sau ca somnifere f\u0103r\u0103 re\u021bet\u0103, sunt unele dintre cele mai comune exemple. Alte tipuri sunt prescrise pentru depresie sau probleme ale vezicii urinare.<\/p>\n

Pe termen scurt, anticolinergicele pot provoca somnolen\u021b\u0103 \u0219i afectarea memoriei. Pe termen lung, mai multe studii sugereaz\u0103 c\u0103 pot cre\u0219te riscul de demen\u021b\u0103 cu aproximativ 50%.<\/p>\n

Cel mai mare risc apare la persoanele care folosesc aceste medicamente zilnic, timp de mai mul\u021bi ani, spune Shelly Gray, profesor la University of Washington School of Pharmacy.<\/p>\n

\u201eUtilizarea ocazional\u0103 a unui medicament precum Benadryl este pu\u021bin probabil s\u0103 creasc\u0103 riscul de demen\u021b\u0103\u201d, explic\u0103 aceasta. Totu\u0219i, Societatea American\u0103 de Geriatrie recomand\u0103 ca persoanele \u00een v\u00e2rst\u0103 s\u0103 evite antihistaminicele, deoarece acestea pot cre\u0219te \u0219i riscul de c\u0103deri.<\/p>\n

Alternativele mai sigure pot fi antihistaminicele de genera\u021bia a doua, precum Claritin sau Zyrtec, care nu au efect anticolinergic. Pentru insomnie, este recomandat s\u0103 discu\u021bi cu un medic despre terapii precum CBT-I sau alte op\u021biuni, \u00een locul medicamentelor de tip ZzzQuil sau Unisom.<\/p>\n

Antipsihoticele<\/p>\n

\u00cen cazul medicamentelor pentru s\u0103n\u0103tatea mintal\u0103 \u0219i demen\u021b\u0103 apare o \u00eentrebare clasic\u0103: cresc medicamentele riscul sau afec\u021biunile pentru care sunt prescrise (precum depresia sau psihoza) sunt, de fapt, cauza? Sau chiar semne timpurii ale bolii?<\/p>\n

Unele studii sugereaz\u0103 c\u0103 antipsihoticele sunt asociate cu un risc crescut de demen\u021b\u0103. Exist\u0103 \u0219i cercet\u0103ri care le leag\u0103 de afectarea cognitiv\u0103 la persoanele de v\u00e2rst\u0103 mijlocie. \u00cen plus, pacien\u021bii cu demen\u021b\u0103 care primesc antipsihotice pentru simptome psihiatrice prezint\u0103 un risc mai mare de deces.<\/p>\n

\u00cen ansamblu, aceste date sugereaz\u0103 c\u0103 medicamentele ar putea avea un impact negativ direct asupra creierului.<\/p>\n

Totu\u0219i, dac\u0103 sunt prescrise pentru afec\u021biuni grave precum schizofrenia, ele trebuie luate, deoarece beneficiile imediate dep\u0103\u0219esc riscurile pe termen lung, explic\u0103 David Llewellyn, profesor la University of Exeter. \u00cen schimb, exist\u0103 un efort tot mai mare de a reduce utilizarea lor pentru gestionarea comportamentului la pacien\u021bii cu demen\u021b\u0103.<\/p>\n

Benzodiazepinele<\/p>\n

Aceste medicamente, care ac\u021bioneaz\u0103 asupra unui neurotransmi\u021b\u0103tor pentru a reduce activitatea cerebral\u0103, au fost \u0219i ele asociate cu demen\u021ba. Societatea American\u0103 de Geriatrie recomand\u0103 evitarea lor la v\u00e2rstnici, deoarece pot cre\u0219te riscul de afectare cognitiv\u0103, delir \u0219i c\u0103deri.<\/p>\n

Totu\u0219i, insomnia \u0219i anxietatea, principalele motive pentru prescrierea benzodiazepinelor, pot, la r\u00e2ndul lor, cre\u0219te riscul de afectare cognitiv\u0103 sau pot fi semne timpurii ale demen\u021bei.<\/p>\n

Pentru a clarifica rela\u021bia cauz\u0103-efect, Geoffrey Joyce, profesor la University of Southern California, a analizat pacien\u021bi care primeau benzodiazepine pentru dureri de spate \u2014 o afec\u021biune f\u0103r\u0103 leg\u0103tur\u0103 cu demen\u021ba. Studiul nu a g\u0103sit nicio asociere \u00eentre medicament \u0219i diagnosticul de demen\u021b\u0103.<\/p>\n

Acest lucru nu demonstreaz\u0103 definitiv c\u0103 benzodiazepinele sunt sigure, dar reduce nivelul de \u00eengrijorare. \u201eAvem nevoie de mai multe cercet\u0103ri\u201d, a concluzionat Joyce.<\/p>\n

Inhibitorii pompei de protoni<\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i \u00een acest caz rezultate contradictorii. Aceste medicamente, utilizate frecvent pentru reflux gastric, au fost asociate \u00een unele studii cu un risc crescut de demen\u021b\u0103, \u00een timp ce alte cercet\u0103ri nu au g\u0103sit nicio leg\u0103tur\u0103.<\/p>\n

Nu este clar de ce medicamentele care ac\u021bioneaz\u0103 asupra acidului gastric ar influen\u021ba creierul. O ipotez\u0103 este c\u0103 pot duce la deficit de vitamina B12, asociat cu afectarea cognitiv\u0103.<\/p>\n

Este posibil \u0219i ca leg\u0103tura s\u0103 fie influen\u021bat\u0103 de lipsa unor date complete. Unele medicamente din aceast\u0103 categorie, precum Prilosec, sunt disponibile f\u0103r\u0103 re\u021bet\u0103, ceea ce face mai dificil\u0103 monitorizarea utiliz\u0103rii lor.<\/p>\n

Unul dintre pu\u021binele studii clinice care au analizat direct rela\u021bia nu a identificat un risc crescut de demen\u021b\u0103 pe o perioad\u0103 de trei ani la pacien\u021bii care au luat pantoprazol comparativ cu placebo.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Exper\u021bii atrag aten\u021bia asupra unor medicamente, at\u00e2t f\u0103r\u0103 prescrip\u021bie medical\u0103, c\u00e2t \u0219i eliberate pe baz\u0103 de re\u021bet\u0103, scrie…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":165424,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,31,18611,36,37,27,74,34,35,1385,25,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-165423","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-dementa","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-international","16":"tag-latest-news","17":"tag-latestnews","18":"tag-medicamente","19":"tag-news","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-stiri","25":"tag-titluri","26":"tag-top-stories","27":"tag-topstories","28":"tag-world","29":"tag-world-news","30":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116465856866567793","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/165423","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=165423"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/165423\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/165424"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=165423"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=165423"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=165423"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}