- \n
- Proiectul 565\/2025<\/a> introduce unele garan\u021bii necesare pentru alinierea la standardele CEDO pentru prelucrarea datelor cu caracter personal \u00een securitatea na\u021bional\u0103, precum limite de timp pentru stocarea datelor. Dar nu pe toate.<\/li>\n
- \u00a0Simultan cu aceste garan\u021bii, introduce \u0219i posibilitatea \u201eunui Big Brother generalizat \u2013 d\u0103 un cec \u00een alb autorit\u0103\u021bilor s\u0103 fac\u0103 ce vor ele\u201d, spune Tudor Galo\u0219, consultant specializat \u00een protec\u021bia datelor \u0219i guvernan\u021ba AI.\u00a0<\/li>\n
- \u201eScopul colect\u0103rii datelor cu caracter personal este vag formulat, \u00eemprejurare care poate genera eventuale vicii de neconstitu\u0163ionalitate ale textului preconizat\u201d \u2013 observa\u021bie transmis\u0103 de Ministerul Justi\u021biei, \u00een avizul departamentului securit\u0103\u021bii na\u021bionale.\u00a0<\/li>\n
- Proiectul a mai parcurs o dat\u0103 \u00eentreg circuitul legislativ, \u00een anul 2025, c\u00e2nd a str\u00e2ns doar 58 din cele 68 voturi necesare la Senat. La nou\u0103 zile dup\u0103 vot, a fost depus din nou (cu un con\u021binut aproape identic), dar semnat de al\u021bi ini\u021biatori: 15 parlamentari din PSD, PNL, USR, AUR, PACE.\u00a0<\/li>\n
- \u201eBine\u00een\u021beles c\u0103 a venit direct de la servicii\u201d, spune Dumitru Coarn\u0103, unul dintre pu\u021binii parlamentari care votaser\u0103 NU \u00een decembrie 2025. Informa\u021bia a fost confirmat\u0103 \u0219i de alte surse Snoop.\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n
Ce prevede proiectul de lege<\/p>\n
Aflat \u00een procedur\u0103 de urgen\u021b\u0103 la Senat, proiectul de lege r\u0103spunde la \u201eevolu\u021biile climatului de securitate european \u0219i euroatlantic, \u00een special \u00een ceea ce prive\u0219te problematica terorist\u0103, migra\u021bia ilegal\u0103 \u00een special din zone cu poten\u021bial terorist, amenin\u021b\u0103rile hibride \u0219i cibernetice\u201d, potrivit expunerii de motive<\/a>.\u00a0<\/p>\n
Anul trecut, Snoop a solicitat informa\u021bii de la SRI cu privire la cazul studentului tunisian acuzat de terorism \u0219i ulterior expulzat din Rom\u00e2nia, dar \u0219i detalii despre procedurile autorit\u0103\u021bilor \u00een cazul migran\u021bilor din Rom\u00e2nia suspecta\u021bi de terorism. SRI a r\u0103spuns doar c\u0103, \u00een situa\u021biile \u00een care de\u021bine informa\u021bii despre faptul c\u0103 cet\u0103\u021beni str\u0103ini prezen\u021bi \u00een Rom\u00e2nia constituie riscuri la adresa securit\u0103\u021bii na\u021bionale informeaz\u0103 \u201einstitu\u021biile abilitate\u201d. Nu a detaliat procedura, preciz\u00e2nd c\u0103 \u201eactivitatea specific\u0103 de informa\u021bii, precum \u0219i datele referitoare la amenin\u021b\u0103rile la adresa securit\u0103\u021bii na\u021bionale sunt exceptate\u201d de la legea privind liberul acces la informa\u021biile de interes public.\u00a0<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Captura-de-ecran-din-2026-05-05-la-23.19.32-1024x565.avif\")
Sediul SRI. Foto: Serviciul Rom\u00e2n de Informa\u021bii<\/p>\nDocumentul vorbe\u0219te despre \u201e\u00eencorporarea progresului tehnologic \u00een demersurile opera\u0163ionale\u201d, dar nu precizeaz\u0103 ce noi instrumente ar ad\u0103uga \u00een arsenalul serviciilor de informa\u021bii.\u00a0<\/p>\n
Unul dintre obiectivele legii este, conform expunerii de motive, \u201einstituirea unor garan\u0163ii ferme privind respectarea drepturilor \u015fi libert\u0103\u0163ilor fundamentale ale persoanei, cu asigurarea unui echilibru just \u015fi echitabil \u00eentre nevoia de securitate \u015fi necesitatea protej\u0103rii vie\u0163ii private (\u2026) \u0219i reputa\u0163iei persoanei\u201d, \u00een contextul \u201eutiliz\u0103rii pe scar\u0103 larg\u0103 a tehnologiei informa\u021biei \u00een activitatea de informa\u0163ii \u015fi contrainforma\u021bii\u201d.<\/p>\n
\n
Principalele prevederi ale proiectului legislativ<\/a>:<\/p>\n
1. Proiectul abiliteaz\u0103 autorit\u0103\u021bile cu atribu\u021bii \u00een securitatea na\u021bional\u0103 (SRI, SIE, SPP, MAPN, MAI, Ministerul Justi\u021biei \u2013 prin structuri interne specializate) s\u0103 creeze, dezvolte, administreze \u0219i s\u0103 utilizeze aplica\u021bii \u0219i baze de date, sisteme informatice \u0219i de comunica\u021bii, precum \u0219i aplica\u021bii \u0219i alte resurse \u00een mediul online, \u00een condi\u021biile legii.\u00a0<\/p>\n
2. Pentru asigurarea securit\u0103\u021bii na\u021bionale, serviciile vor putea prelucra prin mijloace automate (adic\u0103 inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103, potrivit speciali\u0219tilor consulta\u021bi de Snoop) sau neautomate date cu caracter personal.\u00a0<\/p>\n
3. Introduce obliga\u021bia ca serviciile s\u0103 verifice la maximum 5 ani dac\u0103 mai este necesar\u0103 stocarea datelor, precum \u0219i obliga\u021bia s\u0103 \u0219tearg\u0103 datele pe care le de\u021bin dac\u0103 constat\u0103 c\u0103 acestea \u201enu au leg\u0103tur\u0103 cu vulnerabilit\u0103\u021bi, riscuri sau amenin\u021b\u0103ri la adresa securit\u0103\u021bii na\u021bionale a Rom\u00e2niei\u201d.\u00a0<\/p>\n
4. Controlul acestor activit\u0103\u021bi s-ar face prin comisiile parlamentare permanente. Dac\u0103 o persoan\u0103 \u00ee\u0219i consider\u0103 drepturile \u00eenc\u0103lcate de felul \u00een care au ac\u021bionat structurile de informa\u021bie, se poate adresa comisiei de control dedicate. \u00cen acest caz, comisia parlamentar\u0103 va solicita autorit\u0103\u021bii respective (de exemplu, SRI) un punct de vedere. Serviciul de informa\u021bii va r\u0103spunde comisiei, \u00eens\u0103 f\u0103r\u0103 a oferi informa\u021bii despre: \u201esursele de informare, metodele \u0219i mijloacele folosite\u201d sau \u201eac\u021biunile, opera\u021biunile sau activit\u0103\u021bile operative\u201d.\u00a0<\/p>\n<\/blockquote>\n
Ce garan\u021bii nu prevede legea<\/p>\n
\u00cen mai multe cazuri ajunse la CEDO, Curtea European\u0103 a constatat c\u0103 Rom\u00e2nia nu are un regim clar al prelucr\u0103rii datelor cu caracter personal \u00een activitatea de informa\u0163ii. Din deciziile CEDO au decurs o serie de obliga\u021bii, men\u021bionate \u0219i \u00een expunerea de motive:<\/p>\n
\u2013 obliga\u0163ia de a asigura o baz\u0103 legal\u0103 suficient de precis\u0103 \u015fi previzibil\u0103 pentru prelucrarea datelor cu caracter personal \u00een scop de securitate na\u021bional\u0103, incluz\u00e2nd definirea scopurilor, categoriilor de date \u015fi a categoriilor de destinatari;\u00a0<\/p>\n
\u2013 obliga\u0163ia de a institui reguli privind durata de stocare, actualizarea, corectarea, \u015ftergerea sau distrugerea datelor care nu mai sunt necesare sau nu au leg\u0103tur\u0103 cu amenin\u0163\u0103ri la adresa securit\u0103\u021bii na\u0163ionale;\u00a0<\/p>\n
\u2013 obliga\u0163ia de a asigura controlul democratic \u015fi c\u0103i efective de adresare pentru persoanele care se consider\u0103 lezate prin prelucrarea datelor \u00een acest context.\u00a0<\/p>\n
\u00cen realitate, actul normativ nu bifeaz\u0103 p\u00e2n\u0103 la cap\u0103t niciuna din aceste cerin\u021be, dup\u0103 cum remarc\u0103 mai mul\u021bi speciali\u0219ti consulta\u021bi de Snoop.\u00a0<\/p>\n
\u201e\u00cen domeniul protec\u021biei datelor, regulamentul european permite ni\u0219te limit\u0103ri pe modelul de securitate na\u021bional\u0103, pe care nu le expliciteaz\u0103, adic\u0103 le las\u0103 la latitudinea statelor membre. Asta este porti\u021ba pe care v\u0103d c\u0103 o folose\u0219te proiectul \u0103sta de lege\u201d, explic\u0103 Radu Carp, profesor de drept constitu\u021bional.<\/p>\n
1. Lipsesc evalu\u0103ri ale impactului folosirii AI \u00een prelucrarea datelor personale, din perspectiva drepturilor omului<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Design-fara-titlu-79-1024x932.avif\")
<\/p>\nPosibilitatea de a prelucra prin mijloace automate datele cu caracter personal poate duce la\u00a0 \u201eUn Big Brother generalizat\u201d, crede\u00a0Tudor Galo\u0219\u00a0(foto), consultant specializat \u00een protec\u021bia datelor \u0219i guvernan\u021b\u0103 AI. Articolul 22 din legisla\u021bia GDPR la nivel european d\u0103 o interdic\u021bie general\u0103 a prelucr\u0103rilor de date personale utiliz\u00e2nd mijloace automate (f\u0103r\u0103 interven\u021bie uman\u0103), \u00eentruc\u00e2t exist\u0103 riscuri serioase de limitare a drepturilor\u00a0omului, explic\u0103 specialistul. \u00a0<\/p>\n
\u201eDe aceea, articolul 22 are doar excep\u021bii pu\u021bine \u0219i care trebuie documentate prin intermediul unei evalu\u0103ri de impact a protec\u021biei datelor personale \u2013 Data Protection Impact Assessment. EU AI Act cere \u0219i ca, pentru algoritmi ce folosesc AI ce pot reduce drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile persoanelor s\u0103 se fac\u0103 \u0219i un FRAIA \u2013 Fundamental Rights Impact Assessment. Nu reg\u0103sim nic\u0103ieri \u00een lege aceste obliga\u021bii\u201d.\u00a0<\/p>\n
Unde apare pericolul \u00een practic\u0103?\u00a0<\/p>\n
Dac\u0103 \u00eenainte, cu resursele umane pe care le au la dispozi\u021bie, serviciile de informa\u021bie puteau supraveghea un num\u0103r limitat de oameni, \u201edac\u0103 la\u0219i AI-ul s\u0103 fac\u0103 treaba asta, po\u021bi s\u0103 supraveghezi \u0219i 100.000 de oameni la un moment dat. D\u0103 un cec \u00een alb autorit\u0103\u021bilor s\u0103 fac\u0103 ce vor ele\u201d, crede Galo\u0219.\u00a0<\/p>\n
2. Absen\u021ba mandatului judec\u0103toresc prealabil cre\u0103rii bazelor de date<\/p>\n
Legea nu include ob\u021binerea unei autoriza\u021bii judec\u0103tore\u0219ti prealabile cre\u0103rii acestor baze de date de c\u0103tre serviciile de informa\u021bii.\u00a0<\/p>\n
- \n
- interceptarea \u0219i \u00eenregistrarea comunica\u021biilor electronice;<\/li>\n
- supravegherea prin fotografie, filmare;<\/li>\n
- localizarea \u0219i urm\u0103rirea prin GPS.\u00a0<\/li>\n<\/ul>\n
\u00cens\u0103 pentru posibilit\u0103\u021bile introduse de noul proiect legislativ (inclusiv gestionarea datelor personale cu agen\u021bi AI) nu ar mai fi necesar mandatul judec\u0103toresc. De exemplu, un serviciu ca SRI are nevoie de mandat pentru a intercepta con\u021binutul mesajelor schimbate online \u00eentre doi utilizatori. <\/p>\n
Dar, conform proiectului legislativ, ar putea colecta f\u0103r\u0103 mandat ori alt\u0103 form\u0103 de autoriza\u021bia prealabil\u0103 metadate de comunica\u021bii\u00a0 (cine cu cine comunic\u0103, data \u0219i ora apelurilor sau mesajelor, adrese IP). Acestea nu includ con\u021binut, dar pot reconstrui rela\u021bii personale \u0219i obiceiuri zilnice.<\/p>\n
\n Curtea European\u0103 a Drepturilor Omului (CEDO) a dat o decizie important\u0103 \u00een 2021 despre supravegherea \u00een mas\u0103 \u00een cauza Big Brother Watch \u0219i al\u021bii vs. Regatul Unit. Cazul a fost ini\u021biat \u00een urma dezv\u0103luirilor lui Edward Snowden privind activit\u0103\u021bile de supraveghere ale Government Communications Headquarters \u0219i alte servicii britanice. Reclaman\u021bii, organiza\u021bii pentru libert\u0103\u021bi civile \u0219i jurnali\u0219ti, au sus\u021binut c\u0103 programele de colectare \u00een mas\u0103 a datelor \u00eenc\u0103lcau dreptul la via\u021b\u0103 privat\u0103 \u0219i la confiden\u021bialitatea surselor jurnalistice.
\u00a0\u00a0
Curtea ar\u0103ta c\u0103 nu este obligatoriu, \u00een mod absolut, ca supravegherea \u00een mas\u0103 s\u0103 fie autorizat\u0103 \u00een prealabil de un judec\u0103tor, dar a subliniat clar c\u0103 trebuie s\u0103 existe garan\u021bii puternice \u0219i eficiente de control, inclusiv un mecanism independent care s\u0103 verifice legalitatea opera\u021biunilor.\u00a0<\/p>\nTotu\u0219i, Curtea a ar\u0103tat c\u0103 lipsa unui control judec\u0103toresc prealabil poate deveni problematic\u0103 dac\u0103 nu este compensat\u0103 prin alte forme solide de supraveghere (de exemplu, autorizare de c\u0103tre o autoritate independent\u0103 \u0219i control ulterior riguros).\u00a0<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n
3. Legea nu precizeaz\u0103 criteriile prin care o persoan\u0103 ajunge \u00een sistemele de supraveghere<\/p>\n
- \n
De\u0219i introduce limite temporale pentru p\u0103strarea datelor personale colectate (p\u00e2n\u0103 la 5 ani), \u201eproiectul legislativ nu specific\u0103 \u0219i criteriile precise prin care o persoan\u0103 poate fi inclus\u0103 \u00een aceste sisteme de eviden\u021b\u0103\u201d, observ\u0103 Manuela Boldisor, de la ONG-ul G\u00e2nde\u0219te Critic, care, \u00een ianuarie, a publicat un raport<\/a> \u00een care analizeaz\u0103 proiectul de lege \u0219i identific\u0103 mai multe riscuri.\u00a0<\/p>\n
\u201eDac\u0103 o autoritate decide c\u0103 un anumit jurnalist intr\u0103 \u00een zona de interes pentru scenarii privind securitatea na\u021bional\u0103, i se pot institui mijloace de supraveghere. \u00cens\u0103, cu ajutorul AI, poate fi analizat\u0103 activitatea unor mii de jurnali\u0219ti sau ONG-i\u0219ti, suspec\u021bi a \u00eenc\u0103lca securitatea na\u021bional\u0103\u201d, explic\u0103, pentru Snoop, Tudor Galo\u0219.<\/p>\n
4. Concepte vagi care pot duce la abuzuri neconstitu\u021bionale<\/p>\n
Pe traseul legislativ al proiectului, trecut tacit de prima camer\u0103, Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ<\/a> (care este consultativ), amintind:\u00a0<\/p>\n
\n
\u201ejurispruden\u021ba constant\u0103 a Cur\u021bii Constitu\u021bionale cu privire la re\u021binerea ,,\u00een bloc\u201d de date dac\u0103 nu sunt suficient de clare limitele, garan\u021biile \u015fi mai ales ,,\u00eencadrarea\u201d fa\u021b\u0103 de orice intruziune \u00een comunica\u021bii \u015fi f\u0103r\u0103 garan\u0163ii efective \u00een materii conexe, respectiv reten\u0163ie date de trafic sau m\u0103suri cu impact asupra comunica\u0163iilor \u015fi vie\u0163ii private: Decizia nr. 1.258 din 8 octombrie 2009, Decizia nr. 440 din 8 iulie 2014, Decizia nr. 461 din 16 septembrie 2014, Decizia nr. 17 din 21 ianuarie 2015.\u00a0<\/p>\n<\/blockquote>\n
![\"\"](\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Design-fara-titlu-80-1024x932.avif\")
<\/p>\nNoul proiect de lege nu define\u0219te exact ce fel de baze de date pot crea serviciile, nici ce fel de resurse online pot folosi.\u00a0<\/p>\n
Consultat de Snoop, profesorul de drept constitu\u021bional Radu Carp (foto) a punctat c\u0103:\u201eAtunci c\u00e2nd apar concepte noi, se d\u0103 o defini\u021bie \u00een lege. Aici se vorbe\u0219te ca \u0219i cum am \u0219ti cu to\u021bii despre ce este vorba. Eu personal nu \u0219tiu s\u0103 traduc ce \u00eenseamn\u0103 sisteme informatice. Dac\u0103 legea nu le define\u0219te, cum po\u021bi s\u0103 aplici o asemenea lege sau s\u0103-\u021bi dai seama c\u0103 a fost aplicat\u0103 corect?\u201d.<\/p>\n
Lipsa de claritate e remarcat\u0103 \u0219i \u00een avizul negativ primit de la Consiliul Legislativ:<\/p>\n
\n
\u201eSintagmele \u201es\u0103 creeze baze de date\u201d, \u201esisteme informatice \u0219i de comunica\u021bii\u201d, ,\u201eaplica\u021bii\u201d,\u201ealte resurse \u00een mediul on-line\u201d, sunt lipsite de claritate \u015fi precizie \u015fi, prin urmare, normele care le con\u021bin sunt lipsite de predictibilitate.\u201d \u2013 avizul Consiliului Legislativ<\/p>\n<\/blockquote>\n
Ba mai mult, adaug\u0103 Consiliul:<\/p>\n
\u201e\u00cen aceast\u0103 redactare vag\u0103, cu caracter general, f\u0103r\u0103 a exista defini\u021bii pentru acestea, se poate interpreta c\u0103 acoper\u0103 de la infrastructur\u0103 intern\u0103, cum ar fi servere, aplica\u021bii de lucru, p\u00e2n\u0103 la resurse cu impact extern, respectiv platforme, conturi, servicii online. Mai mult, nu se precizeaz\u0103 ce fel de resurse, \u00een ce scopuri concrete se pot folosi, ce limite se impun \u2013 interdic\u0163ia de a ocoli regimul autoriz\u0103rilor pentru intercept\u0103ri \u2013 ce garan\u0163ii se acord\u0103, ca de exemplu audit, trasabilitate, acces, durate de stocare, control independent.\u201d<\/p>\n
Cu alte cuvinte, \u00een prezent, no\u021biunea de resurse online poate include, \u00een teorie, \u0219i posibilit\u0103\u021bi avansate ca platforme de colectare a datelor, softuri de supraveghere \u0219i analiz\u0103 a datelor folosind AI. Iar legea nu impune, \u00een aceast\u0103 form\u0103, autoriz\u0103ri similare celor pentru intercept\u0103rile telefonice.\u00a0<\/p>\n
Nici nu precizeaz\u0103 vreun mecanism de control independent al felului \u00een care vor fi utilizate aceste date. Nu \u0219tim cine va verifica faptul c\u0103 gestionarea datelor personale se va face conform legii.<\/p>\n
Lipsa criteriilor \u0219i conceptele vagi din proiectul legislativ se reg\u0103sesc \u0219i \u00eentre observa\u021biile formulate de Ministerul Justi\u021biei, \u00een avizul Departamentului de Securitate Na\u021bional\u0103<\/a>:<\/p>\n
\n
\u201eprin sintagma \u201easigurarea securit\u0103\u0163ii na\u0163ionale\u201d nu reiese care sunt cazurile concrete care determin\u0103 prelucrarea automat\u0103 a datelor personale, respectiv care sunt sistemele de eviden\u0163\u0103 la care au acces autorit\u0103\u0163ile prev\u0103zute \u00een cadrul art. 6 din lege (n.r. Serviciile de informa\u021bii)\u201d<\/p>\n<\/blockquote>\n
\u201enu este clar ce se are \u00een vedere prin sintagma \u201ealte resurse \u00een mediul on-line\u201d, din cuprinsul art. 13 lit. e\u00b9)\u201d.<\/p>\n
O alt\u0103 observa\u021bie a Ministerului Justi\u021biei este c\u0103:<\/p>\n
\u201escopul colect\u0103rii datelor cu caracter personal este vag formulat, \u00eemprejurare care poate genera eventuale vicii de neconstitu\u0163ionalitate ale textului preconizat\u201d.<\/p>\n
O ipotez\u0103: folosirea softurilor de supraveghere \u00een mas\u0103 tip Palantir<\/p>\n
Pentru Bogdan Manolea, de la Asocia\u021bia pentru Tehnologie \u0219i Internet, cel mai negativ scenariu care ar putea rezulta ca efect al acestei legi este folosirea sistemelor de tip Gotham (Palantir) pentru supravegherea \u00een mas\u0103.<\/p>\n
Gotham, creat de compania american\u0103 Palantir, folose\u0219te inteligen\u021ba artificial\u0103 pentru a analiza volume uria\u0219e de date personale, de la \u00eenregistr\u0103ri telefonice \u0219i post\u0103ri pe re\u021belele sociale p\u00e2n\u0103 la imagini \u0219i metadate de profil, identific\u00e2nd tipare \u0219i cartografiind re\u021bele de persoane \u00een doar c\u00e2teva secunde.<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Captura-de-ecran-din-2026-05-05-la-23.22.57-1024x567.avif\")
Captur\u0103 dintr-o prezentare a Palantir Gotham<\/p>\n\u00cen Marea Britanie, programul este folosit deja pe scar\u0103 larg\u0103 de institu\u021biile publice, de la sistemul public de s\u0103n\u0103tate p\u00e2n\u0103 la Poli\u021bia Metropolitan\u0103. A n\u0103scut \u00eens\u0103 o serie de controverse viz\u00e2nd respectarea datelor de via\u021b\u0103 privat\u0103. Potrivit Euronews<\/a>, dou\u0103 peti\u021bii au fost semnate de aproape 230.000 de persoane care cer Guvernului de la Londra s\u0103 \u00eentrerup\u0103 toate contractele autorit\u0103\u021bilor publice cu compania Palantir, al c\u0103rei software este utilizat de programul ICE de control al imigra\u021biei al lui Donald Trump \u0219i de Armata israelian\u0103. Utilizarea pe scar\u0103 larg\u0103 a Palantir \u00een Gaza \u0219i Cisiordania a fost documentat\u0103<\/a> \u00eencep\u00e2nd cu 2024.\u00a0<\/p>\n
O firm\u0103 din Cluj a creat<\/a> sistemul de inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 Zetta, pe care recent presa l-a prezentat drept \u201ePalantir de Rom\u00e2nia\u201d. Firma are deja \u00eencheiate contracte cu SRI, MApN \u0219i SPP \u2013 pentru proiecte care variaz\u0103 de la combaterea dezinform\u0103rii online la sisteme de analiz\u0103 text. PressOne <\/a>a scris recent despre trecutul neoleogionar al lui George Bara, co-fondatorul Zetta.<\/p>\n
5. Controlul ineficient prin comisii parlamentare<\/p>\n
Dac\u0103 proiectul legislativ trece, singurul control al felului \u00een care structurile de informa\u021bii ar gestiona datele personale ar reveni comisiilor parlamentare speciale. <\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Design-fara-titlu-78-1024x932.avif\")
<\/p>\nMai multe voci academice \u0219i din societatea civil\u0103 spun c\u0103 acest control este ineficient.<\/p>\n
\u201eUn control serios ar trebui s\u0103 fie f\u0103cut din partea unei autorit\u0103\u021bi independente care cu adev\u0103rat poate \u0219i vrea s\u0103 controleze felul \u00een care se prelucreaz\u0103 datele personale\u201d, e de p\u0103rere Bogdan Manolea (foto).<\/p>\n
\u201eProblema nu este c\u0103 comisiile nu ar putea s\u0103 o fac\u0103, doar c\u0103 \u00een realitate \u0219tim c\u0103 nu o fac de 20 de ani\u201d, adaug\u0103 el.\u00a0\u00a0<\/p>\n
- \n
Ultimul raport al Comisiei de control privind activitatea SRI aprobat de plenul Parlamentului este raportul pe anul 2020, dup\u0103 cum ar\u0103ta HotNews<\/a>.\u00a0<\/p>\n
\n Legea prevede c\u0103 SRI depune anual un raport de activitate \u00een fa\u021ba Parlamentului. \u00cen prim\u0103 faz\u0103, documentul preg\u0103tit de SRI este analizat de Comisia de control asupra activit\u0103\u021bii Serviciului. Dup\u0103 ce este aprobat de Comisie, raportul ajunge pe masa Birourilor Permanente Reunite, ceea ce reprezint\u0103 conducerea Parlamentului. Pasul urm\u0103tor \u00eel reprezint\u0103 adoptarea \u00een plenul reunit, adic\u0103 to\u021bi senatorii \u0219i deputa\u021bii. Iar \u00een ultima etap\u0103 a procesului, raportul devine public. Cet\u0103\u021benii nu au primit un raport public al activit\u0103\u021bii SRI pentru ultimii cinci ani.<\/td>\n<\/tr>\n \u201eAtribu\u021biile comisiilor parlamentare sunt descrise prin regulamentul Camerei. Eu nu \u0219tiu dac\u0103 po\u021bi, printr-o lege de asemenea fel, s\u0103 extinzi competen\u021bele unei comisii parlamentare, nu am mai auzit de o asemenea situa\u021bie\u201d, observ\u0103 Radu Carp, profesor de drept constitu\u021bional, pentru Snoop.\u00a0<\/p>\n
\u201eAspectul de fond este c\u0103, de fapt, controlul parlamentar se rezum\u0103 la altceva, ele supervizeaz\u0103 activitatea, nu sunt o interfa\u021b\u0103 \u00eentre cet\u0103\u021bean \u0219i servicii. E absurd, transform\u0103 aceste comisii \u00eentr-un avocat al poporului\u201d, mai spune profesorul.<\/p>\n
O alternativ\u0103 ar fi, explic\u0103 Manolea, \u201epur \u0219i simplu s\u0103 extind\u0103 obliga\u021biile din GDPR la nivelul serviciilor, cum avem modelul Sloveniei\u201d. \u00cen acest caz, controlul ar reveni Autorit\u0103\u021bii Na\u021bionale de Supraveghere a Prelucr\u0103rii Datelor cu Caracter Personal. \u00cen forma actual\u0103 a legii \u00eens\u0103, institu\u021bia nu ar avea nicio responsabilitate \u00een zona securit\u0103\u021bii na\u021bionale..\u00a0<\/p>\n
\u201eLegea pare a fi o \u00eencercare de a moderniza capacitatea de supraveghere pentru a \u021bine pasul cu tehnologia, dar f\u0103r\u0103 a moderniza \u0219i garan\u021biile democratice\u201d- scrie ONG-ul G\u00e2nde\u0219te Critic, \u00een raportul s\u0103u.<\/p>\n
\n Condamn\u0103rile Rom\u00e2niei la CEDO\u00a0<\/p>\n Cauza Bucur \u0219i Toma vs Rom\u00e2niei\u00a0<\/p>\n
\u00cen 1996, Constantin Bucur lucra \u00een cadrul compartimentului de supraveghere-\u00eenregistrare a comunica\u0163iilor telefonice \u00eentr-o unitate militar\u0103 a SRI cu sediul \u00een Bucure\u015fti. C\u00e2nd a constatat c\u0103 se interceptau ilegal convorbiri telefonice ale unor jurnali\u0219ti, politicieni \u0219i oameni de afaceri, a \u00eencercat \u00eent\u00e2i s\u0103 semnaleze problema intern. <\/p>\n
\u0218eful s\u0103u i-a r\u0103spuns<\/a>: \u201enu noi schimb\u0103m ordinea lucrurilor\u201d. Bucur s-a adresat, mai departe, unui deputat, membru al Comisiei comune permanente a Camerei Deputa\u0163ilor \u015fi Senatului pentru exercitarea controlului parlamentar asupra activit\u0103\u0163ii SRI. \u00cen opinia acestuia, comunicarea neregulilor \u00een fa\u0163a comisiei din care f\u0103cea parte nu ar fi avut niciun efect, av\u00e2nd \u00een vedere leg\u0103turile dintre pre\u015fedintele comisiei \u015fi directorul SRI. A\u0219a c\u0103 l-a sf\u0103tuit pe Bucur s\u0103 \u021bin\u0103 o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103.\u00a0<\/p>\n
Bucur a f\u0103cut publice neregulile \u0219i o list\u0103 cu persoanele ascultate prin intermediul a dou\u0103 conferin\u021be de pres\u0103, argument\u00e2nd c\u0103 ac\u021bioneaz\u0103 \u00een interes public. Pe aceast\u0103 list\u0103 se afla \u0219i jurnalistul Mircea Toma, c\u0103reia SRI \u00eei asculta inclusiv convorbirile telefonice cu fiica \u0219i so\u021bia, pe motiv c\u0103 el ar reprezenta o amenin\u021bare la adresa securit\u0103\u021bii na\u021bionale.<\/p>\n
Dup\u0103 dezv\u0103luirile f\u0103cute, Bucur a fost condamnat penal (o pedeaps\u0103 de doi ani de \u00eenchisoare cu suspendare), pentru furt, culegerea \u015fi transmiterea de informa\u0163ii cu caracter secret \u00een afara cadrului legal, precum \u015fi divulgarea \u015fi folosirea, \u00een afara cadrului legal, a informa\u0163iilor privind via\u0163a particular\u0103, onoarea \u015fi reputa\u0163ia persoanelor.\u00a0<\/p>\n
\u00cen 2013, Rom\u00e2nia a fost condamnat\u0103 la CEDO pentru \u00eenc\u0103lcarea libert\u0103\u021bii de exprimare. Curtea a considerat c\u0103 dezv\u0103luirea a fost f\u0103cut\u0103 \u00een interes public \u0219i c\u0103 protec\u021bia \u201eavertizorilor de integritate\u201d (whistleblowers) ar fi trebuit s\u0103 prevaleze.\u00a0<\/p>\n
Rotaru vs Rom\u00e2nia<\/p>\n
Aurel Rotaru avea 25 de ani \u00een 1948, c\u00e2nd a \u00eencercat s\u0103 publice dou\u0103 pamflete \u00eempotriva regimului. Ca protest, a adresat prefectului dou\u0103 scrisori \u00een care se pl\u00e2ngea de suprimarea libert\u0103\u021bii de exprimare. A fost arestat \u00een 1948 \u0219i condamnat la un an de \u00eenchisoare pentru ultraj. <\/p>\n
Dup\u0103 1990, Rotaru a aflat c\u0103 SRI \u00eei f\u0103cuse un dosar, care cuprindea \u0219i faptele reale (\u00eencerc\u0103rile de protest), dar \u0219i o informa\u021bie fals\u0103, c\u0103 a fost legionar. Au urmat ani \u00een care a \u00eencercat s\u0103-\u0219i g\u0103seasc\u0103 dreptatea \u00een Rom\u00e2nia \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, a ajuns la CEDO. Curtea a decis c\u0103 a fost \u00eenc\u0103lcat Articolul 8 (dreptul la respectarea vie\u021bii private) \u0219i Articolul 13 (dreptul la un recurs efectiv) din Conven\u021bie. <\/p>\n
\u00cen acela\u0219i timp, motivarea CEDO ar\u0103ta c\u0103:Legisla\u021bia rom\u00e2n\u0103 de atunci nu reglementa suficient de clar scopul, durata \u0219i procedurile de stocare a informa\u021biilor de c\u0103tre serviciile de informa\u021bii.Nu existau garan\u021bii suficiente \u00eempotriva abuzurilor, cet\u0103\u021beanul neav\u00e2nd posibilitatea de a verifica informa\u021biile de\u021binute despre el.<\/p>\n<\/td>\n<\/tr>\n
![\"\"](\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Captura-de-ecran-din-2026-05-05-la-22.58.03-1024x812.avif\")
<\/p>\n\t\tArticol din ziarul Ziua, februarie 1998, referitor la cazul c\u0103pitanului SRI Bucur. Captur\u0103 Arcanum, click pentru zoom<\/p>\n
Proiect de lege la xerox. A mai fost depus \u00een 2024 \u0219i a picat la vot \u00een 2025<\/p>\n
Cu numai nou\u0103 zile \u00eenainte ca proiectul de lege 565\/2025 s\u0103 fie depus \u00een Camera Deputa\u021bilor, Senatul respingea la vot proiectul de lege PLX 312\/2024. Cele dou\u0103 sunt, de fapt, aceea\u0219i ini\u021biativ\u0103 legislativ\u0103, depus\u0103 la nou\u0103 luni distan\u021b\u0103 de un alt grup de parlamentari. (Exist\u0103 mici diferen\u021be la dou\u0103 articole din textul legislativ, dar nu sunt substan\u021biale \u00een raport cu analiza de fa\u021b\u0103.)\u00a0<\/p>\n
Dac\u0103 proiectul din 2024 era ini\u021biat de un senator PNL \u0219i 3 deputa\u021bi PSD, proiectul nou are drept coautori parlamentari din PSD, PNL, AUR, USR \u0219i PACE.<\/p>\n
\n
\u00cenc\u0103 din 2024, \u00een ciuda faptului c\u0103 a dat un aviz favorabil,<\/a> Consiliul Legislativ remarcase problemele de claritate din textul legislativ, not\u00e2nd, de exemplu, c\u0103 sintagma \u201ealte resurse \u00een mediul on-line\u201d este lipsit\u0103 de predictibilitate \u0219i precizie.<\/p>\n<\/blockquote>\n
De asemenea, \u00een avizul<\/a> dat de CSAT pe proiectul legislativ din 2024, institu\u021bia noteaz\u0103 mai multe aspecte problematice, cum ar fi c\u0103: \u201enu rezult\u0103 care este finalitatea colect\u0103rii acestor date personale, av\u00e2nd \u00een vedere faptul c\u0103 prelucrarea datelor personale prin mijloace automate f\u0103r\u0103 a se cunoa\u0219te finalitatea acestei prelucr\u0103ri are un caracter evident intruziv al m\u0103surilor propuse\u201d.\u00a0<\/p>\n
La votul din decembrie 2024, proiectul legislativ a primit doar 58 din cele 68 de voturi necesare pentru a fi adoptat ca lege organic\u0103. Numai cinci senatori au votat NU, \u00eentre care Dumitru Coarn\u0103. \u201eProiectul este foarte larg \u0219i trebuie s\u0103 le acorzi lor (n.r. serviciilor de informa\u021bie) prezum\u021bia de bun\u0103 credin\u021b\u0103 \u00een prelucrarea datelor personale. Exclus a\u0219a ceva. C\u00e2te autoriz\u0103ri de interceptare pe siguran\u021b\u0103 na\u021bional\u0103 s-au dat? Mii. Nu a fost confirmat\u0103 niciuna. Cheltuiesc bani aiurea, supravegheaz\u0103 oameni care n-au nicio treab\u0103 cu domeniul lor de activitate, dar \u00eei bag\u0103 acolo doar ca s\u0103-i prind\u0103 \u0219i s\u0103-i \u0219antajeze \u00eentr-un fel\u201d, \u0219i-a argumentat Coarn\u0103 votul, pentru Snoop.<\/p>\n
Ce spun ini\u021biatorii proiectului legislativ\u00a0<\/p>\n
Snoop a contactat mai mul\u021bi dintre ini\u021biatorii proiectului legislativ aflat \u00een lucru la comisiile Senatului.\u00a0<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Design-fara-titlu-76-1-1024x932.avif\")
<\/p>\nNicoleta Pauliuc (foto), aflat\u0103 la al treilea mandat ca senatoare PNL \u0219i pre\u0219edinta comisiei de ap\u0103rare, securitate \u0219i ordine public\u0103, deschide lista celor 15 ini\u021biatori din cinci partide. <\/p>\n
Contactat\u0103 de Snoop \u0219i \u00eentrebat\u0103 de obiectivele proiectului, Pauliuc a spus \u00eent\u00e2i: \u201eV\u0103 da\u021bi seama c\u0103 nu \u0219tiu eu acuma, c\u0103 au am 60-70 de proiecte pe care le semnez. Nu \u0219tiu ce proiect, care a fost necesitatea, dar cred c\u0103 scrie \u00een expunerea de motive\u201d.\u00a0<\/p>\n
\u00cen mandatul actual, senatoarea a fost ini\u021biatoare pe 78 proiecte<\/a> legislative, din care 23 au fost promulgate legi.\u00a0<\/p>\n
La insisten\u021bele reporterului, Pauliuc a ad\u0103ugat c\u0103 \u201elegea e o revenire, cu amendamente cu tot, ca urmare a dezbaterilor din comisie. Era un proiect depus din mandatul trecut, de al\u021bi colegi ai no\u0219tri, \u0219i c\u0103zuse la vot. Dar noi, \u00een comisie, am adus foarte multe amendamente la legea ini\u021bial\u0103\u201d. Reporterul Snoop i-a amintit c\u0103 proiectul depus \u00een decembrie este aproximativ identic cu cel depus anul trecut. \u201eNnormal c\u0103, dac\u0103 a picat la vot, noi l-am redepus. Pentru c\u0103 e urgent. \u0218tiam c\u0103 e o decizie a Cur\u021bii Europene sau nu mai \u0219tiu de unde aveam aceast\u0103 decizie\u201d.<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Design-fara-titlu-77-1024x932.avif\")
<\/p>\nUn alt semnatar al propunerii legislative este Sorin Sipo\u0219, de la USR. A fost \u00een c\u0103r\u021bi pentru a deveni ministrul Ap\u0103r\u0103rii, potrivit G4media<\/a>, \u0219i este membru \u00een comisia special\u0103 SIE a Parlamentului.\u00a0<\/p>\n
Sipo\u0219 (foto) a explicat, pentru Snoop, c\u0103 parlamentarii USR s-au ab\u021binut la primul vot, cel pe proiectul legislativ din 2024, deoarece necesita \u00eembun\u0103t\u0103\u021biri. \u00cens\u0103, simultan, \u201elegea trebuie s\u0103 existe, se impune reglementarea utiliz\u0103rii datelor cu caracter personal \u00een activitatea de servicii\u201d. <\/p>\n
Spune c\u0103 va depune amendamente la propria ini\u021biativ\u0103 legislativ\u0103, pentru c\u0103 \u201eprotejarea cet\u0103\u021benilor \u00een contextul acesta de r\u0103zboi hibrid, cu utilizarea tehnologiilor digitale \u00een scopuri ostile trebuie pus\u0103 \u00een balan\u021b\u0103 cu drepturile \u0219i libert\u0103\u021bile cet\u0103\u021benilor\u201d.\u00a0<\/p>\n
Sipo\u0219 a transmis reporterului Snoop amendamentele pe care ar urma s\u0103 le propun\u0103, iar printre acestea se afl\u0103 faptul c\u0103 Autoritatea Na\u021bional\u0103 de Supraveghere a Prelucr\u0103rii Datelor cu Caracter Personal va exercita control ex-post (n.r. dup\u0103 \u00eencheierea procesului) asupra modului \u00een care organele cu atribu\u021bii \u00een domeniul securit\u0103\u021bii na\u021bionale vor respecta reglement\u0103rile privind datele personale.\u00a0<\/p>\n
![\"\"](\"https:\/\/snoop.ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/Design-fara-titlu-75-1024x932.avif\")
<\/p>\nGeneral MAPN \u00een rezerv\u0103, Mircia Chelaru (foto, Facebook) este senator AUR \u0219i membru al comisiei de control SIE din Parlament, membru al comisiei de ap\u0103rare \u0219i pre\u0219edinte al comisiei pentru drepturile omului din Senat.\u00a0<\/p>\n
\u00centrebat de faptul c\u0103 legea ini\u021biat\u0103 nu prevede un control independent al felului \u00een care serviciile vor prelucra date cu caracter personal, Chelaru a replicat c\u0103 \u201eLegea a venit dinspre institu\u021biile solicitante, care nu au dreptul de ini\u021biativ\u0103 legislativ\u0103. Aceste lucruri sunt preluate de membrii comisiilor, nu \u00eenseamn\u0103 c\u0103 ceea ce au trimis trebuie s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 \u0219i \u00een picioare\u201d.\u00a0<\/p>\n
La c\u00e2teva zile dup\u0103 aceast\u0103 discu\u021bie, comisia pentru drepturile omului prezidat\u0103 de Chelaru a dat un aviz favorabil<\/a> f\u0103r\u0103 comentarii textului legislativ. Pe 4 mai, \u0219i Comisia pentru Comunica\u021bii, tehnologia informa\u021biei \u0219i inteligen\u021b\u0103 artificial\u0103 a dat un aviz favorabil<\/a>, f\u0103r\u0103 observa\u021bii. Comisiile rapoartoare, respectiv comisia juridic\u0103 \u0219i cea de ap\u0103rare din Senat, au ca termen pentru amendamente data de 12 mai.\u00a0<\/p>\n
Sugestia lui Chelaru c\u0103 proiectul a venit scris de la \u201einstitu\u021biile solicitante\u201d e confirmat\u0103 de un alt parlamentar, Dumitru Coarn\u0103: \u201eBine\u00een\u021beles c\u0103 e venit direct de la servicii. Toate ini\u021biativele astea vin direct de la cel care vrea s\u0103 profite. \u0218i cine profit\u0103? Serviciul de informa\u021bii.\u201d.\u00a0<\/p>\n
Cine se mai afl\u0103 pe lista celor 15 ini\u021biatori ai proiectului legislativ (click pentru detalii)<\/p>\n
Mihai-Viorel Fifor, absolvent de filosofie <\/a>\u0219i cu doctorat \u00een antropologie social\u0103, este fost ministru al Ap\u0103r\u0103rii. El a absolvit \u00een 2009 cursul \u201eSecuritate \u0219i bun\u0103 guvernare\u201d la Colegiul Na\u021bional de Ap\u0103rare, precum \u0219i Colegiul Na\u021bional de Afaceri Interne.\u00a0<\/p>\n
Mihai Weber (PSD) este pre\u0219edintele comisiei de ap\u0103rare din Camera Deputa\u021bilor. A fost ne\u00eentrerupt \u00een Parlamentul Rom\u00e2niei din 2012. A condus \u00een trecut \u0219i comisia parlamentar\u0103 pentru controlul SIE.\u00a0<\/p>\n
Mirela Floren\u021ba-Matichescu, deputat\u0103 PSD de Constan\u021ba, este la primul mandat \u00een Parlament. Pe 6 mai 2025, a fost trimis\u0103 \u00een judecat\u0103 de c\u0103tre DNA pentru abuz \u00een serviciu, conform G4Media, dup\u0103 ce ar fi finan\u021bat nelegal o asocia\u021bie de fotbal.<\/p>\n
Senatorul Felix Stroe (PSD) este vicepre\u0219edintele comisiei de control SIE din Parlament \u0219i fost informator al securit\u0103\u021bii, dup\u0103 cum a scris <\/a>Snoop anul trecut. A condus Regia Autonom\u0103 Jude\u021bean\u0103 de Ap\u0103 Constan\u021ba. Aici i-a angajat, printre al\u021bii, pe Ion Preda, fostul \u0219ef SRI Constan\u021ba, general provenit din structura vechii Securit\u0103\u021bi, \u0219i Mihai B\u0103rbuliceanu, fost lider al Partidului Socialist Rom\u00e2n.\u00a0<\/p>\n
\u00cen forma actual\u0103 a legii securit\u0103\u021bii na\u021bionale (republicat\u0103 \u00een 2014), serviciile sunt obligate s\u0103 ob\u021bin\u0103 mandat de la un judec\u0103tor, la solicitarea Parchetului de pe l\u00e2ng\u0103 \u00cenalta Curte de Casa\u021bie \u0219i Justi\u021bie pentru o serie de activit\u0103\u021bi de culegere a informa\u021biei care ar presupune restr\u00e2ngerea unor drepturi \u0219i libert\u0103\u021bi fundamentale ale cet\u0103\u021benilor. Unele exemple sunt:<\/p>\n
- \n