![\"George](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1760256368_559_index.jpeg\")
<\/p>\nCinci persoane n\u0103scute \u00een Rom\u00e2nia au reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 prestigiosul premiu Nobel de-a lungul timpului. Unul dintre ace\u0219tia a fost \u00eens\u0103 considerat controversat. Majoritatea au primit premiul pentru activitate \u0219\u021biin\u021bific\u0103, doar unul fiind ob\u021binut pentru literatur\u0103.\u00a0<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
George Emil Palade FOTO adev\u0103rul<\/p>\n
Rom\u00e2nia se afl\u0103 pe locul 31 la nivel mondial, din 83 de \u021b\u0103ri, dup\u0103 num\u0103rul de premii Nobel ob\u021binute de-a lungul timpului. Oficial, \u021bara noastr\u0103 are patru laurea\u021bi ai premiului Nobel, majoritatea \u00een domeniul \u0219tiin\u021bific. Ace\u0219tia sunt Stefan Hell, Elie Wiesel, George E. Palade \u0219i Herta Muller. Practic, Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u00een prima jum\u0103tate a clasamentului mondial privind num\u0103rul de laurea\u021bi ai premiului Nobel.\u00a0<\/p>\n
\t\t\t\u201ePentru cel mai mare beneficiu adus omenirii\u201d<\/p>\n
Premiul Nobel a fost acordat pentru prima dat\u0103 \u00een anul 1901 \u0219i era oferit pentru cinci categorii sau domenii de activitate:\u00a0fizic\u0103, chimie, fiziologie sau medicin\u0103, literatur\u0103 \u0219i pace. Din 1968 a fost acordat \u0219i cel de-al \u0219aselea premiu, cel pentru \u0218tiin\u021be Economice, \u00eenfiin\u021bat de Banca Central\u0103 a Suediei \u00een memoria lui Alfred Nobel.\u00a0\u00centre 1901 \u0219i 2025, cele cinci Premii Nobel \u0219i Premiul pentru \u0218tiin\u021be Economice (din 1969) au fost acordate de 627 de ori unui num\u0103r de 1.012 persoane \u0219i organiza\u021bii. Cinci persoane \u0219i dou\u0103 organiza\u021bii au primit mai mult de un Premiu Nobel<\/a>. Aceste premii sunt administrate de Funda\u021bia Nobel \u0219i acordate \u00een conformitate cu principiul \u201epentru cel mai mare beneficiu al omenirii\u201d. Fiecare laureat prime\u0219te o medalie de aur de 14 karate, o diplom\u0103 \u0219i un premiu \u00een bani. \u00cencep\u00e2nd cu anul 2023, premiul are o valoare de 11 milioane de coroane suedeze, echivalentul a peste un milion de dolari. <\/p>\n Acest premiu este acordat pe baza testamentului l\u0103sat de Alfred Nobel, un chimist, om de afaceri \u0219i inventator suedez care a tr\u0103it \u00eentre 1833 \u0219i 1896. Este faimos pentru inventarea dinamitei, \u00eens\u01ce are brevetate peste 355 de inven\u021bii importante, printre care \u0219i cauciucul artificial. Inventarea \u0219i fabricarea dinamitei i-a adus \u00eens\u0103 o avere considerabil\u0103. Prin intermediul ultimului s\u0103u testament, semnat la Clubul Suedez-Norvegian din Paris, pe 27 noiembrie 1895, a l\u0103sat mo\u0219tenire 94% din averea sa pentru a \u00eenfiin\u021ba premiul care-i poart\u0103 numele. Mai precis, a l\u0103sat echivalentul a 150 de milioane de euro pentru \u00eenfiin\u021barea funda\u021biei care oferea premiile tuturor celor care \u00een domeniul lor de activitate aduc \u201ecel mai mare beneficiu omenirii\u201d. Cele cinci categorii de baz\u0103 ale premiului au fost l\u0103sate de Alfred Nobel, prin testament. \u00cen anul 1897,\u00a0executorii testamentari, Ragnar Sohlman \u0219i Rudolf Lilljequist, au format Funda\u021bia Nobel pentru a avea grij\u0103 de avere \u0219i pentru a organiza acordarea premiilor.<\/p>\n \t\t\tPrimul Nobel pentru Rom\u00e2nia<\/p>\n Primul premiu Nobel ob\u021binut de un rom\u00e2n a fost cel al lui George E. Palade, un biolog de geniu. Acesta a primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicin\u0103 \u00een anul 1974, \u00eempreun\u0103 cu Albert Claude \u0219i Christian de Duve. Premiul a fost acordat pentru inova\u021biile sale \u00een microscopia electronic\u0103 \u0219i frac\u021bionarea celular\u0103. A pus bazele biologiei celulare moleculare moderne iar cea mai notabil\u0103 descoperire a sa au fost ribozomii reticulului endoplasmatic, \u00een anul 1955. Paladi s-a n\u0103scut la Ia\u0219i, \u00eentr-o familie de profesori, \u00een anul 1912. Tat\u0103l s\u0103u preda filosofia iar mama sa preda \u0219tiin\u021bele la liceu. Dup\u0103 ce a terminat liceul, Palade a urmat cursurile Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103 Carol Davila din Bucure\u0219ti. \u00cen 1940, t\u00e2n\u0103rul Palade \u0219i-a luat \u0219i doctoratul \u00een medicin\u0103, pentru ca mai apoi s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 ca profesor al Universit\u0103\u021bii din Bucure\u0219ti. \u00cen anul 1946, George E. Palade a plecat \u00een Statele Unite ale Americii pentru studii post-doctorale. \u00cen timp ce \u00eel asista pe Robert Chambers \u00een Laboratorul de Biologie al Universit\u0103\u021bii din New York, l-a \u00eent\u00e2lnit pe profesorul Albert Claude.<\/p>\n \t\t\t George Emil Palade FOTO adev\u0103rul<\/p>\n Ulterior, a ajuns s\u0103 lucreze al\u0103turi de acesta la Institutul Rockefeller pentru Cercet\u0103ri Medicale. Sesiz\u00e2nd situa\u021bia din Rom\u00e2nia, mai ales dup\u0103 instaurarea regimului comunist, dar totodat\u0103 av\u00e2nd \u0219i toate condi\u021biile pentru a se dedica studiului, biologul rom\u00e2n a decis s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 definitiv \u00een Statele Unite. \u00cen 1952, Palade a devenit cet\u0103\u021bean american. Pe continentul american\u00a0 a lucrat la Institutul Rockefeller \u0219i a fost profesor la Facultatea de Medicin\u0103 a Universit\u0103\u021bii Yale \u0219i la Universitatea din California, San Diego. Palade a fost profesor de medicin\u0103 rezident \u00een cadrul Departamentului de Medicin\u0103 Celular\u0103 \u0219i Molecular\u0103, precum \u0219i decan pentru afaceri \u0219tiin\u021bifice \u00een cadrul Facult\u0103\u021bii de Medicin\u0103 din La Jolla, California. <\/p>\n Datorit\u0103 calit\u0103\u021bilor sale, a fost multipremiat la nivel interna\u021bional, primind, \u00een 1986, inclusiv\u00a0\u00a0Medalia Na\u021bional\u0103 a Statelor Unite \u00een domeniul biologiei, mai ales pentru \u201edescoperirile de pionierat ale unei game de structuri fundamentale, extrem de organizate, \u00een celulele vii\u201d. A fost membru al Academiei Na\u021bionale de \u0218tiin\u021be din Statele Unite \u0219i al Academiei Rom\u00e2ne.\u00a0<\/p>\n \t\t\tDoi romani cu origini germane c\u00e2\u0219tig\u0103tori ai Premiului Nobel<\/p>\n Pe lista laurea\u021bilor Nobel n\u0103scu\u021bi \u00een Rom\u00e2nia se afl\u0103 \u0219i doi rom\u00e2ni cu origini germane. Este vorba despre Stefan Hell \u0219i Herta Muller. Stefan Hell a primit premiul Nobel pentru chimie \u00een anul 2014 pentru dezvoltarea microscopiei fluorescente cu super-rezolu\u021bie. Este unul dintre directorii Institutului Max Planck de \u0218tiin\u021be Multidisciplinare din\u00a0G\u00f6ttingen \u015fi al Institutului Max Planck pentru Cercet\u0103ri Medicale din Heidelberg. Stefan Hell s-a n\u0103scut \u00een 1962 \u00eentr-o familie romano-catolic\u0103 de \u0219vabi (n.r. etnici germani) b\u0103n\u0103\u021beni din Arad. A urmat \u0219coala primar\u0103 \u00een localitatea natal\u0103 iar mai apoi a \u00eenv\u0103\u021bat la Liceul Nikolaus Lenau din Timi\u0219oara. \u00cen 1978 a emigrat \u00eempreun\u0103 cu familia \u00een Germania de Vest, tat\u0103l s\u0103u fiind inginer iar mama profesoar\u0103. Familia Hell s-a stabilit \u00een ora\u0219ul german Ludwigshafe.<\/p>\n \t\t\t Stefan Hell FOTO: Adev\u0103rul<\/p>\n Hell a absolvit Universitatea din Heidelberg \u00een 1981 \u0219i apoi a ob\u021binut doctoratul \u00een fizic\u0103 \u00een 1990, fiind un pasionat al \u0219tiin\u021belor exacte. Dup\u0103 doctorat, Hell a devenit un cunoscut inventator mai ales \u00een domeniul microscopiei. A lucrat la \u00eembun\u0103t\u0103\u021birea rezolu\u021biei \u00een ad\u00e2ncime \u00een microscopia confocal\u0103, care a devenit ulterior cunoscut\u0103 sub numele de microscopul 4Pi. Hell a lucrat \u0219i \u00een cadrul Laboratorului European de Biologie Molecular\u0103 din Heidelberg, unde a reu\u0219it s\u0103 demonstreze principiile microscopiei 4-Pi. Ulterior, a lucrat ca lider de grup \u0219tiin\u021bific la Universitatea din Turku (Finlanda), ca cercet\u0103tor invitat la Univesitatea din Oxford, iar din 2002 a devenit director al Institutului Max Planck pentru Chimie Biofizic\u0103 din G\u00f6ttingen. Aici a \u00eenfiin\u021bat departamentul de Nanobiofotonic\u0103. Pe scurt, un cercet\u0103tor de top la nivel mondial.\u00a0Odat\u0103 cu inven\u021bia \u0219i dezvoltarea ulterioar\u0103 a microscopiei cu epuizare a emisiilor stimulate \u0219i a metodelor de microscopie conexe, el a reu\u0219it s\u0103 demonstreze c\u0103 se poate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bi substan\u021bial puterea de rezolu\u021bie a microscopului cu fluorescen\u021b\u0103, limitat\u0103 anterior la jum\u0103tate din lungimea de und\u0103 a luminii utilizate.\u00a0 <\/p>\n Tot din comunitatea \u0219vabilor b\u0103n\u0103\u021beni s-a distins \u0219i Herta Muller, laureat\u0103 a Premiului Nobel pentru literatur\u0103 \u00een anul 2009. Herta Muller este romancier\u0103, poet\u0103 \u0219i eseist\u0103 distins\u0103 cu premiul Nobel pentru operele sale literare recunoscute \u0219i apreciate la nivel mondial. C\u0103r\u021bile sale au fost traduse \u00een peste 20 de limbi, fiind remarcat\u0103 mai ales pentru lucr\u0103rile sale care descriu efectele cumplite ale terorii comuniste \u0219i regimul opresiv al lui Nicolae Ceau\u0219escu. Herta Muller a scris mai ales \u00een limba german\u0103, dar are \u0219i numeroase lucr\u0103ri \u00een limba rom\u00e2n\u0103. Unul dintre cele mai apreciate romane ale sale este \u201e\u00cengerul Foamei\u201d, \u00een care sunt \u00eenf\u0103\u021bi\u0219ate aspecte crunte ale deport\u0103rii germanilor din Rom\u00e2nia \u00een gulagurile sovietice, \u00een primii ani ai comunismului rom\u00e2nesc. De altfel, Herta Muller a fost o adversar\u0103 \u00eenver\u0219unat\u0103 a comunismului \u0219i a totalitarismului pe care l-a sim\u021bit pe propria piele. Muller s-a n\u0103scut pe 17 august 1953 la Nichi\u021bdorf, \u00een jude\u021bul Timi\u0219. Provenea dintr-o familie de \u0219vabi. Dup\u0103 r\u0103zboi, tat\u0103l a lucrat ca \u0219ofer de camion iar mama a fost deportat\u0103 \u00eentr-un lag\u0103r de munc\u0103, la Novo-Gorlovka, pe teritoriul Ucrainei.<\/p>\n \t\t\t Herta Muller FOTO: Adev\u0103rul<\/p>\n Herta Muller a urmat cursurile Universit\u0103\u021bii din Timi\u0219oara, urm\u00e2nd studii de german\u01ce \u0219i literatur\u0103 rom\u00e2n\u0103. \u00cen perioada facult\u0103\u021bii a intrat \u00eentr-un grup de scriitori \u0219i intelectuali \u0219vabi din Timi\u0219oara numit \u201eGrupul de Ac\u021biune Banat\u201d. Acest grup era considerat reac\u021bionar de comuni\u0219ti iar Herta Muller a intrat \u00een aten\u021bia Securit\u0103\u021bii. Dup\u0103 terminarea facult\u0103\u021bii a refuzat postul din \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2nt dar a lucrat ca traduc\u0103toare la \u00eentreprinderea Tehnometal \u0219i ca profesoar\u0103 suplinitoare la Liceul Nikolaus Lenau din Timi\u0219oara. A debutat literar \u00een anul 1982, cu volumul \u201e\u021ainuturile Joase\u201d, fiind \u00eens\u0103 puternic cenzurat\u0103 de comuni\u0219ti. \u00cen 1984, manuscrisul necenzurat a fost publicat \u0219i \u00een Germania Federal\u0103, ceea ce i-a adus Hertei Muller un verdict cumplit din partea autorit\u0103\u021bilor comuniste: nu mai avea voie s\u0103 publice. A fost urm\u0103rit\u0103 de Securitate iar \u00een 1987 a reu\u0219it s\u0103 emigreze \u00een Germania de Vest, al\u0103turi de so\u021bul ei de la aceea vreme, Richard Wagner. \u00cen Germania s-a impus ca o scriitoare foarte talentat\u0103, fiind acceptat\u0103 \u00een 1995 \u00een Academia German\u0103 pentru Limb\u0103 \u0219i poezie. Au urmat trei propuneri pentru Premiul Nobel pentru Literatur\u0103 din partea guvernului german. \u00cen 2009 a c\u00e2\u0219tigat Nobelul.\u00a0<\/p>\n \t\t\tDe la o copil\u0103rie \u0219i o adolescen\u021b\u0103 pe muchie de cu\u021bit la premiul Nobel<\/p>\n Al patrulea c\u00e2\u0219tig\u0103tor al premiului Nobel n\u0103scut pe teritoriul Rom\u00e2niei a fost cunoscutul Elie Wiesel. Acesta s-a n\u0103scut \u00een Rom\u00e2nia, la Sighetul Marma\u021biei, pe 30 septembrie 1928, \u00eentr-o familie evreiasc\u0103. De-a lungul vie\u021bii a fost scriitor, profesor, activist politic. A scris 57 de c\u0103r\u021bi \u00een francez\u0103 \u0219i englez\u0103. Cea mai cunoscut\u0103 este \u201eNoaptea\u201d, \u00een care descrie experien\u021bele sale ca prizonier \u00een lag\u0103rele naziste de la Auschwitz \u0219i Buchenwald. Ca activist politic, Elie Wiesel a devenit un vorbitor obi\u0219nuit pe tema Holocaustului \u0219i a r\u0103mas un ap\u0103r\u0103tor ferm al drepturilor omului de-a lungul vie\u021bii sale, pled\u00e2nd pentru dreptate \u00een numeroase cauze din \u00eentreaga lume. A fost profesor de \u0219tiin\u021be umaniste la Universitatea din Boston, unde a fost creat Centrul \u201eElie Wiesel\u201d pentru Studii Iudaice, \u00een onoarea sa.<\/p>\n \t\t\t Elie Wiesel FOTO adev\u0103rul<\/p>\n Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, Elie Wiesel a fost membru\u00a0fondator al consiliului de administra\u021bie al Funda\u021biei pentru Drepturile Omului. Pentru munca sa, a primit Premiul Nobel pentru Pace \u00een anul 1986. Cea mai cutremur\u0103toare perioad\u0103 a vie\u021bii sale este cea a prigoanei antisemite din anii celui de-Al Doilea R\u0103zboi Mondial, o experien\u021b\u0103 care l-a marcat profund \u0219i a reprezentat un important motor \u00een lupta lui Elie Wiesel pentru diferite cauze umanitare. Povestea crunt\u0103 a chinurilor lui Elie Wiesel a \u00eenceput \u00een anul 1944, atunci c\u00e2nd Germania Nazist\u0103 a ocupat Ungaria \u00een cadrul opera\u021biunii \u201eM\u0103sura\u201d \u0219i a \u00eenceput epurarea popula\u021biei evreie\u0219ti \u0219i \u00een Transilvania de Nord-Vest. Familia lui Eli Wiesel a fost dus\u0103 \u00eentr-unul dintre cele dou\u0103 ghetouri \u00eenfiin\u021bate la Sighet. \u00cen mai 1944, au fost du\u0219i \u00een lag\u0103rul de concentrare de la Auschwitz<\/a>. La sosire, mama \u0219i sora mai mic\u0103 au fost omor\u00e2te \u00een camerele de gazare. Elie \u0219i tat\u0103l s\u0103u au fost trimi\u0219i \u00een tab\u0103ra de munc\u0103 for\u021bat\u0103. Ulterior, a fost transferat, al\u0103turi de tat\u0103l s\u0103u, la Buchenwald.<\/p>\n Elie Wiesel a fost salvat dup\u0103 ce Armata a Treia American\u0103 a eliberat lag\u0103rul pe 11 aprilie 1945. Tat\u0103l s\u0103u a murit cu doar c\u00e2teva zile \u00eenainte. Orfan, subnutrit \u0219i m\u0103cinat de disperarea c\u0103 a supravie\u021buit \u00een timp ce familia sa a murit \u00een lag\u0103r, Elie Wiesel a avut totu\u0219i puterea s\u0103 mearg\u0103 \u00eenainte. Dup\u0103 ce a stat o perioad\u0103 \u00eentr-o form\u0103 de plasament, Wiesel a c\u0103l\u0103torit la Paris, acolo unde a \u00eenv\u0103\u021bat franceza, a studiat literatura, filosofia \u0219i psihologia la Sorbona. A tr\u0103it \u0219i s-a educat \u00eentr-o companie intelectual\u0103 extrem de select\u0103. A ascultat prelegeri ale filosofului Martin Buber \u0219i ale existen\u021bialistului Jean-Paul Sartre. Ulterior, avea s\u0103 se stabileasc\u0103 \u00een Statele Unite.\u00a0\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Cinci persoane n\u0103scute \u00een Rom\u00e2nia au reu\u0219it s\u0103 ob\u021bin\u0103 prestigiosul premiu Nobel de-a lungul timpului. Unul dintre ace\u0219tia…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":17388,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,31,36,37,27,34,35,25,1678,8813,7421,41,40,8812,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-17387","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-featured-news","12":"tag-featurednews","13":"tag-headlines","14":"tag-latest-news","15":"tag-latestnews","16":"tag-news","17":"tag-nobel","18":"tag-premiu-stiinta","19":"tag-premiul-nobel","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romani-laureati-nobel","23":"tag-romania","24":"tag-romanian","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17387","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=17387"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/17387\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/17388"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=17387"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=17387"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=17387"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}![\"George](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1760256368_17_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"Stefan](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1760256368_472_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"Herta](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1760256369_429_index.jpeg\")
<\/p>\n![\"Elie](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1760256369_110_index.jpeg\")
<\/p>\n