{"id":167298,"date":"2026-04-28T05:40:08","date_gmt":"2026-04-28T05:40:08","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/167298\/"},"modified":"2026-04-28T05:40:08","modified_gmt":"2026-04-28T05:40:08","slug":"fostul-combinat-din-otelu-rosu-readus-la-viata-uzina-lui-umbrarescu-schimba-fata-orasului-monoindustrial","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/167298\/","title":{"rendered":"Fostul combinat din O\u021belu Ro\u0219u, readus la via\u021b\u0103. Uzina lui Umbr\u0103rescu schimb\u0103 fa\u021ba ora\u0219ului monoindustrial"},"content":{"rendered":"

Ora\u0219ul O\u021belu Ro\u0219u a r\u0103mas f\u0103r\u0103 cea mai mare parte a industriei siderurgice dup\u0103 mai mult de dou\u0103 secole de la \u00eenfiin\u021barea primelor sale topitorii, \u00eens\u0103 reconstruc\u021bia fostului combinat le d\u0103 din nou speran\u021be localnicilor.<\/p>\n

\t\t\t\"Combinatul<\/p>\n

Combinatul din O\u021belu Ro\u0219u. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Fostul combinat siderurgic O\u021belu Ro\u0219u, din jude\u021bul Cara\u0219-Severin, trece prin transform\u0103ri ample, dup\u0103 ce, la sf\u00e2r\u0219itul anului 2024, a fost preluat de grupul UMB Steel, patronat de familia omului de afaceri Dorinel Umbr\u0103rescu, cunoscut pentru construirea mai multor autostr\u0103zi.<\/p>\n

\t\t\tCombinatul, \u00een \u0219antier<\/p>\n

\u00cenf\u0103\u021bi\u0219area platformei siderurgice a ora\u0219ului din Banatul Montan s-a schimbat \u00een ultimul an, de la \u00eenceperea lucr\u0103rilor de repunere \u00een func\u021biune a acesteia. <\/p>\n

Zona industrial\u0103 de pe malul Bistrei a fost \u00eengr\u0103dit\u0103, defri\u0219at\u0103 \u0219i ecologizat\u0103, spa\u021biile sale sunt renovate, iar construc\u021bii noi au ap\u0103rut treptat \u00een perimetrul ei. O sta\u021bie de betoane este amenajat\u0103 \u00een fostul combinat, iar vechea instala\u021bie de despr\u0103fuire este recl\u0103dit\u0103. Cele mai ample lucr\u0103ri au loc pentru punerea \u00een func\u021biune a noului laminor, comandat de la grupul german SMS. Acesta va avea o capacitate de circa 700.000 de tone pe an \u0219i va fi integrat \u00een complexul siderurgic existent.<\/a><\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u201eUMB Steel din Rom\u00e2nia a contractat compania SMS pentru furnizarea unui laminor de tip Continuous Mill Technology (CMT) 700, care va permite produc\u021bia a 700.000 de tone pe an de bare, colaci compac\u021bi \u0219i s\u00e2rm\u0103 laminat\u0103, \u00eentr-un proces continuu, f\u0103r\u0103 \u00eentreruperi\u201d, informa recent platforma Eurometal, a federa\u021biei europene care reprezint\u0103 distribuitorii \u0219i comercian\u021bii de o\u021bel, \u021bevi \u0219i metale.<\/p>\n

Noul laminor va permite produc\u021bia continu\u0103 de produse lungi din fier vechi, prin alimentarea sa cu produse turnate direct din o\u021bel\u0103rie.<\/p>\n

\u201eUMB Steel urm\u0103re\u0219te s\u0103 r\u0103spund\u0103 cererii tot mai mari de materiale de construc\u021bii sustenabile, sprijinind \u00een principal activit\u0103\u021bile de construc\u021bie de autostr\u0103zi ale grupului UMB. SMS va livra instala\u021bia la cheie, asigur\u00e2nd sistemele mecanice, electrice \u0219i de automatizare necesare integr\u0103rii noii instala\u021bii de turnare \u0219i a laminorului \u00een complexul siderurgic existent din O\u021belu Ro\u0219u\u201d, nota Eurometal.<\/p>\n

Laminorul bazat pe cuptor electric cu arc (EAF) din O\u021belu Ro\u0219u a fost oprit \u00een 2012, c\u00e2nd func\u021biona sub denumirea Mechel Ductil Steel O\u021belu Ro\u0219u, aflat atunci \u00een proprietatea fostului grup rus Mechel, informa platforma.<\/p>\n

\t\t\tCalea ferat\u0103 reactivat\u0103 \u00eentre O\u021belu Ro\u0219u \u0219i Caransebe\u0219<\/p>\n

Tot \u00een 2012 a fost \u00eenchis \u0219i ultimul segment al c\u0103ii ferate Caransebe\u0219 \u2013 Ha\u021beg, de 80 de kilometri, \u00eentre localit\u0103\u021bile Caransebe\u0219 \u0219i Bou\u021bari, prin O\u021belu Ro\u0219u. Dup\u0103 14 ani de la \u00eenchiderea circula\u021biei, calea ferat\u0103 dintre O\u021belu Ro\u0219u \u0219i Caransebe\u0219, cu o lungime de aproximativ 20 de kilometri, va fi reactivat\u0103.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Angaja\u021bi ai Regionalei SRCF Timi\u0219oara au defri\u0219at \u0219i ecologizat traseul, iar compania achizi\u021bioneaz\u0103 componente pentru repararea liniei ferate, care va putea fi folosit\u0103 at\u00e2t pentru transportul de marf\u0103, c\u00e2t \u0219i pentru cel de c\u0103l\u0103tori.<\/p>\n

\u201ePentru deschiderea liniei 215 Caransebe\u0219 \u2013 Bou\u021bari \u00eentre sta\u021biile Caransebe\u0219 \u021aigl\u0103rie \u2013 O\u021belu Ro\u0219u este necesar\u0103 consolidarea acesteia prin recondi\u021bionarea traverselor de beton existente \u00een cale. Pentru execu\u021bia acestor lucr\u0103ri este necesar\u0103 achizi\u021bia de tirfoane\u201d, arat\u0103 unul dintre anun\u021burile publicate recent \u00een Sistemul Electronic de Achizi\u021bii Publice (SEAP) de SRCF Timi\u0219oara.<\/p>\n

\t\t\t\"Gara<\/p>\n

Gara din O\u021belu Ro\u0219u. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103. ADEV\u0102RUL<\/p>\n

Tronsonul feroviar ar putea redeveni func\u021bional \u00een 2026, dup\u0103 finalizarea repara\u021biilor \u0219i consolid\u0103rilor, sus\u021bine directorul SRCF Timi\u0219oara, Gheorghe Lup\u0219an, potrivit platformei Club Feroviar.<\/p>\n

Circula\u021bia pe vechea cale ferat\u0103 de pe Valea Bistrei,<\/a> construit\u0103 \u00een primii ani ai secolului XX, este condi\u021bionat\u0103 \u0219i de finalizarea lucr\u0103rilor din sta\u021bia Caransebe\u0219, parte a magistralei Arad \u2013 Timi\u0219oara \u2013 Lugoj \u2013 Caransebe\u0219, aflat\u0103 \u00een \u0219antier de modernizare. \u00centre timp, pe platforma de la O\u021belu Ro\u0219u, legat\u0103 de calea ferat\u0103 Ha\u021beg \u2013 Caransebe\u0219 printr-o linie secundar\u0103, au fost reconstruite mai multe linii ferate, iar traseul spre calea ferat\u0103 principal\u0103 este ref\u0103cut.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Speran\u021be pentru comunitate<\/p>\n

Unii localnici din O\u021belu Ro\u0219u, ora\u0219 cu mai pu\u021bin de 9.000 de locuitori, privesc cu speran\u021b\u0103 repornirea uzinei de pe malul drept al Bistrei.<\/p>\n

\t\t\t
\n Hunedoara \u0219i O\u021belu Ro\u0219u, \u201e\u00eenfr\u0103\u021bite\u201d prin o\u021bel. Destinul fostelor centre metalurgice din sud-vestul Rom\u00e2niei<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\u201eAm lucrat \u0219i eu, \u0219i so\u021bia mea la vechiul combinat. \u00cen perioada sa de v\u00e2rf, din anii \u201980, aici lucrau aproape 5.000 de oameni. Au urmat privatizarea \u0219i restructur\u0103rile \u0219i, treptat, cele mai multe dintre sec\u021bii au fost \u00eenchise, iar unele au ajuns \u00een ruin\u0103. A fost o lovitur\u0103 pentru mul\u021bi localnici, pentru c\u0103 nu au mai g\u0103sit de lucru. Fiica mea, spre exemplu, este plecat\u0103 de 25 de ani \u00een afara \u021b\u0103rii. Nu ar mai fi avut ce face \u00een O\u021belu Ro\u0219u\u201d, poveste\u0219te Ion, un localnic din fostul ora\u0219 monoindustrial.<\/p>\n

Al\u021bi localnici spun c\u0103 au \u00eenceput s\u0103 mearg\u0103 la por\u021bile societ\u0103\u021bii pentru a-\u0219i depune CV-uri \u00een speran\u021ba angaj\u0103rii. <\/p>\n

\t\t\tO\u021belu Ro\u0219u, ora\u0219ul \u00eenfiin\u021bat \u00een jurul uzinei<\/p>\n

R\u00e2ul Bistra desparte de peste dou\u0103 secole vechea platform\u0103 siderurgic\u0103 de cartierele ora\u0219ului O\u021belu Ro\u0219u. <\/p>\n

Primele topitorii au fost \u00eenfiin\u021bate aici la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVIII-lea de coloni\u0219ti germani, \u00een perioada de \u00eenceput a dezvolt\u0103rii industriale a Banatului Montan. Atunci, pe locul actualului ora\u0219 O\u021belu Ro\u0219u func\u021bionau c\u00e2teva ateliere metalurgice, sub numele Ferdinandsberg, aflate la marginea satului Ohaba-Bistra, de la poalele Mun\u021bilor Poiana Rusc\u0103.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Combinatul<\/p>\n

Imaginea 1\/15:
\n Combinatul din O\u021belu Ro\u0219u Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (15) JPG<\/p>\n

La sf\u00e2r\u0219itul secolului al XIX-lea, \u00een regiune existau patru centre metalurgice importante: Hunedoara, Re\u0219i\u021ba, O\u021belu Ro\u0219u, numit atunci Ferdinandsberg, \u0219i C\u0103lan. Dezvoltarea lor a fost influen\u021bat\u0103 de tradi\u021biile industriale germane \u0219i austro-ungare, de extinderea re\u021belei de c\u0103i ferate \u0219i, mai ales, de existen\u021ba unor rezerve importante de minereuri de fier \u00een Mun\u021bii Poiana Rusc\u0103 \u0219i de c\u0103rbune \u00een Mun\u021bii Banatului \u0219i \u00een Valea Jiului.<\/p>\n

Regimul comunist a investit masiv \u00een vechea uzin\u0103 din vremea habsburgilor, iar din 1948, c\u00e2nd satul Ferdinand, \u00eentemeiat de coloni\u0219ti germani, s-a unit cu satul rom\u00e2nesc Ohaba-Bistra, noul ora\u0219 monoindustrial O\u021belu Ro\u0219u avea s\u0103 continue tradi\u021bia siderurgic\u0103 din zon\u0103. <\/p>\n

\t\t\tAvea aproape 5.000 de angaja\u021bi<\/p>\n

Combinatul O\u021belu Ro\u0219u producea foi de tabl\u0103 \u0219i era singura uzin\u0103 din Rom\u00e2nia care livra bare de o\u021bel, circa 4.000 de tone anual, \u0219i fier laminat la rece, circa 1.200 de tone anual. <\/p>\n

O o\u021bel\u0103rie electric\u0103 a intrat \u00een func\u021biune \u00een anii \u201970, iar \u00een componen\u021ba noului combinat se mai aflau laminoarele, o fabric\u0103 de oxigen, o fabric\u0103 de var \u0219i dolomit\u0103, o turn\u0103torie \u0219i ateliere mecanice.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen anii \u201980, combinatul cuprindea aproape 100 de hectare pe malul drept al Bistrei, \u00een timp ce, pe malul st\u00e2ng, ora\u0219ul muncitoresc avea s\u0103 g\u0103zduiasc\u0103 peste 13.000 de oameni. Peste 5.500 de oameni munceau \u00een industrie, majoritatea \u00een sec\u021biile combinatului.<\/p>\n

\t\t\t\"Ion<\/p>\n

Ion Ciucu, veteran al o\u021belarilor. Foto: Daniel Gu\u021b\u0103<\/p>\n

\u201eAm venit la O\u021belu Ro\u0219u \u00een 1956, la v\u00e2rsta de 16 ani, din localitatea Corabia. Am lucrat \u00een combinat 32 de ani, p\u00e2n\u0103 la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201980, deci numai pe vremea comuni\u0219tilor. De atunci sunt la pensie. A\u0219 vrea ca tineretul s\u0103 \u00ee\u0219i mai g\u0103seasc\u0103 de lucru la combinat, a\u0219a cum nici noi nu am avut grija locului de munc\u0103 aici\u201d, spune Ion Ciucu, un alt fost muncitor la O\u021belu Ro\u0219u.<\/p>\n

\t\t\tDeclinul fostului combinat<\/p>\n

Dup\u0103 1990, combinatul a fost privatizat sub denumirea Socomet, iar investi\u021biile \u00een \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea tehnologiei de laminare l-au \u021binut \u00een activitate, cu peste 3.000 de salaria\u021bi la sf\u00e2r\u0219itul anilor \u201990. \u00cen 1999, peste dou\u0103 treimi din ac\u021biunile uzinelor au fost cump\u0103rate de un investitor italian, care a schimbat numele Socomet \u00een Gavazzi Steel. <\/p>\n

\t\t\t
\n G\u0103rile uitate ale fostei c\u0103i ferate cu cremalier\u0103. Ce s-a ales de linia care lega regiunile istorice Ardeal \u0219i Banat<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

\"O\u021belu<\/p>\n

Imaginea 1\/17:
\n O\u021belu Ro\u0219u Foto Daniel Gu\u021b\u0103 ADEV\u0102RUL (16) JPG<\/p>\n

Acesta s-a angajat s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 datoriile \u0219i s\u0103 investeasc\u0103 20 de milioane de dolari. Obliga\u021biile contractuale asumate nu au mai fost respectate, iar combinatul a trecut prin restructur\u0103ri majore la \u00eenceputul anilor 2000, r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu mai pu\u021bin de 600 de salaria\u021bi.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

La mijlocul anilor 2000, vechea platform\u0103 siderurgic\u0103 de la O\u021belu Ro\u0219u a trecut printr-o nou\u0103 etap\u0103 de restructur\u0103ri. Produc\u021bia de o\u021bel a fost relansat\u0103 pentru c\u00e2\u021biva ani, dup\u0103 redeschiderea laminorului, iar num\u0103rul salaria\u021bilor a crescut la circa 900 la sf\u00e2r\u0219itul anilor 2000. Unele societ\u0103\u021bi de pe platforma industrial\u0103 \u0219i-au continuat activitatea, \u00eens\u0103 cele mai multe dintre fostele sec\u021bii au fost dezafectate.<\/p>\n

Dup\u0103 privatiz\u0103rile \u0219i restructur\u0103rile din anii 2000, laminorul a mai func\u021bionat o perioad\u0103 sub administrarea Ductil Steel \u0219i, ulterior, a Mechel Ductil Steel O\u021belu Ro\u0219u. \u00cen 2012, grupul Mechel a anun\u021bat suspendarea activit\u0103\u021bii la combinat, pe fondul sc\u0103derii cererii de o\u021bel \u0219i al num\u0103rului redus de comenzi. Produc\u021bia de la O\u021belu Ro\u0219u a fost reluat\u0103 pentru scurt timp, \u00een urma unor lucr\u0103ri de modernizare \u00eencepute \u00een 2010, \u00eens\u0103 revenirea nu a fost durabil\u0103.<\/p>\n

\u00cen 2013, Ductil Steel Buz\u0103u \u0219i punctul de lucru O\u021belu Ro\u0219u au intrat \u00een insolven\u021b\u0103, iar salaria\u021bii au fost trimi\u0219i \u00een \u0219omaj tehnic ori disponibiliza\u021bi. Ulterior, platforma a intrat \u00een reorganizare judiciar\u0103 \u0219i a fost scoas\u0103 la v\u00e2nzare, f\u0103r\u0103 ca vechiul laminor s\u0103 mai revin\u0103 la o activitate industrial\u0103 stabil\u0103.<\/p>\n

\u00centre timp, mul\u021bi dintre fo\u0219tii salaria\u021bi au p\u0103r\u0103sit O\u021belu Ro\u0219u,<\/a> iar declinul economic al ora\u0219ului a devenit vizibil. Multe dintre fostele c\u0103mine muncitore\u0219ti au r\u0103mas ocupate de familii nevoia\u0219e, f\u0103r\u0103 locuri de munc\u0103, \u00een timp ce popula\u021bia ora\u0219ului a sc\u0103zut cu mai mult de o treime \u00een ultimele trei decenii.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Ora\u0219ul O\u021belu Ro\u0219u a r\u0103mas f\u0103r\u0103 cea mai mare parte a industriei siderurgice dup\u0103 mai mult de dou\u0103…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":167299,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,48267,36,37,27,34,35,25,48266,41,40,38,39,26,28,29,30,31432,4557,81],"class_list":{"0":"post-167298","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-combinat-otelu-rosu","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-latest-news","16":"tag-latestnews","17":"tag-news","18":"tag-otelu-rosu","19":"tag-ro","20":"tag-romana","21":"tag-romania","22":"tag-romanian","23":"tag-stiri","24":"tag-titluri","25":"tag-top-stories","26":"tag-topstories","27":"tag-umb","28":"tag-umbrarescu","29":"tag-video"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116480732957113267","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/167298","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=167298"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/167298\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/167299"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=167298"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=167298"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=167298"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}