Capitala Mexicului se scufund\u0103, iar un puternic nou satelit care monitorizeaz\u0103 schimb\u0103rile la nivelul solului pe \u00eentregul glob a descoperit c\u00e2t de rapid este acest proces ce poate ajunge la 35,5 centimetri pe an, transmite miercuri site-ul Space.com, citat de Agerpres.<\/p>\n
Satelitul NISAR (NASA-ISRO Synthetic Aperture Radar), lansat la 30 iulie 2025 \u00een cadrul unui parteneriat \u00eentre NASA \u015fi Agen\u0163ia spa\u0163ial\u0103 indian\u0103 (Indian Space Research Organisation \u2013 ISRO) are misiunea de a monitoriza \u00een timp real schimb\u0103rile produse la suprafa\u0163a P\u0103m\u00e2ntului, de la scufundarea unor terenuri \u015fi retragerea ghe\u0163arilor, p\u00e2n\u0103 la mi\u015fcarea pl\u0103cilor tectonice \u015fi r\u0103sp\u00e2ndirea incendiilor de vegeta\u0163ie. NISAR face toate acestea cu o precizie uluitoare, cu o marj\u0103 de eroare mai mic\u0103 de 1 cm.<\/p>\n
– articolul continu\u0103 mai jos –<\/p>\n
\u201eProcesul de scufundare al ora\u015fului Ciudad de Mexico este de notorietate, iar astfel de imagini reprezint\u0103 doar \u00eenceputul pentru NISAR\u201d, a declarat David Bekaert, de la Institutul Flamand pentru Cercet\u0103ri Tehnologice din Belgia \u015fi membru al echipei de cercetare NISAR.<\/p>\n
Se \u015ftie \u00eenc\u0103 din 1925 c\u0103 o mare parte din ora\u015f, unde locuiesc 20 de milioane de oameni, se scufund\u0103 cu o rat\u0103 de p\u00e2n\u0103 la 35,5 de centimetri pe an. Aceast\u0103 scufundare este legat\u0103 de faptul c\u0103 ora\u015ful este construit deasupra unui acvifer, sau a unui strat subteran de roc\u0103 \u015fi nisip permeabile, l\u0103sat \u00een urm\u0103 de un albia secat\u0103 a unui lac str\u0103vechi \u2013 iar pomparea apelor subterane rezultate \u015fi greutatea extinderii urbane comprim\u0103 aceste straturi sedimentare. Rezultatul este deteriorarea cl\u0103dirilor \u015fi a infrastructurii, cum ar fi sistemul de metrou din Ciudad de Mexico.<\/p>\n
\u201eRadarul \u00een band\u0103 L pe unde lungi al NISAR va face posibil\u0103 detectarea \u015fi monitorizarea tas\u0103rii terenului \u00een regiuni mai dificile \u015fi cu vegeta\u0163ie dens\u0103, cum ar fi comunit\u0103\u0163ile de coast\u0103, unde acestea pot avea efectul amplificat at\u00e2t al tas\u0103rii terenului, c\u00e2t \u015fi al cre\u015fterii nivelului m\u0103rii\u201d, a declarat Craig Ferguson, director adjunct al NISAR la sediul NASA din Washington, D.C.<\/p>\n
NISAR este unul dintre cele mai puternice radare lansate vreodat\u0103 \u00een spa\u0163iu. Banda L se refer\u0103 la frecven\u0163a microundelor de 1-2 gigaher\u0163i (GHz), dar satelitul transport\u0103 \u015fi un radar \u00een banda S care func\u0163ioneaz\u0103 la frecven\u0163e mai mari, de 2-4 GHz. NASA a construit radarul \u00een banda L, sensibil la schimb\u0103rile din roca de baz\u0103 \u015fi ghea\u0163\u0103, care a fost utilizat \u00een acest studiu despre Ciudad de Mexico, \u00een timp ce ISRO a construit radarul \u00een banda S, sensibil la schimb\u0103rile din vegeta\u0163ie.<\/p>\n
At\u00e2t radarul \u00een banda L, c\u00e2t \u015fi cel \u00een banda S sunt radare cu apertur\u0103 sintetic\u0103. Pe m\u0103sur\u0103 ce satelitul se mi\u015fc\u0103 pe orbita P\u0103m\u00e2ntului, acoperind \u00eentreaga suprafa\u0163\u0103 la fiecare 12 zile, mi\u015fcarea sa are ca rezultat scanarea unei zone mult mai mari de sol dec\u00e2t dimensiunea aperturii sale reale. Prin urmare, are o apertur\u0103 \u201esintetic\u0103\u201d, iar estomparea imaginii radar rezultate este evitat\u0103 prin emiterea a mii de impulsuri radar pe secund\u0103. NISAR este prima misiune care transport\u0103 at\u00e2t o apertur\u0103 sintetic\u0103 \u00een banda L, c\u00e2t \u015fi una \u00een banda S. Reflexiile radarului sunt captate de colectorul \u00een form\u0103 de tambur al NISAR, de 12 metri lungime, cel mai mare reflector de anten\u0103 radar pe care NASA l-a construit vreodat\u0103.<\/p>\n
\u201eVom vedea un aflux de noi descoperiri din \u00eentreaga lume, av\u00e2nd \u00een vedere capacit\u0103\u0163ile unice de detectare ale NISAR \u015fi acoperirea sa global\u0103 constant\u0103\u201d, a spus Bekaert.<\/p>\n
Imaginea radar a ora\u015fului Ciudad de Mexico arat\u0103 ca o pat\u0103 contradictorie de vopsea albastr\u0103 \u015fi galben\u0103. Aceste culori sunt false, concepute pentru a eviden\u0163ia schimb\u0103rile solului. Albastrul \u00eenchis reprezint\u0103 p\u0103r\u0163i ale ora\u015fului care s-au scufundat cu peste 2 cm \u00een perioada cuprins\u0103 \u00eentre octombrie 2025 \u015fi ianuarie 2026, care este sezonul uscat din Mexic. Zonele galbene \u015fi verzi reprezint\u0103 zgomot rezidual. Se a\u015fteapt\u0103 ca acesta s\u0103 scad\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce NISAR trece mai mult peste Mexic, iar raportul semnal-zgomot se \u00eembun\u0103t\u0103\u0163e\u015fte.<\/p>\n
\u201eImagini de acest gen confirm\u0103 faptul c\u0103 m\u0103sur\u0103torile NISAR se aliniaz\u0103 cu a\u015ftept\u0103rile\u201d, a spus Ferguson.<\/p>\n
Fiind una dintre capitalele cu cele mai rapide scufund\u0103ri din lume, ora\u015ful Ciudad de Mexico este, prin urmare, oportunitatea perfect\u0103 pentru ca NISAR s\u0103 \u00ee\u015fi testeze abilit\u0103\u0163ile. Pentru a plasa rata sa de tasare \u00een context, impun\u0103torul \u00cenger al Independen\u0163ei \u2013 o coloan\u0103 \u00eenalt\u0103 de 36 de metri, cu o statuie aurie a unui \u00eenger \u00een v\u00e2rf, care comemoreaz\u0103 c\u00e2\u015ftigarea independen\u0163ei Mexicului \u2013 de pe Paseo de la Reforma, \u00een inima ora\u015fului Ciudad de Mexico, a necesitat ad\u0103ugarea a 14 trepte noi de la construc\u0163ia sa din 1910.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Capitala Mexicului se scufund\u0103, iar un puternic nou satelit care monitorizeaz\u0103 schimb\u0103rile la nivelul solului pe \u00eentregul glob…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":174095,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[12],"tags":[32,33,31,49912,36,37,27,74,34,35,25,41,40,38,39,26,28,29,30,71,72,73],"class_list":["post-174094","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-international","tag-breaking-news","tag-breakingnews","tag-cele-mai-populare-subiecte","tag-ciudad-de-mexico","tag-featured-news","tag-featurednews","tag-headlines","tag-international","tag-latest-news","tag-latestnews","tag-news","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian","tag-stiri","tag-titluri","tag-top-stories","tag-topstories","tag-world","tag-world-news","tag-worldnews"],"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116527906390143755","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/174094","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=174094"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/174094\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/174095"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=174094"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=174094"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=174094"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}