{"id":165552,"date":"2026-04-25T17:34:12","date_gmt":"2026-04-25T17:34:12","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/165552\/"},"modified":"2026-04-25T17:34:12","modified_gmt":"2026-04-25T17:34:12","slug":"povestea-unei-vieti-intre-doua-lumi-copilaria-din-iran-si-libertatea-descoperita-in-romania-nu-aveam-voie-sa-am-un-caine-autoritatile-il-puteau-confisca","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/165552\/","title":{"rendered":"Povestea unei vie\u021bi \u00eentre dou\u0103 lumi: copil\u0103ria din Iran \u0219i libertatea descoperit\u0103 \u00een Rom\u00e2nia. \u201eNu aveam voie s\u0103 am un c\u00e2ine, autorit\u0103\u021bile \u00eel puteau confisca\u201c"},"content":{"rendered":"

Pentru unele femei din Iran, via\u021ba de zi cu zi vine cu limite care nu se v\u0103d mereu din afar\u0103. Se simt \u00een lucruri mici, \u00een gesturi banale \u0219i \u00een felul \u00een care \u00ee\u021bi construie\u0219ti via\u021ba. Povestea Yelnei Pascu aduce mai aproape o realitate rar spus\u0103, dincolo de imagini \u0219i proteste.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t\"O<\/p>\n

O femeie poart\u0103 un steag iranian \u00een timpul unei demonstra\u021bii pro-guvernamentale. FOTO: Getty Images<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Schimb\u0103rile de regim din Iran au avut, de-a lungul timpului, efecte directe asupra vie\u021bii de zi cu zi. Fiecare etap\u0103 politic\u0103 \u2013 de la modernizarea for\u021bat\u0103 din secolul XX p\u00e2n\u0103 la instaurarea regimului islamic dup\u0103 1979 \u2013 a venit cu reguli noi, cu libert\u0103\u021bi c\u00e2\u0219tigate sau pierdute \u0219i cu limite care au ajuns, inevitabil, \u00een via\u021ba personal\u0103 a oamenilor. Separat de aceste transform\u0103ri interne, Iranul a r\u0103mas, \u00een ultimele decenii, prins \u00eentr-o rela\u021bie tensionat\u0103 cu Statele Unite ale Americii. De la interven\u021bii \u0219i conflicte indirecte p\u00e2n\u0103 la sanc\u021biuni \u0219i crize diplomatice, aceast\u0103 rela\u021bie a influen\u021bat at\u00e2t politica extern\u0103, c\u00e2t \u0219i felul \u00een care statul \u00ee\u0219i controleaz\u0103 societatea. \u00cen acest context, discu\u021biile despre drepturile femeilor revin constant, mai ales \u00een momentele de criz\u0103. \u00cen 2022, moartea Mahsei Amini a declan\u0219at un nou val de proteste \u0219i a readus \u00een aten\u021bia global\u0103 realitatea tr\u0103it\u0103 de femeile din Iran.<\/p>\n

Dincolo de aceste momente vizibile, exist\u0103 \u00eens\u0103 \u0219i pove\u0219ti personale, mai pu\u021bin auzite. \u00cen Rom\u00e2nia, ele ajung rar \u00een spa\u021biul public. Acest text urm\u0103re\u0219te portretul uneia dintre ele: Yelna Pascu, o femeie n\u0103scut\u0103 \u00een Iran \u0219i stabilit\u0103 ast\u0103zi \u00een Rom\u00e2nia, care \u00ee\u0219i reconstruie\u0219te rela\u021bia cu \u021bara de origine prin amintiri, experien\u021be \u0219i leg\u0103turi care nu s-au rupt complet.<\/p>\n

\t\t\tUn c\u00e2ine pe care nu-l po\u021bi plimba, o biciclet\u0103 pe care nu te urci\u00a0<\/p>\n

\u201eDin ce am v\u0103zut, via\u021ba femeilor \u00een Iran se simte adesea ca fiind tr\u0103it\u0103 pe jum\u0103tate. Exist\u0103 permanent ni\u0219te limite \u2013 legate de cum te \u00eembraci, ce ai voie s\u0103 faci sau chiar ce drumuri po\u021bi s\u0103 alegi \u00een via\u021b\u0103\u201c. Acesta este rezumatul unui destin de la aproape 3.000 de kilometri distan\u021b\u0103, o via\u021b\u0103 reconstruit\u0103 din amintiri, din leg\u0103turi p\u0103strate \u0219i dintr-o rela\u021bie cu Iranul care nu s-a \u00eentrerupt, chiar dac\u0103 s-a schimbat.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Este relatarea Yelnei Pascu, o t\u00e2n\u0103r\u0103 pe jum\u0103tate iranian\u0103, pe jum\u0103tate bengalez\u0103, \u00een v\u00e2rst\u0103 de 34 de ani. Este psihoterapeut\u0103 \u0219i lucreaz\u0103 \u00een mare parte cu femei, cu accent pe traume din copil\u0103rie \u0219i vindecare psihosomatic\u0103. A locuit \u00een Iran p\u00e2n\u0103 la 14 ani, iar dup\u0103 ce mama ei \u2013 care era iranian\u0103 \u2013 a murit, leg\u0103tura cu \u021bara de origine a devenit mai degrab\u0103 ocazional\u0103. Se mai \u00eentorcea pentru vizite, pentru familie, dar \u00een\u021belegerea ei vine mai ales din amintirile din copil\u0103rie \u0219i din contactul constant pe care l-a p\u0103strat \u00een timp.<\/p>\n

Nu s-a mutat \u00een Rom\u00e2nia direct din Iran, ci din Malaysia, unde \u0219i-a petrecut cea mai mare parte a vie\u021bii de adult. Acolo l-a \u00eent\u00e2lnit \u0219i pe partenerul s\u0103u, rom\u00e2n, Alex, cu care s-a c\u0103s\u0103torit. \u00cen perioada pandemiei, Rom\u00e2nia a devenit locul care a primit-o \u0219i, treptat, s-a transformat \u00een ceva mai stabil. \u0218i-a construit o via\u021b\u0103 aici, a g\u0103sit un echilibru, iar \u00een timp Rom\u00e2nia a devenit acas\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"Fotografie<\/p>\n

Fotografie cu Yelna din copil\u0103rie. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n

Una dintre primele sale amintiri despre via\u021ba pe care a l\u0103sat-o \u00een urm\u0103 este legat\u0103 de c\u00e2t de liber te po\u021bi deplasa. De exemplu, poveste\u0219te Yelna, femeile nu au voie, \u00een multe contexte, s\u0103 conduc\u0103, s\u0103 mearg\u0103 pe biciclet\u0103 sau pe motociclet\u0103. Sunt \u0219i sporturi \u0219i libert\u0103\u021bi de zi cu zi care pentru b\u0103rba\u021bi sunt normale, dar pentru femei sunt restric\u021bionate. \u201eP\u00e2n\u0103 \u0219i lucruri aparent banale, cum ar fi s\u0103 ai un animal de companie, pot deveni o surs\u0103 de team\u0103. Eu, de exemplu, nu aveam voie s\u0103 am un c\u00e2ine \u2013 autorit\u0103\u021bile \u00eel puteau confisca sau chiar r\u0103ni, iar simplul fapt de a-l plimba \u00een public putea avea consecin\u021be serioase\u201c. \u00cen acela\u0219i timp, regulile se extind dincolo de spa\u021biul public \u0219i ajung \u0219i \u00een zonele cele mai personale ale vie\u021bii, inclusiv \u00een rela\u021bii. Pentru tineri care abia \u00eencep s\u0103-\u0219i descopere identitatea \u0219i s\u0103 aib\u0103 propriile alegeri, aceste limite se simt imediat, dar au \u0219i efecte pe termen lung. Pot schimba direc\u021bii de via\u021b\u0103, pot for\u021ba decizii \u0219i pot \u00eenchide op\u021biuni \u00eenainte ca ele s\u0103 fie cu adev\u0103rat posibile. \u201e\u00cemi amintesc de o prieten\u0103 apropiat\u0103 din gimnaziu care s-a \u00eendr\u0103gostit, cum se \u00eent\u00e2mpl\u0103 la v\u00e2rsta aceea. Pentru c\u0103 rela\u021biile \u00een afara c\u0103s\u0103toriei sunt ilegale, a fost for\u021bat\u0103 s\u0103 se c\u0103s\u0103toreasc\u0103 la 15 ani. Nu era doar o presiune cultural\u0103 sau religioas\u0103 \u2013 era ceva impus prin lege, cu consecin\u021be reale\u201c.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen ciuda acestor constr\u00e2ngeri, Yelna spune c\u0103 femeile din Iran sunt incredibil de puternice. Se g\u00e2nde\u0219te la mama ei, la m\u0103tu\u0219i, la veri\u0219oare \u0219i la prietene, la femei care au refuzat s\u0103 renun\u021be. \u201eRezist\u0103 \u00een felul lor. Chiar \u0219i \u00een lucruri aparent mici, cum ar fi felul \u00een care se \u00eembrac\u0103, g\u0103sesc modalit\u0103\u021bi de a se exprima \u2013 mai ales \u00een ora\u0219e ca Teheran, Shiraz sau Isfahan, unde vezi forme discrete de sfidare a felului \u00een care se prezint\u0103\u201c. Multe dintre ele fac asta \u00een mod con\u0219tient, \u0219tiind c\u0103 pot fi oprite de Poli\u021bia Moralit\u0103\u021bii \u0219i c\u0103 se pot confrunta cu consecin\u021be care le pot pune via\u021ba \u00een pericol. Acesta este unul dintre lucrurile pe care Yelna spune c\u0103 le-a luat cu ea din Iran. Rezilien\u021ba acestor femei a format-o, a \u00eenv\u0103\u021bat-o s\u0103-\u0219i apere drepturile, s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een propriii termeni \u0219i s\u0103 nu accepte automat reguli care contravin valorilor ei.<\/p>\n

\t\t\tRecuperarea unei istorii nespuse<\/p>\n

De-a lungul timpului, situa\u021bia din Iran, \u00een ceea ce prive\u0219te drepturile femeilor, nu a evoluat liniar. Pentru a \u00een\u021belege prezentul, e nevoie s\u0103 ne uit\u0103m \u0219i la felul \u00een care a ar\u0103tat trecutul. \u00cen societatea tradi\u021bional\u0103, femeile aveau un rol limitat \u00een principal la spa\u021biul privat, cu acces redus la educa\u021bie, via\u021b\u0103 public\u0103 sau autonomie juridic\u0103. Primele forme de revendicare apar devreme, dar r\u0103m\u00e2n marginale. Schimb\u0103rile devin vizibile \u00een secolul XX, odat\u0103 cu modernizarea ini\u021biat\u0103 de stat. \u00cen perioada dinastiei Pahlavi, femeile \u00eencep s\u0103 aib\u0103 acces la educa\u021bie, intr\u0103 treptat \u00een profesii \u0219i, \u00een timp, ob\u021bin \u0219i drepturi politice, inclusiv dreptul de vot. Prezen\u021ba lor \u00een spa\u021biul public cre\u0219te, iar imaginea femeii se schimb\u0103 vizibil \u00een marile ora\u0219e.<\/p>\n

A\u0219a cum explic\u0103 \u0219i speciali\u0219tii, aceste transform\u0103ri nu au fost \u00eens\u0103 rezultatul unei evolu\u021bii organice a societ\u0103\u021bii, ci mai degrab\u0103 m\u0103suri venite de sus, parte dintr-un proiect de modernizare accelerat\u0103. \u00cen multe cazuri, ele au func\u021bionat mai degrab\u0103 ca un paravan de modernitate, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie \u00eenso\u021bite de o schimbare profund\u0103 a mentalit\u0103\u021bilor sau a raporturilor de putere. Pentru o parte a societ\u0103\u021bii, aceste schimb\u0103ri au fost resim\u021bite ca for\u021bate. \u00cen 1979, acest parcurs se rupe brusc. Revolu\u021bia Islamic\u0103 r\u0103stoarn\u0103 monarhia \u0219i aduce la putere un regim religios, condus de Ruhollah Khomeini, iar multe dintre drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile c\u00e2\u0219tigate anterior sunt puse sub semnul \u00eentreb\u0103rii: v\u0103lul devine obligatoriu, legisla\u021bia familiei este modificat\u0103 \u00een defavoarea femeilor, iar accesul lor la anumite profesii \u0219i pozi\u021bii de putere este restr\u00e2ns.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Cum este privit\u0103 ast\u0103zi acea perioad\u0103 depinde \u00eens\u0103 mult de genera\u021bie \u0219i de experien\u021bele personale. Pentru cei care nu au tr\u0103it direct anii de dinaintea Revolu\u021biei, imaginea se construie\u0219te din fragmente, mai ales din pove\u0219ti auzite rar, pentru c\u0103 subiectul nu era unul despre care s\u0103 se vorbeasc\u0103 deschis, spune Yelna Pascu, descriind felul \u00een care genera\u021bia ei \u00eencearc\u0103, abia mai t\u00e2rziu, s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 un trecut \u021binut mult timp \u00een t\u0103cere. \u201eMulte lucruri r\u0103m\u00e2neau nespuse, mai ales \u00een familii marcate de r\u0103zboi \u0219i de trauma colectiv\u0103 de dup\u0103 r\u0103zboiul dintre Iran \u0219i Irak. Abia mai t\u00e2rziu am \u00eenceput, mul\u021bi dintre noi, s\u0103 ne uit\u0103m \u00eenapoi mai critic \u0219i s\u0103 ne \u00eentreb\u0103m ce s-a pierdut \u0219i ce a fost distrus\u201c.\u00a0<\/p>\n

C\u00e2nd vede imagini \u0219i film\u0103ri din acea vreme, spune c\u0103 recunoa\u0219te un anumit sentiment de demnitate \u0219i de respect pe plan interna\u021bional asociat cu identitatea de a fi iranian. Ast\u0103zi, mai adaug\u0103 ea, mul\u021bi iranieni tr\u0103iesc cu un sentiment puternic de durere, furie \u0219i, uneori, chiar ru\u0219ine, \u00een mare parte pentru c\u0103 nu sunt reprezenta\u021bi la nivel interna\u021bional \u00eentr-un mod care s\u0103 reflecte cine sunt ei cu adev\u0103rat. \u201eExist\u0103 un sentiment tot mai prezent c\u0103 sistemul actual nu \u00eei \u00een\u021belege, nu \u00eei reprezint\u0103 \u0219i nu le ofer\u0103 drepturile de baz\u0103, demnitatea \u0219i libertatea de a alege pe care oamenii le merit\u0103. Cred c\u0103 e esen\u021bial de subliniat \u0219i diferen\u021ba clar\u0103 dintre poporul iranian \u0219i regimul actual. Mul\u021bi iranieni nu se simt reprezenta\u021bi de acesta, iar aceast\u0103 ruptur\u0103 dintre oameni \u0219i cei afla\u021bi la putere continu\u0103 s\u0103 influen\u021beze at\u00e2t felul \u00een care \u00ee\u0219i tr\u0103iesc via\u021ba \u00een \u021bar\u0103, c\u00e2t \u0219i modul \u00een care \u00ee\u0219i construiesc identitatea \u00een afara ei\u201c.<\/p>\n

\t\t\t2022: un moment de speran\u021b\u0103 \u00eentr-un tipar cunoscut<\/p>\n

\u00cen anii care urmeaz\u0103 Revolu\u021biei din 1979, schimb\u0103rile sunt consolidate \u0219i devin parte din via\u021ba de zi cu zi. Controlul se extinde dincolo de nivelul legii, ajung\u00e2nd \u00een spa\u021biul public, prin mecanisme de supraveghere \u0219i sanc\u021biune care reglementeaz\u0103 inclusiv felul \u00een care femeile se \u00eembrac\u0103 sau se comport\u0103. Pe fondul acestor tensiuni, nemul\u021bumirea se adun\u0103 \u00een timp. Pentru multe femei, via\u021ba de zi cu zi \u00eenseamn\u0103 s\u0103 g\u0103seasc\u0103 constant limitele regulilor \u2013 c\u00e2t pot s\u0103 le respecte, c\u00e2t pot s\u0103 le ocoleasc\u0103, c\u00e2t pot s\u0103 le ignore. Uneori o fac \u00een lucruri mici \u2013 felul \u00een care \u00ee\u0219i poart\u0103 hijabul, cum se \u00eembrac\u0103, cum se mi\u0219c\u0103 prin ora\u0219. Alteori aleg s\u0103 fie mai vizibile \u0219i s\u0103 spun\u0103 direct c\u0103 nu sunt de acord.<\/p>\n

\t\t\t
\n Trecutul lovit de r\u0103zboaie. Istoric: \u201eDistrugerea patrimoniului poate fi \u00eencadrat\u0103 ca o crim\u0103 \u00eempotriva umanit\u0103\u021bii\u201c<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Un nou punct de ruptur\u0103 apare \u00een 2022, odat\u0103 cu moartea tinerei Mahsa Amini, re\u021binut\u0103 de Poli\u021bia Moralit\u0103\u0163ii pe motiv c\u0103 nu purta hijabul conform regulilor impuse de stat. Cazul declan\u0219eaz\u0103 proteste ample, \u00een care femeile ies \u00een strad\u0103 \u0219i contest\u0103 deschis regulile care le-au definit via\u021ba timp de decenii. Manifesta\u021biile se extind rapid \u0219i dep\u0103\u0219esc cazul individual. Sub sloganul \u201eFemeie, via\u021b\u0103, libertate\u201c, protestele devin o form\u0103 de contestare a sistemului \u00een ansamblu, marc\u00e2nd una dintre cele mai vizibile mi\u0219c\u0103ri de opozi\u021bie din ultimii ani.<\/p>\n

\t\t\t\"Femei<\/p>\n

Femei iraniene \u00een costume tradi\u021bionale, \u00een 1971. FOTO: AFP<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen aceea\u0219i perioad\u0103 a anului 2022, Yelna Pascu tr\u0103ia primul ei an \u00een Rom\u00e2nia, un moment \u00eenc\u0103rcat emo\u021bional, marcat de fric\u0103, anxietate \u0219i incertitudine. \u201eEram profund \u00eengrijorat\u0103 pentru prietenii \u0219i familia mea din Iran. Ca mul\u021bi al\u021bi iranieni din diaspora, am \u00eencercat s\u0103-mi folosesc vocea pentru a atrage aten\u021bia asupra a ceea ce se \u00eent\u00e2mpla. Am vorbit deschis pe re\u021belele sociale, dar asta a venit \u0219i cu un cost. Am primit amenin\u021b\u0103ri \u0219i mesaje de h\u0103r\u021buire, inclusiv avertismente s\u0103 m\u0103 opresc din a vorbi. A fost \u00eenfrico\u0219\u0103tor \u0219i, la un moment dat, a trebuit s\u0103 fac un pas \u00een spate pentru propria siguran\u021b\u0103\u201c.<\/p>\n

Dincolo de aceste tr\u0103iri, spune c\u0103 a existat \u0219i un fir de speran\u021b\u0103, aproape palpabil, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it de mul\u021bi iranieni care credeau c\u0103 momentul ar putea aduce o schimbare real\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, a recunoscut un tipar care se repet\u0103. \u201eOameni, mai ales tineri, au ie\u0219it \u00een strad\u0103 cu curaj, cer\u00e2nd drepturi de baz\u0103 \u0219i demnitate. \u0218i mul\u021bi dintre ei au pl\u0103tit cu via\u021ba. Mahsa Amini a devenit un simbol al acestei mi\u0219c\u0103ri, dar nu a fost singura. Au fost \u0219i al\u021bii, femei \u0219i b\u0103rba\u021bi tineri, care au murit \u00een timpul protestelor\u201c.<\/p>\n

\u00cen Iran, poveste\u0219te Yelna, nu exist\u0103, \u00een realitate, spa\u021biu pentru opozi\u021bie. Nu exist\u0103 drept real la protest \u0219i nici libertate de exprimare \u00een sensul \u00een care o \u00een\u021belegem \u00een societ\u0103\u021bile democratice. Criticarea sistemului este rapid sanc\u021bionat\u0103, iar eticheta de \u201etr\u0103d\u0103tor\u201c apare aproape imediat. Nu exist\u0103 loc pentru dialog sau pentru opinii diferite. \u201eA\u0219a c\u0103, de\u0219i mi\u0219carea a adus aten\u021bie interna\u021bional\u0103 \u0219i un sentiment de solidaritate \u00eentre iranieni, realitatea de la fa\u021ba locului a devenit, \u00een multe privin\u021be, \u0219i mai dificil\u0103\u201c.<\/p>\n

\u201eExist\u0103 at\u00e2t de mult\u0103 \u00een\u021belepciune, iubire \u0219i for\u021b\u0103 \u00een femeile din Iran\u201c<\/p>\n

Dac\u0103 pune \u00een balan\u021b\u0103 trecutul \u0219i prezentul, Yelna ajunge la concluzia c\u0103 at\u00e2t constr\u00e2ngerile legale, c\u00e2t \u0219i cele sociale asupra femeilor din Iran s-au accentuat \u00een ultimele decenii. Realitatea din \u021bar\u0103, spune ea, este foarte diferit\u0103 de imaginea care este uneori prezentat\u0103 \u00een exterior. De\u0219i exist\u0103 o nara\u021biune promovat\u0103 de Corpul Gardienilor Revolu\u021biei Islamice (IRGC) \u2013 o structur\u0103 militar\u0103 \u0219i de securitate care ap\u0103r\u0103 regimul, controleaz\u0103 o parte important\u0103 din economie \u0219i are un rol central \u00een men\u021binerea ordinii interne \u0219i reprimarea opozi\u021biei \u2013 potrivit c\u0103reia femeile sunt protejate sau sus\u021binute, experien\u021ba de zi cu zi spune altceva. \u201eMulte dintre prietenele mele din copil\u0103rie simt c\u0103 vie\u021bile lor au fost puse pe pauz\u0103. Oportunit\u0103\u021bile sunt limitate, iar dezvoltarea personal\u0103 este adesea blocat\u0103 de restric\u021bii sistemice\u201c.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, mai spune ea, efectele sistemului nu se opresc doar la femei. De\u0219i constr\u00e2ngerile sunt mai vizibile \u0219i mai ap\u0103s\u0103toare \u00een cazul lor, limitele impuse de regim se resimt la nivelul \u00eentregii societ\u0103\u021bi. \u201eCunosc oameni extrem de inteligen\u021bi \u0219i creativi, cu idei, ambi\u021bie \u0219i poten\u021bial, care ajung s\u0103 aib\u0103 joburi foarte prost pl\u0103tite. Sunt absolven\u021bi de doctorat care lucreaz\u0103 ca \u0219oferi de taxi, \u00een timp ce, dac\u0103 ai conexiuni \u00een interiorul sistemului, \u00ee\u021bi este practic garantat un loc de munc\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\tStatisticile, irelevante pentru realitate<\/p>\n

Diferen\u021ba dintre poten\u021bial \u0219i realitate se vede clar \u0219i \u00een datele prezentate de Consiliul Na\u021bional al Rezisten\u021bei Iraniene (NCRI), o organiza\u021bie a opozi\u021biei iraniene din exil. Femeile din Iran sunt foarte bine educate, reprezent\u00e2nd peste 50% din studen\u021bi \u00een 2025. Cu toate acestea, acest lucru nu se reflect\u0103 \u00een pia\u021ba muncii, unde participarea lor r\u0103m\u00e2ne foarte sc\u0103zut\u0103, de doar 14%, fiind aproape absente din func\u021biile de conducere. Yelna crede c\u0103 acesta este un rezultat direct al controlului \u0219i opresiunii sistemice. \u201eAtunci c\u00e2nd exist\u0103 lideri religio\u0219i influen\u021bi care vorbesc deschis despre femei \u00een termeni care le dezumanizeaz\u0103, reduc\u00e2ndu-le la roluri de a servi sau de a fi obediente, devine foarte greu s\u0103 te a\u0219tep\u021bi la oportunit\u0103\u021bi egale \u00een practic\u0103\u201c.\u00a0<\/p>\n

Discursul recurent despre \u201eprotejarea femeilor\u201c, promovat de regimul islamic, vine \u00een realitate la pachet cu limite stricte. \u00cen aceast\u0103 logic\u0103, femeile nu sunt privite ca individe independente, cu autonomie, ci mai degrab\u0103 ca persoane care trebuie controlate \u0219i supravegheate. \u201eCa urmare, chiar dac\u0103 multe femei sunt foarte bine educate, accesul lor la oportunit\u0103\u021bi profesionale reale \u2013 mai ales \u00een pozi\u021bii de conducere \u2013 este limitat. Femeile particip\u0103 pe pia\u021ba muncii, dar de multe ori \u00een roluri de nivel inferior sau administrative, unde munca lor nu este valorizat\u0103 sau recunoscut\u0103 \u00een mod egal. A\u0219a c\u0103 acest decalaj nu e surprinz\u0103tor. El reflect\u0103 un sistem mai larg care nu sus\u021bine pe deplin femeile ca individe autonome, capabile s\u0103-\u0219i construiasc\u0103 propriul drum\u201c.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Yelna<\/p>\n

Yelna s-a stabilit \u00een Rom\u00e2nia dup\u0103 pandemie, dar nu a uitat de Iran. FOTO: Arhiv\u0103 personal\u0103<\/p>\n

\u00cen aceste condi\u021bii, mul\u021bi oameni \u00eencearc\u0103 s\u0103 plece din Iran, iar al\u021bii, treptat, au renun\u021bat la via\u021ba pe care \u0219i-o imaginau pentru ei. Regulile sunt resim\u021bite mai degrab\u0103 ca ni\u0219te mecanisme de control care influen\u021beaz\u0103 aspecte foarte personale ale vie\u021bii \u2013 cine ai voie s\u0103 fii, ce carier\u0103 po\u021bi urma, cum te po\u021bi exprima \u0219i ce fel de viitor \u00ee\u021bi este permis s\u0103 construie\u0219ti. \u201e\u00cen realitate, nu prea exist\u0103 o modalitate de a gestiona acest sistem \u2013 mai degrab\u0103 \u00eenve\u021bi s\u0103 supravie\u021buie\u0219ti \u00een el \u0219i s\u0103 \u00eencerci, pe c\u00e2t posibil, s\u0103 nu-\u021bi pierzi speran\u021ba\u201c.\u00a0<\/p>\n

\t\t\t
\n Curajul femeilor iraniene, sub legile Ayatollahului. Specialist: \u201eHijabul obligatoriu, punctul zero al legitimit\u0103\u021bii autorit\u0103\u021bilor ca teocra\u021bie\u201c<\/p>\n

<\/a>\u00cen c\u0103utarea drepturilor de baz\u0103<\/p>\n

Odat\u0103 ajuns\u0103 \u0219i instalat\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, Yelna a \u00eenceput s\u0103 observe schimb\u0103ri \u00een ceea ce \u021bine de statutul femeilor. \u00cei este \u00eens\u0103 greu s\u0103 le numeasc\u0103 diferen\u021be, pentru c\u0103 le vede ca drepturi de baz\u0103, nu ca privilegii. \u201eDe exemplu, v\u0103d mai multe femei \u00een pozi\u021bii de conducere \u0219i exist\u0103 o prezen\u021b\u0103 vizibil\u0103 a femeilor \u00een via\u021ba public\u0103 \u0219i profesional\u0103. Observ \u0219i c\u0103 femeile se pot mi\u0219ca mai liber \u2013 pot merge singure, \u00een anumite zone, \u0219i noaptea f\u0103r\u0103 team\u0103, pot alege cum se \u00eembrac\u0103 \u0219i \u00ee\u0219i pot tr\u0103i via\u021ba cu un sentiment mai mare de autonomie\u201c. Privite mai atent, spune ea, acestea sunt tocmai drepturile pentru care multe femei din Iran \u00eenc\u0103 lupt\u0103, \u00eentr-un context \u00een care lipsa libert\u0103\u021bilor fundamentale \u0219i a unui cadru democratic func\u021bional continu\u0103 s\u0103 le modeleze via\u021ba de zi cu zi.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Dincolo de aceste diferen\u021be de context, experien\u021bele se suprapun \u00een moduri mai pu\u021bin vizibile. Femeile ajung adesea s\u0103 duc\u0103 o presiune constant\u0103 \u2013 emo\u021bional\u0103, social\u0103 \u0219i practic\u0103 \u2013, fiind cele care \u021bin \u00een echilibru via\u021ba de familie, responsabilit\u0103\u021bile cotidiene \u0219i munca invizibil\u0103, \u00een timp ce \u00ee\u0219i gestioneaz\u0103 propriile dificult\u0103\u021bi, completeaz\u0103 Yelna. \u201eA\u0219a c\u0103, mai mult dec\u00e2t diferen\u021bele, ceea ce v\u0103d cel mai clar este o experien\u021b\u0103 comun\u0103: peste tot, femeile au nevoie de mai mult sprijin, egalitate \u0219i mai mult\u0103 recunoa\u0219tere. Mai este \u00eenc\u0103 mult p\u00e2n\u0103 s\u0103 existe, la nivel global, spa\u021bii \u00een care femeile s\u0103 se simt\u0103 cu adev\u0103rat \u00een siguran\u021b\u0103, valorizate \u0219i libere\u201c.<\/p>\n

Pe final, dac\u0103 ar fi s\u0103 descrie, cu propriile cuvinte, ce \u00eenseamn\u0103 s\u0103 fii femeie \u00een Iran, Yelna se g\u00e2nde\u0219te la ideea de a fi o lupt\u0103toare \u2013 o realitate tr\u0103it\u0103 zi de zi, \u00een gesturi mici \u0219i \u00een decizii personale. Femeile iraniene sunt incredibil de puternice, reziliente \u0219i curajoase, mai spune ea. Continu\u0103 s\u0103 reziste, s\u0103 vorbeasc\u0103 \u0219i s\u0103 se ridice, chiar \u0219i sub o presiune uria\u0219\u0103. Iar din acest punct de vedere, sloganul ap\u0103rut dup\u0103 protestele declan\u0219ate de moartea tinerei Mahsa Amini \u2013 \u201eFemeie, Via\u021b\u0103, Libertate\u201c \u2013 surprinde ceva foarte real. \u201eFemeile sunt \u00een centrul acestei mi\u0219c\u0103ri. Nu lupt\u0103 doar pentru ele, ci \u0219i pentru genera\u021biile viitoare. Exist\u0103 at\u00e2t de mult\u0103 \u00een\u021belepciune, iubire \u0219i for\u021b\u0103 \u00een femeile din Iran. Iar ceea ce cer ele nu este ceva extraordinar \u2013 sunt drepturi fundamentale. Dreptul de a alege, de a tr\u0103i liber, de a exista f\u0103r\u0103 constr\u00e2ngeri permanente. Sunt drepturi care nu ar trebui s\u0103 necesite un astfel de nivel de lupt\u0103 pentru a fi ob\u021binute\u201c.<\/p>\n

Cu g\u00e2ndul la Iranul aflat \u00eenc\u0103 \u00eentr-o situa\u021bie ap\u0103s\u0103toare, dar \u0219i la oamenii care nu au renun\u021bat s\u0103 \u00ee\u015fi doreasc\u0103 o via\u0163\u0103 normal\u0103, Yelna vorbe\u0219te despre viitor cu speran\u021b\u0103, \u00een ciuda a tot ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u2013 cu speran\u021ba c\u0103, \u00eentr-o zi, \u021bara ei natal\u0103 va deveni un loc \u00een care oamenii pot tr\u0103i liberi, cu demnitate \u0219i cu posibilitatea de a-\u0219i construi propriul viitor. \u201eExist\u0103 \u00eenc\u0103 o convingere profund\u0103, \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219it\u0103 de mul\u021bi dintre noi, c\u0103 schimbarea este posibil\u0103\u201c.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Pentru unele femei din Iran, via\u021ba de zi cu zi vine cu limite care nu se v\u0103d mereu…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":165553,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,4315,36,37,6598,27,230,733,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-165552","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-drepturile-omului","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-femei","15":"tag-headlines","16":"tag-interviu","17":"tag-iran","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116466553691428021","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/165552","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=165552"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/165552\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/165553"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=165552"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=165552"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=165552"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}