cursul valutar a dep\u0103\u0219it 5,2 lei pentru un euro<\/a>\u00a0pe pia\u021ba interbancar\u0103. F\u0103r\u0103 o direc\u021bie clar\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 un executiv capabil s\u0103 ia decizii, agen\u021biile de rating \u0219i institu\u021biile financiare interna\u021bionale privesc cu ne\u00eencredere spre pia\u021ba local\u0103, iar nota de plat\u0103 a acestui blocaj risc\u0103 s\u0103 devin\u0103 insuportabil\u0103 pentru bugetul de stat.<\/p>\nF\u0103r\u0103 o direc\u021bie clar\u0103, asumat\u0103 public, \u0219i f\u0103r\u0103 un executiv capabil s\u0103 ia decizii ferme, agen\u021biile interna\u021bionale de rating \u0219i marile institu\u021bii financiare privesc Rom\u00e2nia cu tot mai mare ne\u00eencredere.\u00a0<\/p>\n
\u201eNoi, \u00een situa\u021bia actual\u0103, aveam un contract de finan\u021bare cu Comisia European\u0103 \u0219i cu b\u0103ncile interna\u021bionale \u0219i agen\u021biile de rating, bazat pe ni\u0219te m\u0103suri obligatorii pe care trebuia s\u0103 le lu\u0103m. Eram \u00een quasi-faliment din momentul c\u00e2nd am atins aproape zece procente deficit. Era un fel de acord FMI, dar mult mai light, semnat \u0219i agreat cu toate entit\u0103\u021bile care finan\u021beaz\u0103 Rom\u00e2nia. \u00cen momentul acesta, acest contract a fost rupt de noi, noi depindem de banii lor. Practic, nu mai avem nicio finan\u021bare real\u0103 pentru Rom\u00e2nia: banii nu mai intr\u0103, ci ies\u201d, a explicat economistul Andrei Caramitru pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n
Mai departe, economistul atrage aten\u021bia asupra necesarului uria\u0219 de capital pe care statul trebuie s\u0103 \u00eel atrag\u0103 constant doar pentru a se men\u021bine pe linia de plutire, pentru a pl\u0103ti obliga\u021biile curente \u0219i pentru a evita colapsul.<\/p>\n
\u201eAvem 200 de miliarde investite \u00een titluri de stat plus 100 \u0219i ceva de miliarde depozite, 300 de miliarde de lei lichizi. Jum\u0103tate din titlurile de stat \u00een lei sunt de\u021binute de investitori interna\u021bionali. Dac\u0103 ace\u0219tia decid c\u0103 nu vor s\u0103 mai fie expu\u0219i \u00een lei, povestea se termin\u0103 rapid. Nici n-avem suficien\u021bi euro \u00een Rom\u00e2nia ca s\u0103 po\u021bi muta leii \u00een euro. Rezerva statului e de 60 de miliarde, c\u00e2nd ai 300 de miliarde lichidit\u0103\u021bi care se pot mi\u0219ca\u201d, a detaliat specialistul.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Singura alternativ\u0103 la un guvern cu o agend\u0103 clar\u0103 de reforme este interven\u021bia de urgen\u021b\u0103 a institu\u021biilor financiare interna\u021bionale. Aceste institu\u021bii vor cere cu siguran\u021b\u0103 m\u0103suri de austeritate drastice, mult mai severe dec\u00e2t ajust\u0103rile discutate ini\u021bial.<\/p>\n
\u201eP\u00e2n\u0103 nu rezolvi mult mai agresiv dec\u00e2t ce s-a discutat problema deficitului, probabil c\u0103 vorbim de sute de mii de oameni care \u00ee\u0219i vor pierde locul de munc\u0103, zeci de mii de firme care se vor \u00eenchide, exact cum s-a \u00eent\u00e2mplat \u00een 2008. Nu putem spune c\u0103 nu va fi \u00eengrozitor de dur c\u00e2nd d\u0103 faliment statul. Va fi o ajustare brutal\u0103 prin pie\u021be \u0219i prin Fondul Monetar Interna\u021bional, nu c\u0103 ei sunt r\u0103i, ci noi mergem la ei pentru c\u0103 avem nevoie de bani, pentru c\u0103 suntem \u00een groap\u0103\u201d, subliniaz\u0103 el.<\/p>\n
\t\t\tAvertismente ale mediului de afaceri<\/p>\n
Patronatele \u0219i marile confedera\u021bii de afaceri din Rom\u00e2nia confirm\u0103 severitatea situa\u021biei descrise de anali\u0219ti \u0219i aduc \u00een prim-plan cifre, dar \u0219i perspective cel pu\u021bin la fel de \u00eengrijor\u0103toare. Organiza\u021biile reprezentative consider\u0103 c\u0103 lipsa de ac\u021biune concret\u0103 \u0219i haosul permanent de pe scena public\u0103 se traduc \u00een pierderi financiare grele pentru absolut toate companiile, de la mici ateliere p\u00e2n\u0103 la mari corpora\u021bii.<\/p>\n
Reprezentan\u021bii Confedera\u021biei Patronale Concordia estimeaz\u0103 costuri directe \u0219i m\u0103surabile uria\u0219e dac\u0103 instabilitatea politic\u0103 se permanentizeaz\u0103, iar guvernan\u021bii nu g\u0103sesc o cale de compromis \u0219i dialog. O ratare a planului de reducere a deficitului bugetar ar duce, \u00een mod inevitabil, la pierderea ratingului de \u021bar\u0103 recomandat pentru investi\u021bii. Acest scenariu negru, prin care a trecut deja statul vecin Ungaria, ar genera cheltuieli suplimentare cu dob\u00e2nzile de peste o sut\u0103 de miliarde de lei p\u00e2n\u0103 \u00een anul 2030. Ace\u0219ti bani vor trebui recupera\u021bi \u00eentr-un fel de la cet\u0103\u021beni \u0219i de la companii, fie printr-o cre\u0219tere a taxei pe valoarea ad\u0103ugat\u0103 cu trei puncte procentuale, fie prin majorarea brusc\u0103 a tuturor celorlalte impozite. Este o mi\u0219care pe care economia real\u0103 pur \u0219i simplu nu \u0219i-o permite \u00een acest moment de maxim\u0103 fragilitate.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u201e\u00cen primul r\u00e2nd, instabilitatea politic\u0103 are un cost economic direct \u0219i m\u0103surabil. Se vede \u00een dob\u00e2nzile la care se \u00eemprumut\u0103 statul, \u00een cursul de schimb, \u00een ratele la credite \u0219i \u00een fondurile PNRR, pe care Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 nu le mai acceseze. Rom\u00e2nia pl\u0103te\u0219te deja o penalizare zilnic\u0103 pentru instabilitatea \u0219i suprapunerea de crize pe care le parcurge.\u00a0Dob\u00e2nzile la care se \u00eemprumut\u0103 statul au crescut brusc, cu aproape un punct procentual fa\u021b\u0103 de nivelul din februarie,\u00a0de la 6,4%, la 7,31%. Dac\u0103 instabilitatea persist\u0103, aceste cre\u0219teri se pot ad\u00e2nci \u0219i mai mult,\u00a0ceea ce \u00eenseamn\u0103 costuri mai mari pentru companii \u0219i rate lunare mai ridicate pentru popula\u021bie. Dac\u0103 aceast\u0103 criz\u0103 compromite reducerea deficitului bugetar,\u00a0Rom\u00e2nia risc\u0103 s\u0103 piard\u0103 ratingul de \u021bar\u0103 investment grade.\u00a0Ungaria a trecut prin acest scenariu \u0219i a pl\u0103tit cu o cre\u0219tere de 3 puncte procentuale a costurilor de finan\u021bare. Aplicat Rom\u00e2niei, un astfel de scenariu ar genera cheltuieli suplimentare cu dob\u00e2nzile de\u00a0+4 miliarde lei \u00een 2026, +12 miliarde \u00een 2027, +22 miliarde \u00een 2028, +30 miliarde \u00een 2029 \u0219i +33 miliarde \u00een 2030, adic\u0103 peste\u00a0100 de miliarde de lei \u00een cinci ani\u201d, a transmis Confedera\u021bia patronal\u0103 Concordia.<\/p>\n
Pe aceea\u0219i linie de alarm\u0103 maxim\u0103, Confedera\u021bia Na\u021bional\u0103 pentru Antreprenoriat Feminin aduce \u00een discu\u021bie modul \u00een care criza macroeconomic\u0103 love\u0219te direct la nivelul de baz\u0103 al societ\u0103\u021bii \u0219i la nivelul afacerilor mici. Pre\u0219edinta Cristina Chiriac men\u021bioneaz\u0103 c\u0103 economia reprezint\u0103 \u00eens\u0103\u0219i respira\u021bia unei \u021b\u0103ri, iar statul are obliga\u021bia fundamental\u0103 s\u0103 nu mai complice inutil existen\u021ba \u0219i demersurile celor care investesc \u0219i muncesc cinstit. Presiunea cumulat\u0103 din costurile sc\u0103pate total de sub control la energie, carburan\u021bi \u0219i din sc\u0103derea accentuat\u0103 a puterii de cump\u0103rare love\u0219te frontal antreprenorii. Ace\u0219tia reprezint\u0103 for\u021ba motrice a economiei na\u021bionale \u0219i principalul angajator la nivel de \u021bar\u0103.<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
\u201eA\u0219a se construie\u0219te presiunea asupra economiei reale: nu printr-un singur \u0219oc, ci prin suprapunerea unor costuri care se transmit dintr-o verig\u0103 \u00een alta. Energia mai scump\u0103 sau mai greu de anticipat ridic\u0103 pre\u021bul produc\u021biei \u0219i al func\u021bion\u0103rii de zi cu zi. Combustibilul amplific\u0103 aceast\u0103 presiune prin transport, distribu\u021bie \u0219i logistic\u0103, adic\u0103 prin tot ceea ce face ca un produs s\u0103 ajung\u0103 de la produc\u0103tor la consumator. Firmele ajung astfel prinse \u00eentre dou\u0103 constr\u00e2ngeri: fie transfer\u0103 o parte din costuri \u00een pre\u021buri, aliment\u00e2nd infla\u021bia, fie le absorb \u00een marje tot mai mici, reduc\u00e2ndu-\u0219i capacitatea de investi\u021bie, angajare \u0219i dezvoltare. \u00cen acela\u0219i timp, gospod\u0103riile reac\u021bioneaz\u0103 ra\u021bional: c\u00e2nd pre\u021burile cresc mai repede dec\u00e2t veniturile, consumul se restr\u00e2nge, iar cump\u0103r\u0103torul devine mai atent, mai selectiv, mai defensiv\u201d, avertizeaz\u0103 confedera\u021bia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Criza politic\u0103 \u00eencepe, \u00eencet dar sigur, s\u0103 se transforme \u00eentr-o criz\u0103 economic\u0103. Statul se \u00eemprumut\u0103 cu dob\u00e2nzi de…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":171516,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[1126,32,33,31,542,549,7882,36,37,8849,27,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-171515","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-analiza","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-criza-economica","13":"tag-criza-politica","14":"tag-curs-valutar","15":"tag-featured-news","16":"tag-featurednews","17":"tag-fmi","18":"tag-headlines","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-news","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-titluri","28":"tag-top-stories","29":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116509578990899121","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/171515","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=171515"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/171515\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/171516"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=171515"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=171515"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=171515"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}
![\"FOTO:](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1777794968_223_index.jpeg\")
<\/p>\n