{"id":170857,"date":"2026-05-02T10:42:09","date_gmt":"2026-05-02T10:42:09","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/170857\/"},"modified":"2026-05-02T10:42:09","modified_gmt":"2026-05-02T10:42:09","slug":"de-ce-apare-colesterolul-marit-cauze-riscuri-si-tratament-explicate-de-un-medic-cardiolog","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/170857\/","title":{"rendered":"De ce apare colesterolul m\u0103rit: cauze, riscuri \u0219i tratament explicate de un medic cardiolog"},"content":{"rendered":"

\u00cel numim \u201edu\u0219manul t\u0103cut\u201c, \u00eel \u0219tim din buletinele de analize, \u00eel b\u0103nuim c\u00e2nd m\u00e2nc\u0103m gras, totu\u0219i, colesterolul r\u0103m\u00e2ne unul dintre cei mai ne\u00een\u021bele\u0219i indicatori medicali. Mul\u021bi rom\u00e2ni \u0219tiu c\u0103 \u201eau ceva cu colesterolul\u201c, dar pu\u021bini \u00een\u021beleg ce se petrece, de fapt, \u00een interiorul vaselor lor de s\u00e2nge pe parcursul anilor \u00een care valorile crescute lucreaz\u0103 f\u0103r\u0103 niciun semn de avertizare. \u0218i mai pu\u021bini \u0219tiu c\u0103 alimenta\u021bia nu este, adesea, principala cauz\u0103 \u2013 c\u0103 ficatul poate produce singur colesterol \u00een exces, indiferent c\u00e2t de s\u0103n\u0103tos m\u0103n\u00e2nci, sau c\u0103 exist\u0103 oameni predispu\u0219i genetic s\u0103 fac\u0103 infarct la 25 de ani.<\/p>\n

\t\t\t\"Molecula<\/p>\n

Molecula de colesterol se leag\u0103 de proteine pentru a circula \u00een s\u00e2nge. FOTO: Shutterstock<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Prof. univ. dr. Elisabeta B\u0103dil\u0103, vicepre\u0219edinta Societ\u0103\u021bii Rom\u00e2ne de Cardiologie, explic\u0103, \u00eentr-un interviu pentru \u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c, mecanismul prin care colesterolul r\u0103u LDL agreseaz\u0103 pere\u021bii arterelor, declan\u0219\u00e2nd un proces inflamator lent care poate culmina, dup\u0103 ani sau decenii, cu un infarct miocardic sau cu un accident vascular cerebral. Interviul demonteaz\u0103 \u0219i dou\u0103 dintre cele mai r\u0103sp\u00e2ndite mituri care \u00eei determin\u0103 pe pacien\u021bi s\u0103 abandoneze tratamentul: c\u0103 statinele distrug ficatul \u0219i c\u0103 provoac\u0103 Alzheimer. Ambele sunt false, spune medicul, \u0219i periculoase, pentru c\u0103 \u00eentreruperea tratamentului pe cont propriu poate costa vie\u021bi. <\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, prof. univ. dr. Elisabeta B\u0103dil\u0103 traseaz\u0103 o hart\u0103 clar\u0103 a investiga\u021biilor pe care orice persoan\u0103 ar trebui s\u0103 le fac\u0103, de la profilul lipidic complet, recomandat chiar \u0219i copiilor cu istoric familial cardiovascular, p\u00e2n\u0103 la indicatori simpli pe care \u00eei poate calcula oricine acas\u0103, cu un tensiometru.<\/p>\n

\u201eWeekend Adev\u0103rul\u201c: Colesterolul este unul dintre cei mai invoca\u021bi \u201evinova\u021bi\u201c din medicin\u0103, dar pu\u021bini \u00eei \u00een\u021beleg cu adev\u0103rat rolul \u00een organism. Ce este, de fapt, colesterolul?<\/p>\n

Prof. univ. dr. Elisabeta B\u0103dil\u0103: Colesterolul reprezint\u0103 un component esen\u021bial al organismului uman; nu putem tr\u0103i f\u0103r\u0103 el. Colesterolul se sintetizeaz\u0103 \u00een ficat, care este fabrica organismului. Atunci c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la ficat \u00eel g\u00e2ndim ca pe o uzin\u0103, ca pe o fabric\u0103 \u00een care se produc multe elemente \u0219i el este important, este vital pentru func\u021bionalitatea celulelor pentru c\u0103 face parte din structura membranelor celulare. Deci el este un component de baz\u0103 \u00een \u00eenveli\u0219ul oric\u0103rei celule, dar \u00een acela\u0219i timp contribuie la produc\u021bia hormonilor \u2013 de exemplu, hormonii sexuali sau cortizolul se produc cu ajutorul colesterolului. <\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

De asemenea, contribuie la produc\u021bia de vitamin\u0103 D \u0219i nu \u00een ultimul r\u00e2nd colesterolul contribuie el \u00eensu\u0219i la absorb\u021bia gr\u0103similor, pentru c\u0103 este component \u00een bil\u0103. Dar colesterolul nu circul\u0103 \u00een s\u00e2nge ca atare; molecula de colesterol se leag\u0103 de ni\u0219te proteine \u0219i formeaz\u0103 ceea ce se cheam\u0103 lipoproteine. Colesterolul este un lipid, deci noi c\u00e2nd ne g\u00e2ndim la colesterol trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim de fapt la lipide, care au mai multe componente \u2013 o gr\u0103sime, colesterolul \u0219i trigliceridele. De multe ori auzim de colesterol ca atare, dar auzim \u0219i de colesterolul r\u0103u sau bun. Colesterolul r\u0103u, de multe ori prescurtat LDL \u2013 \u201elow density lipoprotein\u201c, adic\u0103 lipoproteine cu densitate mic\u0103 \u2013, iar colesterolul bun este HDL \u2013 \u201ehigh density lipoprotein\u201c, proteine cu densitate mare. Deci, c\u00e2nd ne referim la colesterol, noi de fapt trebuie s\u0103 ne g\u00e2ndim nu numai la colesterolul total, ci \u0219i la aceste frac\u021biuni, care de fapt interfereaz\u0103 cu riscul cardiovascular al fiec\u0103rui individ. <\/p>\n

C\u00e2nd mergem la analize, g\u0103sim \u00een buletin colesterolul total, dar \u0219i LDL \u0219i HDL. De unde vine colesterolul \u201er\u0103u\u201c \u0219i cum ajunge el s\u0103 fie o problem\u0103?<\/p>\n

Sursa de colesterol este dubl\u0103. Pe de o parte, ne lu\u0103m colesterol din alimenta\u021bie \u0219i mult\u0103 lume crede c\u0103 este principala surs\u0103 de colesterol. Am pacien\u021bi care vin \u0219i \u00eemi spun: \u201eNu \u0219tiu de ce am colesterolul mare, c\u0103 eu nu m\u0103n\u00e2nc gras, m\u0103n\u00e2nc c\u00e2t se poate de dietetic, mediteraneean, \u0219i totu\u0219i am colesterolul mare\u201c. Asta se \u00eent\u00e2mpl\u0103 pentru c\u0103, \u00een afar\u0103 de sursa alimentar\u0103, o alt\u0103 surs\u0103 principal\u0103 o reprezint\u0103 produc\u021bia hepatic\u0103. Deci vorbim de dou\u0103 surse principale de colesterol: ce vine din alimenta\u021bie \u0219i ce se produce \u00een ficat. Ce se produce \u00een ficat nu este influen\u021bat \u00eentotdeauna de alimenta\u021bie. Deci putem s\u0103 avem colesterol mare \u0219i dac\u0103 m\u00e2nc\u0103m s\u0103n\u0103tos.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

M\u00e2ncatul s\u0103n\u0103tos \u201enu se vede\u201c mereu \u00een analize<\/p>\n

\u00censeamn\u0103 c\u0103 pentru unii oameni colesterolul crescut este pur \u0219i simplu o chestiune genetic\u0103, indiferent de ce m\u0103n\u00e2nc\u0103?<\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i ceea ce numim hipercolesterolemii familiale, adic\u0103 ne na\u0219tem cu predispozi\u021bie la colesterol mare. Avem valori mari ale acestui LDL, iar cei care au hipercolesterolemie familial\u0103, din p\u0103cate, pot s\u0103 aib\u0103 evenimente cardiovasculare sau cerebrovasculare la v\u00e2rste tinere. Am avut pacien\u021bi care au f\u0103cut la 20 de ani accident vascular cerebral sau pacien\u021bi cu v\u00e2rsta \u00eentre 20 \u0219i 30 de ani care au f\u0103cut infarct miocardic acut, care au aceast\u0103 valoare mult crescut\u0103 a LDL. \u00cen general ne putem orienta c\u00e2nd acest LDL este mai mare de 190 mg\/dl, adic\u0103 valoarea considerat\u0103 la momentul actual limit\u0103. Deci numai c\u00e2nd LDL, colesterolul r\u0103u, este mai mare sau egal cu 190 ne putem g\u00e2ndi la o component\u0103 genetic\u0103 de hipercolesterolemie familial\u0103 \u0219i atunci tratamentul trebuie s\u0103 fie mult mai agresiv, pentru c\u0103 putem face preven\u021bie primar\u0103.<\/p>\n

Ace\u0219ti tineri pacien\u021bi despre care vorbi\u021bi \u0219tiau de problem\u0103 \u00eenainte s\u0103 se \u00eent\u00e2mple ceva grav?<\/p>\n

Majoritatea nu \u0219tiu de el \u0219i de aceea noi trebuie s\u0103 con\u0219tientiz\u0103m c\u0103 este bine s\u0103 ne facem un profil lipidic chiar \u00eenainte de v\u00e2rsta adult\u0103. Poate c\u0103 v\u00e2rsta la care ar fi ideal s\u0103 fac\u0103 un prim profil lipidic e undeva \u00een jurul v\u00e2rstei de 10 ani sau m\u0103car p\u00e2n\u0103 \u00een 18 ani. Acum avem indica\u021bie de tratament inclusiv la copiii care au aceste probleme cu valori foarte mari ale colesterolului, dar p\u00e2n\u0103 \u00een 18 ani ar fi bine ca orice copil care are o familie cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 de boal\u0103 cardiovascular\u0103 sau cerebrovascular\u0103 s\u0103 fac\u0103 acest profil lipidic. Nu vorbim de familie \u00een care a ap\u0103rut infarctul sau accidentul vascular la 80 de ani. Aceste lucruri pot ap\u0103rea din multiple cauze. Dar acum lumea con\u0219tientizeaz\u0103 din ce \u00een ce mai mult riscul cardiovascular.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"M\u00e2ncarea<\/p>\n

M\u00e2ncarea s\u0103n\u0103toas\u0103 nu ne fere\u0219te \u00een totalitate de colesterolul crescut. FOTO: Shutterstock<\/p>\n

A\u0219 vrea s\u0103 v\u0103 readuc \u00een aten\u021bie c\u0103, din p\u0103cate, Europa este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een patru zone mari de risc, iar Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een zona ro\u0219u intens \u2013 risc cardiovascular foarte mare. Deci, simplul fapt c\u0103 tr\u0103im \u00een Rom\u00e2nia ne aduce un risc cardiovascular foarte mare, pentru c\u0103 \u00een Rom\u00e2nia mortalitatea prin boal\u0103 cardiovascular\u0103 este aproape dubl\u0103 fa\u021b\u0103 de restul Europei. Adic\u0103, dac\u0103 \u00een Europa mortalitatea prin boal\u0103 cardiovascular\u0103 e undeva la 33%, \u00een Rom\u00e2nia mortalitatea ajunge la 60-63%.<\/p>\n

\t\t\tCum \u00eemb\u0103tr\u00e2nesc vasele pe interior<\/p>\n

Colesterolul crescut este numit adesea \u201edu\u0219manul t\u0103cut\u201c sau \u201euciga\u0219ul din umbr\u0103\u201c. Ce se petrece, concret, \u00een interiorul corpului nostru, pe parcursul anilor \u00een care el lucreaz\u0103 \u00een secret?<\/p>\n

Este numit du\u0219manul t\u0103cut pentru c\u0103 semnele, simptomele apar foarte t\u00e2rziu. S\u0103 ne imagin\u0103m c\u0103 avem o persoan\u0103 t\u00e2n\u0103r\u0103 \u2013 uneori chiar copii, adolescen\u021bi sau persoane chiar p\u00e2n\u0103 \u00een 40 de ani \u2013 care are valori mai mari ale colesterolului. Colesterolul r\u0103u, acest LDL, reprezint\u0103 de fapt un agresor al endoteliului, acea membran\u0103 fin\u0103 care acoper\u0103 arterele, \u0219i el reu\u0219e\u0219te s\u0103 intre sub endoteliu. Exist\u0103 no\u021biunea de disfunc\u021bie endotelial\u0103: la nivelul arterelor, aceast\u0103 membran\u0103 fin\u0103 are datoria s\u0103 men\u021bin\u0103 un echilibru \u00eentre tot ce \u00eenseamn\u0103 inflama\u021bie, \u00eentre tot ce \u00eenseamn\u0103 tromboz\u0103, \u00eentre factorii de risc care duc la ateroscleroz\u0103, la \u00eemb\u0103tr\u00e2nire. Colesterolul este un factor de risc pentru ateroscleroz\u0103, deci el \u00eemb\u0103tr\u00e2ne\u0219te vasele. <\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

La \u00eenceput, colesterolul se insinueaz\u0103 \u00eencetul cu \u00eencetul \u0219i formeaz\u0103 ni\u0219te mici depuneri de gr\u0103sime, care s-a constatat c\u0103 pot fi prezente \u00eenc\u0103 din copil\u0103rie. De la v\u00e2rst\u0103 foarte mic\u0103, aceste mici depuneri de gr\u0103sime sunt sesizate de c\u0103tre organism, care trimite ni\u0219te celule numite macrofage ca s\u0103 le rezolve cumva, s\u0103 le \u00eenglobeze \u00een ideea de a le rezolva. Numai c\u0103, odat\u0103 macrofagele \u00eenglob\u00e2nd aceste depuneri de gr\u0103sime, ele se transform\u0103 \u00een ni\u0219te celule spumoase \u2013 chiar a\u0219a se \u0219i numesc. \u0218i astfel \u00eencepe procesul de ateroscleroz\u0103. Odat\u0103 declan\u0219at\u0103 inflama\u021bia, riscul de a dezvolta plac\u0103 de aterom cre\u0219te. Acolo \u00eencep s\u0103 se acumuleze \u021besuturi fibroase, gr\u0103simi, celule moarte \u0219i, \u00eencetul cu \u00eencetul, \u00een loc s\u0103 avem un endoteliu liniar cum ar trebui s\u0103 avem, \u00eencep s\u0103 se formeze mici depozite, mici aglomer\u0103ri care reprezint\u0103 de fapt placa de aterom. Placa de aterom poate s\u0103 aib\u0103 o evolu\u021bie diferit\u0103 de la un individ la altul, \u00eentr-un proces cronic. Ateroscleroza reprezint\u0103 un proces cu evolu\u021bie de ani de zile. Aceast\u0103 plac\u0103 tot cre\u0219te, ea este fibroas\u0103 \u0219i tare, \u0219i atunci apar semne sau simptome \u00een momentul \u00een care artera se \u00eengusteaz\u0103 at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t ajunge s\u0103 sufere organul pe care \u00eel irig\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"Colesterolul<\/p>\n

Colesterolul se insinueaz\u0103 \u00eencet \u0219i formeaz\u0103 ni\u0219te mici depuneri de gr\u0103sime. FOTO: Shutterstock<\/p>\n

De multe ori le explic pacien\u021bilor \u00een felul urm\u0103tor: dac\u0103 uzi un pom, pomul cre\u0219te, func\u021bioneaz\u0103, produce ce trebuie. Dar dac\u0103 nu mai uzi pomul sau dac\u0103 stropitoarea s-a stricat, pomul se usuc\u0103. A\u0219a \u0219i cu organul pe care \u00eel aprovizioneaz\u0103 artera. Depinde foarte mult de iriga\u021bie. C\u00e2nd artera s-a \u00eengustat at\u00e2t de mult \u00eenc\u00e2t apare disfunc\u021bia de organ, apar semne de ischemie. De obicei, ischemia se manifest\u0103 la nivel cardiac: coronarele se \u00eengusteaz\u0103 \u0219i apare angina pectoral\u0103. Dar ischemie poate s\u0103 apar\u0103 \u0219i la nivel cerebral, c\u00e2nd avem stenoze carotidiene str\u00e2nse pe carotidele interne, sau la nivelul arterelor membrelor inferioare. Atunci apare acea claudica\u021bie, acea cramp\u0103 muscular\u0103 \u00een timpul mersului. Apare deficitul \u00eentre cerere \u0219i ofert\u0103: organul are nevoie, dar oferta e redus\u0103 c\u0103 nu mai avem pe unde \u2013 s-a \u00eengustat canalul.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Dar ateroscleroza avansat\u0103 nu este singurul scenariu periculos, nu-i a\u0219a? Exist\u0103 \u0219i situa\u021bii \u00een care o plac\u0103 mic\u0103 poate provoca un infarct fulger\u0103tor.<\/p>\n

Asta este evolu\u021bia cronic\u0103 a unei pl\u0103ci de aterom. Din p\u0103cate, nu \u00eentotdeauna vorbim de lucruri cronice. Problemele apar \u0219i cu pl\u0103cile moi, adic\u0103 cu un con\u021binut mare de colesterol. Aceast\u0103 plac\u0103 moale \u2013 imagina\u021bi-v\u0103 ceva ca o gumi\u021b\u0103, la palpare \u2013 poate fi erodat\u0103 de fluxul de s\u00e2nge sau poate ap\u0103rea un grad de ruptur\u0103 la baza pl\u0103cii, \u00een momentul \u00een care s\u00e2ngele vine cu putere \u0219i, practic, e ca \u0219i cum ar rupe membrana. \u00cen momentul \u00een care apare o astfel de fisur\u0103 la baza pl\u0103cii, imediat \u00eencepe procesul de coagulare \u2013 avem \u00een s\u00e2nge trombocite, avem factori ai coagul\u0103rii, se formeaz\u0103 un tromb. Iar trombul cre\u0219te pentru c\u0103 n-ar avea de ce s\u0103 nu creasc\u0103; vin tot timpul celule care hr\u0103nesc cre\u0219terea trombului \u0219i apare ocluzia vasului. \u00cen momentul \u00een care vasul s-a astupat, consecin\u021ba este infarctul: miocardic sau cerebral. Deci nu numai procesul aterosclerotic de lung\u0103 durat\u0103 este periculos, ci \u0219i pl\u0103cile aterosclerotice care nu sunt sever stenozante pot duce la complica\u021bii severe.<\/p>\n

\t\t\tABC-ul analizelor<\/p>\n

Ce analize \u0219i investiga\u021bii ar trebui s\u0103 fac\u0103 o persoan\u0103 pentru a-\u0219i cunoa\u0219te cu adev\u0103rat profilul lipidic?<\/p>\n

Sunt investiga\u021bii care sunt considerate uzuale, pe care ar trebui s\u0103 le fac\u0103 orice persoan\u0103, \u0219i acestea se refer\u0103 la colesterolul total, la colesterolul r\u0103u (LDL) \u0219i colesterolul bun (HDL) \u0219i la trigliceride. Deci acesta este panelul uzual. Exist\u0103 recomandarea ca orice persoan\u0103 s\u0103 fac\u0103 o dat\u0103 \u00een via\u021b\u0103 ceea ce se cheam\u0103 lipoproteina.<\/p>\n

Dincolo de analizele de s\u00e2nge, exist\u0103 investiga\u021bii imagistice sau func\u021bionale care s\u0103 ne arate starea real\u0103 a vaselor?<\/p>\n

Pe l\u00e2ng\u0103 analize, nu ecografia cardiac\u0103 este cea care ne ajut\u0103 cel mai mult atunci c\u00e2nd vorbim de colesterol mare \u0219i de ateroscleroz\u0103, sunt lucruri notabil mai simple. De exemplu, ceea ce se cheam\u0103 screening doppler carotidian. Dac\u0103 pui un doppler pe carotid\u0103 \u0219i vezi o plac\u0103 sau o stenoz\u0103, pentru mine \u00eenseamn\u0103 c\u0103 are ateroscleroz\u0103, pentru c\u0103 eu nu pot s\u0103 v\u0103d \u00eenc\u0103rc\u0103tura aterosclerotic\u0103 a coronarelor la ecografie. Ecografia de carotid\u0103 m\u0103soar\u0103 uneori un indice, o grosime a peretelui carotidian, \u0219i m\u0103 ajut\u0103 s\u0103 \u0219tiu dac\u0103 pacientul are ateroscleroz\u0103, chiar dac\u0103 nu are plac\u0103. Un alt indice simplu care se poate face este ceea ce se cheam\u0103 indicele glezn\u0103-bra\u021b. \u00cel pot face medicii de familie \u0219i medicii speciali\u0219ti, \u00een orice cabinet \u2013 implic\u0103 o sond\u0103 doppler, ceva foarte simplu de folosit, \u0219i un tensiometru. Practic se m\u0103soar\u0103 un raport al tensiunilor cu acest doppler \u0219i, dac\u0103 el este sc\u0103zut \u2013 \u00een mod normal, indicele glezn\u0103-bra\u021b este undeva \u00een jur de 1 \u2013, dac\u0103 este sub 0,9, ne ajut\u0103 s\u0103 punem un diagnostic de ateroscleroz\u0103, de boal\u0103 arterial\u0103 periferic\u0103 a membrelor inferioare. <\/p>\n

\t\t\t
\n Zgomotul traficului pe timp de noapte ar putea cre\u0219te colesterolul, arat\u0103 un nou studiu european<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Un alt indice modern, dar mai greu accesibil \u00een momentul acesta, este scorul de calciu coronarian (n.e. \u2013 scorul Agatston) \u2013 \u00eenc\u0103rc\u0103tura cu calciu a arterelor coronare. Dac\u0103 avem un indiciu de genul acesta, cu siguran\u021b\u0103 ne g\u00e2ndim c\u0103 procesul de ateroscleroz\u0103 deja s-a declan\u0219at. <\/p>\n

Exist\u0103 un indicator accesibil oricui, chiar acas\u0103, care s\u0103 ne dea un semnal despre starea vaselor?<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

O metod\u0103 foarte simpl\u0103 de a identifica artere rigide este m\u0103surarea tensiunii arteriale. Dac\u0103 arterele \u00ee\u0219i pierd elasticitatea, atunci tensiunea arterial\u0103 sistolic\u0103 e ridicat\u0103, dar diastolica scade, pentru c\u0103 artera nu mai are acea elasticitate. <\/p>\n

\t\t\tPa\u0219ii corec\u021bi de la preven\u021bie la tratament avansat<\/p>\n

\u00a0S\u0103 zicem c\u0103 un pacient ajunge \u00een cabinetul dumneavoastr\u0103 cu colesterolul crescut. Ce tratament urmeaz\u0103?<\/p>\n

\u00a0La momentul actual vorbim de mai multe clase de medicamente atunci c\u00e2nd trat\u0103m colesterolul mare. Baza tratamentului este \u00eens\u0103 clasa numit\u0103 statine. \u00cenainte se foloseau destul de mult \u0219i fibra\u021bii, mai ales la cei care au \u0219i trigliceride mai mari. \u00cen ultima perioad\u0103, fibra\u021biile au sc\u0103zut foarte mult ca indica\u021bie, pentru c\u0103 \u00een asociere cu statinele cresc riscul unor reac\u021bii adverse, \u00een special musculare, \u00een special la pacien\u021bii v\u00e2rstnici. Dac\u0103 colesterolul nu este bine controlat \u0219i nu ajungem la ni\u0219te valori-\u021bint\u0103 care depind de v\u00e2rst\u0103, de risc \u0219i de bolile asociate, urmeaz\u0103 o alt\u0103 clas\u0103 terapeutic\u0103. Aceasta include ezetimib \u2013 nu e un nume comercial, ci al substan\u021bei active \u2013, singurul reprezentant care are ca rol inhibi\u021bia absorb\u021biei colesterolului din intestin. Dar dac\u0103 problema este \u201efabrica\u201c, adic\u0103 produc\u021bia hepatic\u0103, ezetimibul nu ajut\u0103 at\u00e2t de mult.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Exist\u0103 \u0219i clase de medicamente cu un nume pu\u021bin mai complicat \u2013 \u00een prescurtare se numesc inhibitori de PCSK9. Ei ac\u021bioneaz\u0103 pe ni\u0219te receptori de la nivelul ficatului. \u0218i exist\u0103 \u0219i o terapie de ultim\u0103 genera\u021bie, care interfer\u0103 cu micro-ARN-urile \u0219i care face parte dintr-o categorie mai special\u0103: se fac o dat\u0103 la \u0219ase luni, ca injec\u021bii, \u0219i sunt eficiente mai ales \u00een preven\u021bia primar\u0103, c\u00e2nd pacientul nu suport\u0103 celelalte medicamente. Toate ghidurile interna\u021bionale, fie c\u0103 vorbim de Europa, fie c\u0103 vorbim de America, au ca baz\u0103 tratamentul cu statine. Aceste statine, \u00een 2026, se \u00eempart \u00een dou\u0103 categorii: statine potente, care scad LDL colesterolul semnificativ, \u0219i statine cu ac\u021biune medie, plec\u00e2nd de la simvastatin\u0103, care este prima statin\u0103 care a p\u0103truns pe pia\u021b\u0103. La momentul actual, recomand\u0103rile se \u00eempart, \u00een general, \u00eentre dou\u0103 statine care sunt potente \u2013 \u00een sensul procentului de sc\u0103dere a LDL colesterolului.<\/p>\n

Cum decide\u021bi, concret, ce treapt\u0103 terapeutic\u0103 aplica\u021bi unui pacient anume?<\/p>\n

Este foarte important ce pacient ai \u00een fa\u021b\u0103. Dac\u0103 vorbim de un pacient f\u0103r\u0103 hipertensiune \u0219i f\u0103r\u0103 niciun eveniment coronarian sau cerebrovascular, \u00eencep tratamentul cu statin\u0103, merg p\u00e2n\u0103 la doza maxim\u0103 tolerat\u0103. \u00cen general, majoritatea pacien\u021bilor tolereaz\u0103 foarte bine dozele de statin\u0103. Dac\u0103 nu ob\u021bin LDL-ul \u021bint\u0103, asociez ezetimib. Dac\u0103 vorbim de un pacient t\u00e2n\u0103r, de 40 \u0219i ceva de ani, care a f\u0103cut infarct, dar care nu s-a tratat anterior \u0219i la care, de exemplu, la coronarografie am rezolvat leziunea implicat\u0103 \u00een producerea infarctului, dar observ c\u0103 are coronare cu un proces avansat de ateroscleroz\u0103, scopul este s\u0103 ob\u021bin c\u00e2t mai repede un colesterol mic care s\u0103-l protejeze de evenimente viitoare. Atunci, ultimele recomand\u0103ri sus\u021bin chiar un tratament mai agresiv la pacien\u021bii cu evenimente acute \u2013 putem da uneori, de la \u00eenceput, o statin\u0103 \u00een doz\u0103 mai mare asociat\u0103 cu ezetimib. Dac\u0103 nu ob\u021binem nici a\u0219a valorile dorite, trecem la a treia treapt\u0103: acele medicamente injectabile, inhibitorii de PCSK9, care se fac o dat\u0103 la dou\u0103 s\u0103pt\u0103m\u00e2ni sau lunar, dar sunt extrem de eficiente \u00een sc\u0103derea LDL colesterolului. Practic, nu am p\u00e2n\u0103 acum niciun pacient care s\u0103 nu fi r\u0103spuns la aceast\u0103 asociere de trei medicamente.<\/p>\n

\t\t\tFrica de statine poate costa o via\u021b\u0103<\/p>\n

Unul dintre miturile cele mai r\u0103sp\u00e2ndite \u00een r\u00e2ndul pacien\u021bilor este c\u0103 statinele distrug ficatul. Fals sau adev\u0103rat?<\/p>\n

Fals. Din p\u0103cate, influen\u021ba \u0219tirilor din online \u0219i offline \u0219i-a pus o mare amprent\u0103 asupra pacien\u021bilor no\u0219tri. Am avut inclusiv pacien\u021bi opera\u021bi cu bypass aortocoronarian, deci cu coronare operate sau artere ale membrelor inferioare operate, care au renun\u021bat la tratamentul cu statin\u0103 de team\u0103 c\u0103 \u00ee\u0219i vor \u00eemboln\u0103vi ficatul. La momentul actual vorbim de un concept mai larg, cardio-reno-metabolic, care include \u0219i partea legat\u0103 de ficat. \u00cenainte se numea \u201eficat gras non-alcoolic\u201c; acum, din diferite motive, denumirea s-a schimbat \u0219i se nume\u0219te \u201etulburare metabolic\u0103 a ficatului\u201c. Eu \u00eencerc s\u0103-i explic pacientului c\u0103, dac\u0103 are hipertensiune, dislipidemie, o mas\u0103 corporal\u0103 mai mare, este sedentar, m\u0103n\u00e2nc\u0103 nes\u0103n\u0103tos, \u0219ansa de a avea un ficat gras este foarte mare. Iar acel ficat gras se poate manifesta prin ni\u0219te modific\u0103ri ale analizelor: la ecografie se descrie steatoz\u0103 hepatic\u0103, care este doar primul pas, pentru c\u0103 dup\u0103 steatoz\u0103 urmeaz\u0103 steato-fibroza hepatic\u0103 \u0219i lucrurile se pot complica. Dar ace\u0219ti pacien\u021bi pot s\u0103 aib\u0103 ni\u0219te transaminaze ceva mai mari, ca expresie a ceea ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 \u00een ficat \u2013 un ficat cu o \u00eenc\u0103rc\u0103tur\u0103 mai mare de gr\u0103sime, care nu este un organ independent, ci func\u021bioneaz\u0103 \u00een acela\u0219i complex cu tulburarea metabolic\u0103 general\u0103.<\/p>\n

Totu\u0219i, mul\u021bi pacien\u021bi renun\u021b\u0103 la statine tocmai c\u00e2nd v\u0103d transaminazele crescute \u00een buletin. Ce se \u00eent\u00e2mpl\u0103 de fapt?<\/p>\n

Faptul c\u0103 majoritatea pacien\u021bilor \u00ee\u0219i \u00eencarc\u0103 schemele de tratament cu protectoare hepatice este extrem de ciudat pentru noi. Pentru c\u0103 ei uneori \u00eemi spun: \u201eErau prea multe medicamente \u0219i atunci am renun\u021bat la antihipertensiv, la statin\u0103, la aspirin\u0103, la medica\u021bia antidiabetic\u0103, dar iau suplimente alimentare\u201c. Cu siguran\u021b\u0103 \u0219i suplimentele \u00ee\u0219i g\u0103sesc rolul lor \u00een anumite situa\u021bii. Dar c\u00e2nd vorbim de tratamentul cu statin\u0103, este din start absolut gre\u0219it ca oricine ia statine s\u0103 se apuce s\u0103 ia \u0219i un protector hepatic, pentru c\u0103 ficatul nu are o boal\u0103 independent\u0103, ci are tulburare metabolic\u0103 asociat\u0103 cu dislipidemia, deci cu problema lipidic\u0103, iar tratamentul este \u00een esen\u021b\u0103 acela\u0219i, tot cu statine. Cu at\u00e2t mai mult, pacien\u021bii care renun\u021b\u0103 la tratamentul cu statine pentru c\u0103 au v\u0103zut ni\u0219te transaminaze ceva mai mari nu fac corect acest lucru. Trebuie \u00eentotdeauna s\u0103 se sf\u0103tuiasc\u0103 cu doctorul. O statin\u0103 poate salva via\u021ba unui pacient.<\/p>\n

\t\t\t\"Tratamentul<\/p>\n

Tratamentul se schimb\u0103 doar la recomandarea medicului. FOTO: Shutterstock<\/p>\n

C\u00e2nd recomand\u0103m statine, vorbim de dou\u0103 efecte mari: pe de o parte, scade colesterolul r\u0103u, \u00eempiedic\u00e2nd produc\u021bia la nivel hepatic, iar pe de alt\u0103 parte, statina stabilizeaz\u0103 placa de aterom. Ne mai \u00eentreab\u0103 pacien\u021bii: \u201eAm colesterolul total 160, e bun. De ce s\u0103 iau statina?\u201c. Pentru c\u0103 LDL-ul poate fi, s\u0103 zicem, 120, ceea ce nu e bine, \u0219i pentru c\u0103 are deja dovezi de ateroscleroz\u0103. Scopul nostru este s\u0103 stabiliz\u0103m acele pl\u0103ci, s\u0103 nu permitem acele fisuri care s\u0103 duc\u0103 la evenimente acute. De aceea, \u00een infarctul miocardic acut, orice pacient care a f\u0103cut infarct prime\u0219te doza maxim\u0103 de statin\u0103 din start, nu exist\u0103 discu\u021bii. Nu ne a\u0219tept\u0103m s\u0103 scad\u0103 colesterolul de pe o zi pe alta, dar ne a\u0219tept\u0103m ca acea doz\u0103 maxim\u0103 s\u0103 stabilizeze ce s-a format acolo. Acum, dac\u0103 cineva are al\u021bi factori de risc pentru boal\u0103 hepatic\u0103 \u2013 unul dintre principalii factori de risc este consumul de alcool \u2013 \u0219i avem o problem\u0103 hepatic\u0103 cunoscut\u0103, nici atunci nu este o contraindica\u021bie de statin\u0103. Dar, mai mult pentru psihicul pacientului, uneori accept s\u0103 ia un supliment, pentru c\u0103 pe mine m\u0103 intereseaz\u0103 s\u0103 ia statina \u0219i s\u0103 nu renun\u021be la tratament.<\/p>\n

\t\t\t
\n Nu te l\u0103sa p\u0103c\u0103lit de oglind\u0103: po\u021bi face infarct chiar dac\u0103 e\u0219ti slab \u0219i ai un stil de via\u021b\u0103 activ. Un cardiolog demonteaz\u0103 cele mai mari mituri despre colesterol<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Al doilea mit: statinele cauzeaz\u0103 Alzheimer pentru c\u0103 priveaz\u0103 creierul de gr\u0103simea de care are nevoie. C\u00e2t adev\u0103r este \u00een aceast\u0103 afirma\u021bie?<\/p>\n

E fals. Creierul are nevoie de glucoz\u0103 ca s\u0103 func\u021bioneze. Dac\u0103 glicemia scade, creierul \u00een hipoglicemie este disfunc\u021bional \u0219i poate ap\u0103rea chiar coma. Nici hiperglicemia nu e bun\u0103, nici hipoglicemia. Deci creierul nu poate func\u021biona f\u0103r\u0103 glucoz\u0103. V\u0103 da\u021bi seama c\u0103 nu vorbim de un nivel al colesterolului \u00een s\u00e2nge la care s\u0103 func\u021bioneze creierul. Colesterolul este oricum cuprins \u00een celulele noastre, \u00een membranele celulare. \u00cen momentul \u00een care LDL colesterolul scade, asta nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 iese colesterolul din membrane. Colesterolul r\u0103m\u00e2ne \u00een membrane \u2013 vorbim de un nivel circulant care va fi mai pu\u021bin \u0219i care nu va mai agresa at\u00e2t de mult endoteliul arterelor. Deci faptul c\u0103 determin\u0103m nivelul circulant al colesterolului nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 acel colesterol nu exist\u0103 \u00een membranele care asigur\u0103 func\u021bionalitatea normal\u0103. Leg\u0103tura cu Alzheimerul s-a f\u0103cut probabil \u0219i din cauza faptului c\u0103 majoritatea persoanelor care fac Alzheimer au, din p\u0103cate, o v\u00e2rst\u0103 mai \u00eenaintat\u0103, la care cumulul de factori de risc \u00eencepe s\u0103 se simt\u0103, s\u0103 devin\u0103 evident. Sunt multe persoane care consider\u0103 c\u0103, dac\u0103 au o tensiune \u00eentre 140 \u0219i 160, nu e important; c\u0103 la 70 de ani poate e normal\u0103 tensiunea de 15-16; c\u0103 fum\u00e2nd trei-patru \u021big\u0103ri pe zi nu e o problem\u0103. Sunt persoane sedentare, persoane care m\u0103n\u00e2nc\u0103 m\u00e2ncare de tip fast-food, mult\u0103 m\u00e2ncare procesat\u0103. To\u021bi ace\u0219tia sunt agresori care, chiar dac\u0103 sunt mici ca dep\u0103\u0219iri de limite, \u00een combina\u021bie agreseaz\u0103. <\/p>\n

A\u0219 vrea s\u0103 subliniez c\u0103 inclusiv stresul mental tranzitor poate induce disfunc\u021bie endotelial\u0103, adic\u0103 se dezechilibreaz\u0103 aceast\u0103 balan\u021b\u0103 fin\u0103 \u00eentre inflama\u021bie pro \u0219i antiinflamatorie. Este cumulul acesta de factori de risc care, odat\u0103 cu \u00eenaintarea \u00een v\u00e2rst\u0103, poate duce la tulburare neurocognitiv\u0103. Pe de alt\u0103 parte, diagnosticul de demen\u021b\u0103 de tip Alzheimer este echivalat uneori cu demen\u021ba vascular\u0103 \u2013 oricine vede un pacient cu tulburare neurocognitiv\u0103, de multe ori \u00eei pune eticheta de Alzheimer. Dar demen\u021ba vascular\u0103 este exact rezultatul acumul\u0103rii factorilor de risc \u2013 hipertensiunea, hipercolesterolemia, fumatul, sedentarismul, obezitatea pot duce la ceea ce se cheam\u0103 lacunarism cerebral, adic\u0103 apare \u00een mici zone, cumva, un fel de infarct cerebral, la care se adaug\u0103 atrofia cerebral\u0103, \u0219i atunci consecin\u021ba este tulburarea neurocognitiv\u0103. Au fost efectuate analize pe grupuri largi care au ar\u0103tat c\u0103 nu exist\u0103 o rela\u021bie de cauzalitate direct\u0103 \u00eentre LDL colesterol mic \u0219i Alzheimer. <\/p>\n

\t\t\tIdealul \u00een cifre<\/p>\n

Care sunt valorile LDL la care ar trebui s\u0103 \u00eenceap\u0103 \u00eengrijorarea? Exist\u0103 un prag universal?<\/p>\n

Depinde foarte mult de risc. Dac\u0103 cineva a f\u0103cut infarct, accident vascular cerebral ischemic sau are boala arterial\u0103 periferic\u0103, atunci acest LDL trebuie s\u0103 fie ideal sub 55 mg\/dl. Dac\u0103 LDL-ul este mic \u0219i pacientul continu\u0103 s\u0103 fac\u0103 evenimente \u2013 adic\u0103 am dus LDL-ul la 50, dar el continu\u0103 s\u0103 fumeze sau are tensiune necontrolat\u0103 \u2013, atunci \u021binta poate fi dus\u0103 \u0219i mai jos, sub 40. Dar generic vorbind, sub 55 este \u021binta recomandat\u0103 \u00een acest moment la cei cu boal\u0103 cardio sau cerebrovascular\u0103. Dac\u0103 avem un pacient cu risc \u00eenalt \u2013 este hipertensiv, este dislipidemic \u0219i riscul calculat pe zece ani de evenimente arat\u0103 c\u0103 e la risc \u00eenalt \u2013 atunci sub 70 ar fi \u021binta pe care ne-o dorim. \u0218i exist\u0103 \u0219i persoanele s\u0103n\u0103toase, care nu au probleme, la care LDL-ul ideal este s\u0103 fie sub 115. Sub 100 ar fi \u0219i mai bine. Deci, un LDL care s\u0103 nu ne \u00eengrijoreze, \u00een situa\u021bia \u00een care nu avem nicio problem\u0103 medical\u0103: sub 100 este ideal.<\/p>\n

Un ultim sfat pentru cititorii care, poate chiar acum, iau sau au \u00eentrerupt un tratament hipolipemiant pe cont propriu.<\/p>\n

Cel mai bine este ca atunci c\u00e2nd pacientul are un dubiu, oric\u00e2t de mic, asupra tratamentului hipolipemiant sau asupra oric\u0103rui tratament, s\u0103 nu \u00eentrerup\u0103 tratamentul, ci s\u0103 mearg\u0103 s\u0103 vorbeasc\u0103 cu medicul. Acum problema este c\u0103 accesul la informa\u021bie este at\u00e2t de larg \u2013 \u0219i mai nou, de c\u00e2nd avem \u0219i Inteligen\u021ba Artificial\u0103, este \u0219i mai r\u0103u. Sfaturile pe care le ob\u021bin pacien\u021bii de pe aceste platforme (n.e. \u2013 cele create cu ajutorul AI) nu sunt \u00eentotdeauna cele mai bune, \u0219i dac\u0103 cite\u0219ti undeva jos, scrie c\u0103 nu-\u0219i asum\u0103 nimeni acele sfaturi \u0219i c\u0103 ele trebuie validate de c\u0103tre un medic. Ca \u0219i la imagistica interpretat\u0103 cu inteligen\u021ba artificial\u0103, scrie undeva mic: \u201eA fost interpretat\u0103 cu AI-ul, dar tu, doctor, trebuie s\u0103-\u021bi asumi ce scrie acolo\u201c. Deci sfatul meu pentru pacien\u021bi este s\u0103 nu \u00eentrerup\u0103 tratamentele singuri, crez\u00e2nd c\u0103 le fac r\u0103u, pentru c\u0103 niciodat\u0103 un doctor nu ar recomanda un tratament care face r\u0103u unui pacient.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cel numim \u201edu\u0219manul t\u0103cut\u201c, \u00eel \u0219tim din buletinele de analize, \u00eel b\u0103nuim c\u00e2nd m\u00e2nc\u0103m gras, totu\u0219i, colesterolul r\u0103m\u00e2ne…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":170858,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[49179,32,33,31,16388,36,37,49180,27,230,34,35,49181,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-170857","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-artere-infundate","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-colesterol-marit","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-hdl-colesterol","16":"tag-headlines","17":"tag-interviu","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-ldl-colesterol","21":"tag-news","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116504569024151455","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/170857","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=170857"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/170857\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/170858"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=170857"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=170857"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=170857"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}