{"id":165872,"date":"2026-04-26T06:38:10","date_gmt":"2026-04-26T06:38:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/165872\/"},"modified":"2026-04-26T06:38:10","modified_gmt":"2026-04-26T06:38:10","slug":"ormuz-centrul-lumii-de-2-300-de-ani","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/165872\/","title":{"rendered":"Ormuz, centrul lumii de 2.300 de ani"},"content":{"rendered":"

Str\u00e2mtoarea Ormuz, aflat\u0103 \u00een prezent sub un adev\u0103rat asediu geopolitic, este rezultatul unei expedi\u021bii vizionare de acum 2.300 de ani. Amiralul Nearh a deschis aceast\u0103 rut\u0103 la ordinul marelui cuceritor Alexandru Macedon, unind practic India de Occident.<\/p>\n

\u00cen toamna anului 325 \u00ee.Hr., Alexandru Macedon (sau Alexandru cel Mare) a luat o hot\u0103r\u00e2re care avea s\u0103 schimbe istoria comer\u021bului global.<\/p>\n

Flota lui Macedon a descoperit ruta maritim\u0103 care a unit Estul \u00eendep\u0103rtat de restul Imperiului Persan<\/p>\n

Aflat \u00een Delta r\u00e2ului Indus, regele macedonean a decis s\u0103 trimit\u0103 o flot\u0103 c\u0103tre Str\u00e2mtoarea Ormuz \u0219i Golful Persic<\/a>. Misiunea a fost condus\u0103 de amiralul Nearh, un apropiat al liderului.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Imperiul persan<\/p>\n

\u00cen timp ce Alexandru conducea armata pe uscat, prin de\u0219ert, flota sa explora coastele necunoscute ale Oceanului Indian. Scopul era extrem de ambi\u021bios: g\u0103sirea unei leg\u0103turi directe pe ap\u0103 \u00eentre noile provincii din India \u0219i Mesopotamia. Aceast\u0103 expedi\u021bie a deschis practic ruta maritim\u0103 care a unit, pentru prima dat\u0103, Estul \u00eendep\u0103rtat de restul imperiului.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Alexandru Macedon. Foto: Pixabay<\/p>\n

Trimiterea flotei nu a fost strict o strategie militar\u0103, ci denota o viziune economic\u0103 avansat\u0103 pentru acele timpuri. \u00cemp\u0103ratul\u00a0 \u00een\u021belesese c\u0103 un imperiu uria\u0219 necesit\u0103 rute de aprovizionare rapide \u0219i sigure.<\/p>\n

Sim\u021bul geografiei regelui persan a deschis noi orizonturi<\/p>\n

Arheologul Panagiotis Iosif a explicat pentru Kathimerini <\/a>c\u0103 liderul dorea s\u0103 transforme Str\u00e2mtoarea Ormuz \u00eentr-un punct de trecere controlat. Prin acest pasaj, produsele indiene puteau ajunge mult mai u\u0219or \u00een Mesopotamia. Ulterior, la Marea Mediteran\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

\u201eDeoarece Alexandru avea sim\u021b al geografiei, dorea s\u0103 se asigure c\u0103 schimburile comerciale dintre noile teritorii pe care le cucerise \u00een India se vor desf\u0103\u0219ura f\u0103r\u0103 probleme\u201d, afirm\u0103 Panagiotis Iosif pentu sursa citat\u0103.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Ora\u0219ul sf\u00e2nt Qom<\/p>\n

Regele dorea s\u0103 integreze aceste regiuni \u00eentr-un sistem imperial solid, c\u0103ut\u00e2nd s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 barierele cuceririlor \u0219i s\u0103 ob\u021bin\u0103 informa\u021bii despre bog\u0103\u021bia natural\u0103 \u0219i geografia locurilor.<\/p>\n

Cartografierea bur\u021bii Asiei sub comanda lui Nearh<\/p>\n

Amiralul Nearh a condus aproximativ 1.800 de nave de-a lungul coastelor s\u0103lbatice ale Asiei. Sarcina lui principal\u0103 a fost s\u0103 cartografieze ceea ce istoricii numesc \u201eburta\u201d Asiei. Nearh avea misiunea s\u0103 identifice porturile naturale care puteau servi drept sta\u021bii comerciale. Grecii au analizat popula\u021biile de pe malul m\u0103rii pentru a vedea dac\u0103 sunt prietenoase sau dimpotriv\u0103, ostile \u0219i r\u0103zboinice. Jurnalul de bord al amiralului, de\u0219i de neg\u0103sit ast\u0103zi, a servit drept surs\u0103 principal\u0103 pentru istoricii antici precum Arrian sau Strabon.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Str\u00e2mtoarea Hormuz | Foto \u2013 Profimedia Images<\/p>\n

Expedi\u021bia a dovedit c\u0103 marea putea s\u0103 le fie aliat, devenind o alternativ\u0103 viabil\u0103 pentru drumurile periculoase de pe uscat. De\u0219i macedonii au folosit par\u021bial rute pe care per\u0219ii<\/a> le cuno\u0219teau, ei au fost primii care le-au dat o utilitate global\u0103. Explorarea a pus bazele logistice pentru tot ceea ce a \u00eensemnat comer\u021bul maritim \u00een mileniile urm\u0103toare.<\/p>\n

Ruta maritim\u0103 care a prefigurat Drumul M\u0103t\u0103sii<\/p>\n

Mo\u0219tenirea flotei trimise \u00een Ormuz a d\u0103inuit mult dup\u0103 moartea lui Alexandru cel Mare. Succesorii s\u0103i au consolidat pozi\u021bii cheie din Golful Persic. Drumul deschis de amiralul Nearh a devenit, progresiv, ruta maritim\u0103 a ceea ce mai t\u00e2rziu s-a numit Drumul M\u0103t\u0103sii.<\/p>\n

\"\"<\/p>\n

Drumul M\u0103t\u0103sii<\/p>\n

Panagiotis Iosif subliniaz\u0103 c\u0103 aceast\u0103 expedi\u021bie istoric\u0103 a creat un \u201espa\u021biu cultural comun\u201d. Acelea\u0219i structuri comerciale au fost folosite ulterior de Imperiul Sasanid<\/a>, ajut\u00e2nd la expansiunea rapid\u0103 a Islamului.<\/p>\n

Ast\u0103zi, de\u0219i sub asediul SUA-Iran-Israel, Str\u00e2mtoarea Ormuz r\u0103m\u00e2ne una dintre cele mai importante rute maritime din lume, totul gra\u021bie viziunii lui Alexandru cel Mare de acum 2.300 de ani.<\/p>\n

AUTORUL RECOMAND\u0102<\/p>\n

Istoria familiilor regale persane (550 \u00ee. en. \u2013 1979). Cum s-a f\u0103urit Imperiul Persan de la Cirus cel Mare la \u0218ahul Pahlavi<\/a><\/p>\n

Cei 9 cuceritori ai Persiei. Liderii str\u0103ini care au ocupat Iranul, \u021bar\u0103 considerat\u0103 o fort\u0103rea\u021b\u0103 \u201eimpenetrabil\u0103\u201d din cauza reliefului muntos<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Str\u00e2mtoarea Ormuz, aflat\u0103 \u00een prezent sub un adev\u0103rat asediu geopolitic, este rezultatul unei expedi\u021bii vizionare de acum 2.300…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":165873,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[47928,32,33,31,47929,36,37,27,47930,34,35,25,9573,41,40,38,39,26,17772,28,29,30],"class_list":{"0":"post-165872","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-alexandru-macedon","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-drumul-matasii","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-headlines","16":"tag-imperiul-persan","17":"tag-latest-news","18":"tag-latestnews","19":"tag-news","20":"tag-razboi-orientul-mijlociu","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-stramtoarea-ormuz","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116469636286860665","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/165872","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=165872"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/165872\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/165873"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=165872"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=165872"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=165872"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}