Principalele beneficiare industriale identificate public de ministrul Ap\u0103r\u0103rii sunt: Fabrica de Arme Cugir (noua arm\u0103 de asalt), Uzina Militar\u0103 Sadu (muni\u021bie), \u0218antierul Naval Mangalia 2 Mai (condi\u021bionat de salvarea \u0219antierului \u2013 pentru cele 2 nave OPV).<\/p>\n
De notat c\u0103 aici Parlamentul a impus \u0219i un mecanism de control: la trei luni dup\u0103 semnarea contractelor, MApN \u0219i Cancelaria Premierului trebuie s\u0103 prezinte rapoarte detaliate despre stadiul localiz\u0103rii \u0219i penalit\u0103\u021bile aplicate furnizorilor care nu respect\u0103 clauzele de produc\u021bie \u00een Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Not\u0103: Merit\u0103 amintit cazul fostului ministru al Ap\u0103r\u0103rii Ionu\u021b Mo\u0219teanu, care era menit s\u0103 primeasc\u0103 1 milion de euro mit\u0103 de la un grup de oameni de afaceri care voia s\u0103 fac\u0103 afaceri cu muni\u021bie din spa\u021biul ex-sovietic. Octavian Berceanu, fost \u0219ef al G\u0103rzii de Mediu, apropiat al USR, a fost ales de grupare ca \u201eintermediar\u201d, dar el a f\u0103cut pl\u00e2ngere \u0219i a \u00eenregistrat \u201enegocierile\u201d cu grupul de afaceri, care l-a utilizat ca om de leg\u0103tur\u0103 pe Ovidiu Is\u0103il\u0103, fost parlamentar PDL\/PSD\/UNPR\/PRU. Berceanu a spus c\u0103 i-au fost oferite 10 milioane de euro.<\/p>\n
FLUVIUL II \u2013 SUA: 500 mil. euro pentru Transgaz \u0219i Coridorul Vertical de gaze, 1 mld. euro pentru Reactorul 1 de la Cernavod\u0103<\/p>\n
La mijlocul lunii aprilie, o delega\u021bie guvernamental\u0103 extins\u0103 \u2013 ministrul Finan\u021belor Alexandru Nazare, ministrul Energiei Bogdan Ivan, ministrul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, ministrul Fondurilor Europene \u2013 s-a deplasat la Washington pentru reuniunile anuale ale FMI \u0219i B\u0103ncii Mondiale, dar \u0219i pentru \u00eent\u00e2lniri directe cu structuri ale administra\u021biei americane: Departamentul Energiei (secretarul american Chris Wright), Departamentul Comer\u021bului (trei subsecretari \u2013 prima \u00eent\u00e2lnire de acest nivel), DFC (Development Finance Corporation) \u0219i US Exim Bank.<\/p>\n
\u00cen urma deplas\u0103rii, Rom\u00e2nia a convenit finan\u021b\u0103ri de 2 miliarde de euro, vizita av\u00e2nd obiectivul de accelerare a proiectelor strategice din energie \u0219i atragerea de finan\u021b\u0103ri.<\/p>\n
Unul din rezultate a fost acordarea unor finan\u021b\u0103ri de 500 de milioane de dolari de la Banca Mondial\u0103 pentru modernizarea re\u021belei de transport gaze naturale a Transgaz, element vital al Coridorului Vertical de Gaze, care aduce, prin Bulgaria \u0219i Rom\u00e2nia, LNG american desc\u0103rcat \u00een Grecia tocmai \u00een centrul \u0219i estul Europei (inclusiv pentru Ucraina \u0219i Rep. Moldova). Acordul implic\u0103 un contract tripartit Banca Mondial\u0103 \u2013 Ministerul Finan\u021belor \u2013 Transgaz. Al doilea rezultat a fost o alocare de 1 mld. euro pentru retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavod\u0103, cu finan\u021bare Banca Mondial\u0103. Separat, Banca European\u0103 de Reconstruc\u021bie \u0219i Dezvoltare (BERD) \u0219i-a confirmat \u0219i ea participarea cu aproximativ 400 de milioane de euro la retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavod\u0103.<\/p>\n
Suplimentar fa\u021b\u0103 de finan\u021barea Transgaz \u0219i Cernavod\u0103, vizita delega\u021biei rom\u00e2ne la Washington a mai adus c\u00e2teva angajamente financiare. Banca Mondial\u0103 \u0219i-a confirmat disponibilitatea de a acorda un \u00eemprumut de tip Development Policy Loan (DPL) de 650 de milioane de dolari, corelat cu obiectivele de consolidare fiscal\u0103, dup\u0103 cum a anun\u021bat ministrul Finan\u021belor. Un al doilea pilon al aceluia\u0219i instrument DPL vizeaz\u0103 accesul la finan\u021bare al IMM-urilor, mobilizarea finan\u021b\u0103rii nebancare \u0219i decarbonizarea sectorului energetic. <\/p>\n
Conform Finan\u021belor, alte 90 de milioane de euro vor fi disponibile prin instrumente financiare ale Grupului B\u0103ncii Mondiale pentru gestionarea efectelor provoc\u0103rilor energetice actuale, inclusiv prin instrumentul CERP (Crisis Emergency Response Program), activabil \u00een situa\u021bii de criz\u0103 energetic\u0103. <\/p>\n
Coridorul Vertical de Gaze<\/p>\n
Un al treilea fir cu impact strategic major pe termen mai \u00eendelungat este \u00eentocmai Coridorul Vertical \u2013 infrastructura care poate aduce deja gaze naturale lichefiate americane din terminalele din Grecia spre Europa Central\u0103 \u0219i de Est, travers\u00e2nd Bulgaria \u0219i Rom\u00e2nia.<\/p>\n
Aici exist\u0103 interes american pentru majorarea capacit\u0103\u021bii de transport, iar investi\u021biile \u00een re\u021belele de transport \u0219i interconect\u0103ri de-a lungul acestui coridor reprezint\u0103 un subiect de discu\u021bii inclusiv la Summitul Celor 3 M\u0103ri care s-a desf\u0103\u0219urat pe 28 \u0219i 29 aprilie la Dubrovnik, Croa\u021bia, cu participarea ministrului energiei al SUA.<\/p>\n Pre\u0219edintele Rom\u00e2niei Nicu\u0219or Dan a explicat miercuri, 29 aprilie, \u00een marja Summitului Ini\u021biativei Celor 3 M\u0103ri, interesul Rom\u00e2niei \u0219i al SUA pentru acest proiect.<\/p>\n \u201dPe coridorul de gaz, aici e o chestiune politico economic\u0103. Este interesul nostru, al tuturor, s\u0103 decupl\u0103m de furnizarea de gaz dinspre Rusia, este interesul american de a intra cu LNG pe pia\u021ba european\u0103, pentru ca americanii s\u0103 intre pe pia\u021ba european\u0103 cu LNG e nevoie de niste investi\u021bi\u021bii consistente \u00een porturile din Grecia, din sudul acestui coridor, \u0219i \u00eentrebarea este dac\u0103 exist\u0103 suficien\u021bi cump\u0103r\u0103tori \u00een regiune , vorbesc de toate \u021b\u0103rile din regiune \u2013 Moldova, Ucraina, Slovacia, Ungaria, Rom\u00e2nia, Bulgaria \u2013, dac\u0103 necesarul pentru cump\u0103rare este suficient de mare s\u0103 justifice aceast\u0103 investi\u021bie. (\u2026) FLUVIUL III \u2013 Minerale critice: grafit, magneziu \u0219i cupru, investi\u021biile strategice cu b\u0103taie lung\u0103<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, Rom\u00e2nia de\u021bine cele mai mare z\u0103c\u0103minte de grafit din Europa, la Baia de Fier, jude\u021bul Gorj, un z\u0103c\u0103m\u00e2nt \u00eenchis de peste trei decenii \u0219i redescoperit acum ca resurs\u0103 strategic\u0103 \u00een contextul tranzi\u021biei energetice \u0219i a investi\u021biilor mult mai mari \u00een industria de ap\u0103rare.<\/p>\n Comisia European\u0103 a declarat trei proiecte rom\u00e2ne\u0219ti de minerale critice ca proiecte strategice europene \u2013 grafit (Salrom), magneziu (Verde Magnesium, Bihor) \u0219i cupru (Samax Rom\u00e2nia\/Euro Sun Mining, Hunedoara) \u2013 ceea ce le plaseaz\u0103 pe o list\u0103 scurt\u0103 de 47 de proiecte prioritare la nivel UE, cu acces facilitat la finan\u021bare \u0219i proceduri accelerate.<\/p>\n Grafit<\/p>\n Salrom a depus trei proiecte majore la Comisia European\u0103, \u00een valoare total\u0103 de 628 de milioane de euro: extrac\u021bia grafitului (198 milioane euro \u2013 proiect strategic aprobat \u00een martie 2025), procesarea superioar\u0103 a grafitului (250 milioane euro \u2013 \u00een evaluare la Comisia European\u0103) \u0219i un proiect pentru reciclarea haldelor miniere (180 milioane euro \u2013 depus \u00een ianuarie 2026).<\/p>\n La acestea se mai adaug\u0103 un alt proiect recent, GRAPH-SECURE, depus pe 22 aprilie 2026, pe care Salrom solicit\u0103 un grant de 21,4 milioane euro din Fondul pentru Inovare al CE, pentru un proiecte ce include o prim\u0103 instala\u021bie industrial\u0103 european\u0103 cu tehnologie HPSA pentru procesarea grafitului natural de la Baia de Fier. \u00cen proiect mai sunt implica\u021bi \u00een parteneriat cu Institutul Geologic al Rom\u00e2niei, Urban Scope \u0219i Disa Technologies din SUA<\/p>\n Unitatea va avea o capacitate proiectat\u0103 de prelucrare de circa 120.000 de tone de minereu pe an, inclusiv cu ob\u021binerea unui concentrat de \u00eenalt\u0103 puritate destinat filierei europene a bateriilor Li-ion \u0219i altor utiliz\u0103ri strategice. La un pre\u021b al grafitului pur de circa 20.000 dolari\/ton\u0103, o produc\u021bie de 15.000 tone\/an ar genera venituri de aproximativ 300 milioane de dolari anual.<\/p>\n \u201cGRAPH-SECURE este momentul \u00een care strategia devine infrastructur\u0103. Avem licen\u021ba, avem z\u0103c\u0103m\u00e2ntul La un grad de puritate corespunz\u0103tor, grafitul este esen\u021bial pentru stocarea de energie, respectiv bateriile ma\u0219inilor electrice, dar este folosit \u0219i sub form\u0103 de lubrifian\u021bi, \u00een industria de ap\u0103rare. Din grafit se poate ob\u021bine \u0219i grafen \u2013 un conductor electric mai bun dec\u00e2t cuprul, mai puternic dec\u00e2t o\u021belul \u0219i cu propriet\u0103\u021bi termice \u0219i optice unice, potrivit Comisiei Europene.<\/p>\n Magneziu<\/p>\n \u00cen acela\u0219i timp, compania Verde Magnesium investe\u0219te 115 milioane euro pentru singurul proiect de extrac\u021bie a magneziului declarat strategic \u00een UE, \u00een perimetrul Budureasa, Bihor \u2013 \u00een spatele companiei se afl\u0103 societatea american\u0103 de investi\u021bii Amerocap. Aici, exploat\u0103rile din mina \u0219i cariera de magneziu au fost \u00eenchise \u00een anii \u201990-2000 \u0219i, prin redeschiderea exploat\u0103rii, Rom\u00e2nia ar urma s\u0103 fie singura \u021bar\u0103 din UE care va exploata aceast\u0103 resurs\u0103.\u00a0 De notat c\u0103, \u00een aliaj cu aluminiul, magneziul metalic este folosit \u00een industria auto, elctronic\u0103 \u0219i construc\u021bii dar \u0219i \u00een procesul de fabricare a o\u021belului.<\/p>\n Includerea proiectului pe lista celor strategice \u00een UE vine \u0219i \u00een condi\u021biile \u00een care China proceseaz\u0103 peste 90% din cantit\u0103\u021bile mondiale de magneziu, iar 97% din nevoile UE sunt asigurate de acolo.<\/p>\n Conform celor mai recente estim\u0103ri, produc\u021bia de magneziu metalic de la Budureasa ar urma s\u0103 \u00eenceap\u0103 p\u00e2n\u0103 la finalul anului 2028. Cantitatea extras\u0103 ar urma s\u0103 fie de 30.000 de tone\/an \u00een 2030, urm\u00e2nd s\u0103 ajung\u0103 la 90.000 de tone anual \u00een 2036, conform unui comunicat al companiei.<\/p>\n Cupru<\/p>\n Totodat\u0103, Euro Sun Mining, companie canadian\u0103, prin subsidiara Samax Rom\u00e2nia, vizeaz\u0103 extrac\u021bia cuprului \u0219i aurului la Rovina, Hunedoara \u2013 investi\u021bie estimat\u0103 la 300 milioane euro, care ar produce anual 20.000 de tone de cupru concentrat. La acest proiect se adaug\u0103 pe zona de extragere de cupru societatea de stat Cuprumin Abrud, care exploateaz\u0103 \u00een prezent cariera de la Ro\u0219ia-Poieni, care vinde cuprul tot dup\u0103 o procesare primar\u0103, sub form\u0103 de concentrat \u0219i nu ca produs finit, \u00een lipsa unei turn\u0103torii.<\/p>\n Cuprul produs la Rovina va asigura necesarul industriei prelucr\u0103toare rom\u00e2ne\u0219ti, dar va contribui \u0219i cu 2,3% la produc\u021bia european\u0103.<\/p>\n Termenul pe care companiile \u0219i-l asum\u0103 pentru ca proiectele s\u0103 devin\u0103 opera\u021bionale este 2028 \u2013 adic\u0103 \u00een doi ani urmeaz\u0103 s\u0103 porneasc\u0103 lucr\u0103rile, s\u0103 se semneze contractele cu subcontractan\u021bii, s\u0103 se construiasc\u0103 drumurile de acces \u0219i s\u0103 se deschid\u0103 exploat\u0103rile. Marea parte a banilor intr\u0103 \u00een sistem \u00een 2026\u20132027, prin contracte de proiectare, construc\u021bie \u0219i dotare care urmeaz\u0103 s\u0103 fie atribuite \u00een urm\u0103toarele luni.<\/p>\n FLUVIUL IV: Anghel Saligny \u2013 robinetul banilor c\u0103tre prim\u0103rii, \u00een special \u00een anul electoral 2024, c\u00e2nd zeci de miliarde au fost distribuite din fondul de rezerv\u0103 la dispozi\u021bia premierului Ciolacu<\/p>\n La acest desen se adaug\u0103 programul de investi\u021bii \u00een local \u201eAnghel Saligny\u201d, lansat \u00een 2021 de Guvernul C\u00ee\u021bu ca succesor al PNDL, care a dus de altfel la ruperea Coali\u021biei PNL-USR-UDMR \u0219i a culminat cu revenirea la putere a PSD. Cu un buget total de zeci de miliarde lei (proiecte de peste 10 miliarde euro \u00een total, din care au fost finalizate doar un procent extrem de mic), Saligny a fost distribuit pe trei mari categorii: drumuri jude\u021bene \u0219i locale, re\u021bele de ap\u0103 \u0219i canalizare \u0219i sisteme de distribu\u021bie a gazelor. P\u00e2n\u0103 la 30 iunie 2025, din cele 4.945 de proiecte aprobate, fuseser\u0103 contractate 45,8 miliarde lei, dar se decontaser\u0103 efectiv doar 19,5 miliarde lei. \u00cen plus, la jum\u0103tatea lui 2025, doar 4% din proiectele cu contracte semnate erau finalizate \u0219i recep\u021bionate.<\/p>\n Saligny a f\u0103cut subiectul unui conflict de luni de zile \u00een Coali\u021bie \u0219i \u00een spa\u021biul public din moment ce premierul Ilie Bolojan a anun\u021bat c\u0103 banii s-au terminat \u0219i c\u0103 proiectele ne\u00eencepute sau aflate \u00een stadiu incipient nu vor mai primi finan\u021bare. Anul trecut Guvernul a anun\u021bat introducerea unor criterii stricte de prioritizare \u2013 vor fi continuate doar proiectele de drumuri realizate \u00een propor\u021bie de peste 80% \u0219i cele de ap\u0103 \u0219i canalizare de peste 40%. Asta \u00eensemna, \u00een cifre concrete, c\u0103 doar aproximativ 35% din proiecte \u2013 circa 1.650 de obiective \u2013 mai primeau bani.<\/p>\n Expert Forum, \u00eentr-un raport publicat \u00een august 2025 pe baza datelor Ministerului Dezvolt\u0103rii, a documentat problemele structurale ale programului: date incomplete \u0219i contradictorii privind stadiul proiectelor, diferen\u021be mari de costuri per metru de re\u021bea \u00eentre proiecte similare, costuri supraevaluate \u00een numeroase cazuri, riscul ca fondurile s\u0103 fie \u201esifonate\u201d prin contracte cu firme de cas\u0103, care c\u00e2\u0219tig\u0103 licita\u021biile \u0219i execut\u0103 lucr\u0103ri de slab\u0103 calitate.<\/p>\n \u00cen orice caz, termenul-limit\u0103 pentru \u00eencheierea contractelor de finan\u021bare prin Saligny a fost stabilit la 31 decembrie 2026, printr-o ordonan\u021b\u0103 de urgen\u021b\u0103 adoptat\u0103 \u00een toamna lui 2025. Asta \u00eenseamn\u0103 c\u0103 \u00een 2026 se va decide soarta a mii de proiecte \u0219i a miliardelor care mai r\u0103m\u00e2n de alocat \u0219i contractat.<\/p>\n (Cite\u0219te \u0219i: Delega\u021bia de mini\u0219tri rom\u00e2ni la Washington, discu\u021bii cu oficiali ai administra\u021biei Trump \u2013 Miza: Coridorul Vertical \u0219i investi\u021bii americane \u00een energie. Ministrul S\u0103n\u0103t\u0103\u021bii, \u00eent\u00e2lnire cu Eli Lilly pe s\u0103n\u0103tate<\/a>)<\/p>\n (Cite\u0219te \u0219i:\u00a0\u201dPe unde scoate Guvernul c\u0103ma\u0219a: Valoarea total\u0103 a proiectelor de investi\u021bii din Anghel Saligny, cu decontare zero, e de 28 mld. lei \u2013 Proiectele cu stadiu de execu\u021bie sub 30% au o valoare de 40,26 mld. lei<\/a>\u201d)<\/p>\n (Cite\u0219te \u0219i: Companiile rom\u00e2ne\u015fti pot ob\u0163ine profituri din Coridorul Vertical \u2013 Rom\u00e2nia a semnat, la Washington, declara\u021bia pentru securitatea aprovizion\u0103rii cu gaze \u00een Europa Central\u0103 \u015fi de Est<\/a>)<\/p>\n (Cite\u0219te \u0219i:\u00a0\u201dPozi\u021bia geoeconomic\u0103 a Rom\u00e2niei: Coridorul Vertical pe energie \u0219i transporturi, Coridorul de Mijloc pe comer\u021bul cu Asia<\/a>\u201d)<\/p>\n![\"\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/coridor-sudic-gaze.jpg\")
<\/a><\/p>\n
Noi vrem s\u0103 avem o prezen\u021b\u0103 american\u0103 \u00een Rom\u00e2nia, vrem ca aceast\u0103 configura\u021bie economic\u0103 s\u0103 fie favorabil\u0103 Rom\u00e2niei. Asta poate s\u0103 \u00eensemne pe tranzitare de gaz prin re\u021belele Transgaz \u0219i un c\u00e2\u0219tig din taxele de tranzit, poate s\u0103 \u00eensemne multe lucruri. (\u2026) Peste o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103, la Erevan, acolo este Summitul Comunit\u0103\u021bii Politice Europene, \u0219i \u00een marja acestui summit Rom\u00e2nia a ini\u021biat o discu\u021bie cu toate aceste \u021b\u0103ri despre exact cifrele acestei poten\u021biale afaceri. Dac\u0103 noi to\u021bi, \u00eempreun\u0103, avem un necesar suficient de mare de gaz \u00eenc\u00e2t s\u0103 justifice o investi\u021bie american\u0103\u201d, a explicat pre\u0219edintele Nicu\u0219or Dan.<\/p>\n
certificat, avem partenerii tehnologici \u0219i avem un cadru european care r\u0103spl\u0103te\u0219te decarbonizarea real\u0103. Prin acest
proiect, Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i asum\u0103 un rol activ \u2013 nu doar de furnizor de resurse, ci de co-arhitect al securit\u0103\u021bii europene
a materiilor prime critice. Investi\u021bia de 21,42 milioane de euro solicitat\u0103 Fondului pentru Inovare va genera o
instala\u021bie industrial\u0103 unic\u0103 \u00een Europa, locuri de munc\u0103 de \u00eenalt\u0103 calificare \u00een Gorj \u0219i un model replicabil pentru
\u00eentreg continentul\u201d, preciza Constantin-Dan Dobrea, directorul general al Salrom, citat \u00eentr-un comunicat remis pe 22 aprilie.<\/p>\n