Deficitul comercial arat\u0103 amploarea dezechilibrului<\/p>\n
Datele comerciale arat\u0103 dimensiunea dezechilibrului. \u00cen 2025, UE a exportat bunuri de 199,6 miliarde de euro c\u0103tre China \u0219i a importat de 559,4 miliarde de euro, ceea ce a dus la un deficit comercial de 359,8 miliarde de euro. Fa\u021b\u0103 de 2024, exporturile europene c\u0103tre China au sc\u0103zut cu 6,5%, \u00een timp ce importurile au crescut cu 6,4%.<\/p>\n
Acesta este fundalul a ceea ce tot mai mul\u021bi economi\u0219ti numesc \u201eal doilea \u0219oc chinezesc\u201d. Primul, de la \u00eenceputul anilor 2000, a fost asociat mai ales cu mutarea produc\u021biei de bunuri de larg consum \u00een China. Al doilea este mai periculos pentru Europa, fiindc\u0103 love\u0219te exact \u00een sectoarele cu valoare ad\u0103ugat\u0103 ridicat\u0103.<\/p>\n
Industriile verzi, noul teren de confruntare<\/p>\n
\u00cen economia tranzi\u021biei verzi, China nu mai este doar furnizorul ieftin al lumii, ci actorul dominant. Beijingul controleaz\u0103 o parte uria\u0219\u0103 din capacitatea global\u0103 de produc\u021bie pentru panouri solare, baterii, componente eoliene \u0219i vehicule electrice. Acestea sunt tocmai sectoarele pe care Europa le consider\u0103 esen\u021biale pentru viitorul s\u0103u industrial \u0219i pentru atingerea obiectivelor climatice.<\/p>\n
\u00cen acest context, riscul pentru UE este dublu. Pe de o parte, poate deveni dependent\u0103 de tehnologiile chineze\u0219ti pentru propria tranzi\u021bie verde. Pe de alt\u0103 parte, poate pierde locuri de munc\u0103 \u0219i capacit\u0103\u021bi industriale chiar \u00een domeniile \u00een care spera s\u0103 c\u00e2\u0219tige competitivitate.<\/p>\n
Ma\u0219ina electric\u0103, simbolul presiunii chineze<\/p>\n
Industria auto este simbolul acestei schimb\u0103ri. Constructorii europeni nu mai v\u00e2nd \u00een China a\u0219a cum vindeau odinioar\u0103, iar rivalii chinezi intr\u0103 tot mai agresiv pe pia\u021ba european\u0103. Produc\u0103tori precum BYD, Geely sau SAIC au reu\u0219it s\u0103 combine pre\u021buri competitive, tehnologii avansate \u0219i sprijin public masiv, pun\u00e2nd presiune direct\u0103 pe m\u0103rcile europene.<\/p>\n
Pentru Germania, Fran\u021ba, Italia sau Spania, aceast\u0103 evolu\u021bie nu este doar o problem\u0103 comercial\u0103. Este o amenin\u021bare la adresa unui \u00eentreg ecosistem industrial: uzine, furnizori, centre de cercetare, re\u021bele de distribu\u021bie \u0219i sute de mii de locuri de munc\u0103.<\/p>\n
Bruxellesul r\u0103spunde cu tarife, dar nu schimb\u0103 \u00eenc\u0103 jocul<\/p>\n
Uniunea European\u0103 a \u00eenceput s\u0103 reac\u021bioneze. \u00cen 2024, Comisia European\u0103 a impus taxe compensatorii pe vehiculele electrice chineze\u0219ti, dup\u0103 ce a concluzionat c\u0103 acestea beneficiaz\u0103 de subven\u021bii neloiale. M\u0103sura a transmis un semnal politic important: Bruxellesul nu mai este dispus s\u0103 accepte concuren\u021ba subven\u021bionat\u0103 f\u0103r\u0103 reac\u021bie.<\/p>\n
Totu\u0219i, tarifele nu rezolv\u0103 problema de fond. Produc\u0103torii chinezi pot absorbi o parte din costuri, pot muta produc\u021bia \u00een Europa sau pot vinde alte categorii de vehicule, cum ar fi hibridele. \u00cen plus, tarifele aplicate unui sector nu pot compensa lipsa unei strategii industriale comune.<\/p>\n
Comer\u021bul online, un alt front al concuren\u021bei neloiale<\/p>\n
Un alt front este comer\u021bul online. Platforme precum Shein \u0219i Temu au profitat de regulile favorabile pentru coletele mici, trimi\u021b\u00e2nd milioane de produse direct c\u0103tre consumatorii europeni. Pentru magazinele locale \u0219i produc\u0103torii europeni, concuren\u021ba este dificil\u0103: pre\u021buri foarte mici, costuri reduse, controale limitate \u0219i standarde adesea greu de verificat.<\/p>\n
UE a decis s\u0103 introduc\u0103 o tax\u0103 vamal\u0103 fix\u0103 pentru coletele mici provenite din afara Uniunii, dar \u0219i aceast\u0103 m\u0103sur\u0103 este mai degrab\u0103 defensiv\u0103. Ea poate \u00eencetini fenomenul, \u00eens\u0103 nu r\u0103spunde la \u00eentrebarea central\u0103: cum poate Europa s\u0103 produc\u0103 competitiv \u00eentr-o economie global\u0103 \u00een care China folose\u0219te simultan subven\u021bii, scar\u0103 industrial\u0103 \u0219i control asupra lan\u021burilor de aprovizionare?<\/p>\n
Rom\u00e2nia, prins\u0103 \u00eentre importuri ieftine \u0219i vulnerabilitatea industriei auto<\/p>\n
Pentru Rom\u00e2nia, presiunea chinez\u0103 nu este o tem\u0103 abstract\u0103 de politic\u0103 european\u0103. Ea se vede direct \u00een balan\u021ba comercial\u0103. \u00cen prima jum\u0103tate a anului 2025, Rom\u00e2nia a importat m\u0103rfuri de aproximativ 4,3 miliarde de euro din China, cu peste 26% mai mult dec\u00e2t \u00een aceea\u0219i perioad\u0103 din 2024. China a urcat astfel pe locul patru \u00een clasamentul celor mai mari furnizori de m\u0103rfuri pentru Rom\u00e2nia, dep\u0103\u0219ind Polonia \u0219i Turcia. \u00cen acela\u0219i timp, exporturile Rom\u00e2niei c\u0103tre China au fost de numai 331,9 milioane de euro, \u00een sc\u0103dere cu 12,1%, ceea ce a dus la un deficit bilateral de aproape 4 miliarde de euro, adic\u0103 aproximativ 24% din \u00eentregul deficit comercial al \u021b\u0103rii.<\/p>\n
Dezechilibrul este \u0219i mai vizibil dac\u0103 ne uit\u0103m la datele pentru \u00eentregul an 2025. Potrivit datelor UN Comtrade agregate de Trading Economics, Rom\u00e2nia a importat din China bunuri de 10,26 miliarde de dolari, \u00een timp ce exporturile rom\u00e2ne\u0219ti c\u0103tre China au fost de doar 806 milioane de dolari. Cu alte cuvinte, Rom\u00e2nia a cump\u0103rat din China de aproape 13 ori mai mult dec\u00e2t a v\u00e2ndut acolo. Importurile sunt dominate de echipamente electrice \u0219i electronice, de 3,05 miliarde de dolari, \u0219i de ma\u0219ini, reactoare, boilere \u0219i echipamente industriale, de 2,34 miliarde de dolari.<\/p>\n
Un alt canal prin care China apas\u0103 asupra economiei rom\u00e2ne\u0219ti este comer\u021bul online. Platformele de tip Shein, Temu sau AliExpress au schimbat comportamentul de consum, dar au pus presiune pe comercian\u021bii locali, care trebuie s\u0103 respecte fiscalitate, costuri salariale, chirii \u0219i reguli europene de conformitate. Rom\u00e2nia a introdus de la 1 ianuarie 2026 o tax\u0103 logistic\u0103 de 25 de lei pe colet pentru expedierile sub 150 de euro provenite din afara UE, iar ANAF a stabilit obliga\u021bii pentru curieri \u0219i furnizorii de servicii po\u0219tale. La nivel european, din iulie 2026, UE va aplica \u0219i o tax\u0103 vamal\u0103 de 3 euro pentru coletele mici, dup\u0103 ce num\u0103rul coletelor cu valoare redus\u0103 intrate \u00een blocul comunitar s-a dublat \u00een 2024, p\u00e2n\u0103 la 4,6 miliarde, peste 90% provenind din China.<\/p>\n
Pentru Rom\u00e2nia, problema nu este doar c\u0103 import\u0103 tot mai mult din China, ci \u0219i c\u0103 o parte dintre produsele care s-au fabricat aici \u2014 sau care ar fi putut fi fabricate aici cu valoare ad\u0103ugat\u0103 mai mare \u2014 sunt \u00eempinse treptat spre Asia. Rom\u00e2nia nu mai concureaz\u0103 doar la textile, \u00eenc\u0103l\u021b\u0103minte sau produse simple de consum, ci \u0219i la componente electrice, echipamente industriale, piese auto, electronice, baterii, panouri fotovoltaice \u0219i alte produse legate de tranzi\u021bia verde.<\/p>\n
Germania, prima victim\u0103 a reculului industrial european<\/p>\n
Cazul Germaniei arat\u0103 costul \u00eent\u00e2rzierii. Modelul economic german s-a bazat decenii \u00eentregi pe exporturi industriale, energie relativ ieftin\u0103 \u0219i acces la pia\u021ba chinez\u0103. Toate aceste avantaje s-au erodat. Energia s-a scumpit dup\u0103 invadarea Ucrainei de c\u0103tre Rusia, cererea chinez\u0103 pentru produse europene a sl\u0103bit, iar firmele chineze\u0219ti au devenit concuren\u021bi direc\u021bi \u00een sectoarele de v\u00e2rf.<\/p>\n
Industria german\u0103 pierde teren, iar semnalele se v\u0103d \u00een produc\u021bie, exporturi \u0219i ocuparea for\u021bei de munc\u0103. Pentru restul Europei, dificult\u0103\u021bile Germaniei sunt un avertisment: dac\u0103 principala putere industrial\u0103 a continentului este vulnerabil\u0103, nici celelalte economii nu sunt protejate.<\/p>\n
UE \u00ee\u0219i construie\u0219te arsenalul defensiv<\/p>\n
\u00cen ultimii ani, UE \u0219i-a construit un set tot mai amplu de instrumente: anchete anti-subven\u021bii, reguli privind subven\u021biile str\u0103ine, mecanisme de control al investi\u021biilor, instrumente de reciprocitate \u00een achizi\u021bii publice \u0219i politici de securitate economic\u0103. Acestea marcheaz\u0103 o schimbare major\u0103 fa\u021b\u0103 de perioada \u00een care pia\u021ba deschis\u0103 era aproape singurul reflex european.<\/p>\n
Bruxellesul \u00eencearc\u0103 acum s\u0103 apere pia\u021ba intern\u0103 f\u0103r\u0103 s\u0103 abandoneze complet principiile comer\u021bului liber. Este \u00eens\u0103 un echilibru greu de men\u021binut. Dac\u0103 reac\u021bioneaz\u0103 prea slab, Europa \u00ee\u0219i pierde industria. Dac\u0103 reac\u021bioneaz\u0103 prea dur, risc\u0103 represalii comerciale \u0219i costuri mai mari pentru consumatori \u0219i companii.<\/p>\n
\u201eMade in EU\u201d, \u00eenceputul unei politici industriale mai ferme<\/p>\n
Un pas important este orientarea c\u0103tre criterii \u201eMade in EU\u201d \u00een anumite sectoare strategice. Prin noile ini\u021biative industriale, Comisia European\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 \u00eencurajeze produc\u021bia local\u0103, s\u0103 reduc\u0103 dependen\u021bele critice \u0219i s\u0103 accelereze proiectele din domenii precum bateriile, componentele pentru vehicule electrice \u0219i tehnologiile curate.<\/p>\n
Aceast\u0103 direc\u021bie arat\u0103 c\u0103 UE \u00eencepe s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 miza. Nu este suficient s\u0103 cumperi tehnologie verde la cel mai mic pre\u021b. Conteaz\u0103 \u0219i cine o produce, unde sunt locurile de munc\u0103, cine controleaz\u0103 brevetele, cine de\u021bine lan\u021burile de aprovizionare \u0219i cine poate rezista \u00een cazul unei crize geopolitice.<\/p>\n
Divergen\u021bele dintre statele membre fr\u00e2neaz\u0103 reac\u021bia european\u0103<\/p>\n
Marea problem\u0103 este c\u0103 statele membre nu au aceea\u0219i viziune. Fran\u021ba sus\u021bine o politic\u0103 industrial\u0103 mai ferm\u0103 \u0219i o preferin\u021b\u0103 european\u0103 mai clar\u0103. Germania, dependent\u0103 tradi\u021bional de exporturi \u0219i de rela\u021bia cu China, a fost mai prudent\u0103. Alte state membre se tem c\u0103 m\u0103surile protec\u021bioniste ar putea scumpi produsele, afecta investi\u021biile sau genera conflicte comerciale.<\/p>\n
Aceast\u0103 lips\u0103 de unitate reduce for\u021ba r\u0103spunsului european. China ac\u021bioneaz\u0103 cu o strategie centralizat\u0103, pe termen lung, \u00een timp ce UE negociaz\u0103 permanent \u00eentre 27 de interese na\u021bionale. Rezultatul este adesea o reac\u021bie \u00eent\u00e2rziat\u0103, fragmentat\u0103 \u0219i insuficient de ambi\u021bioas\u0103.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Deficitul comercial arat\u0103 amploarea dezechilibrului Datele comerciale arat\u0103 dimensiunea dezechilibrului. \u00cen 2025, UE a exportat bunuri de 199,6…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":171348,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[32,33,31,125,2461,2537,36,37,27,5883,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,24206],"class_list":{"0":"post-171347","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-china","12":"tag-deficit","13":"tag-economie","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-industrie","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-news","21":"tag-ro","22":"tag-romana","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories","29":"tag-val"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116507573130393090","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/171347","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=171347"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/171347\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/171348"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=171347"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=171347"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=171347"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}