![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776166087_551_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
6 Mai 2026, 19:36
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tDe c\u00e2nd a fost formulat\u0103 teoria relativit\u0103\u0163ii, viteza luminii e considerat\u0103 drept valoarea de apogeu a vitezei care poate exista \u00een univers. Chiar \u015fi obi\u015fnuitele paradoxuri date drept exemplu o confirmau, c\u00e2nd o ma\u015fin\u0103 care \u00ee\u015fi lumineaz\u0103 drumul nu reu\u015fe\u015fte s\u0103-\u015fi fac\u0103 lumina farurilor s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 la o vitez\u0103 ce ar \u00eensuma viteza proprie a luminii \u015fi cea a ma\u015finii. Suma acestor viteze r\u0103m\u00e2ne tot viteza luminii, pentru c\u0103 aceast\u0103 valoare e un soi de apogeu fizic. Totu\u015fi, \u00eenc\u0103 din anii 1970, \u00een special dup\u0103 un studiu profund din 1974, oamenii de \u015ftiin\u0163\u0103 au presupus c\u0103 \u00een anumite condi\u0163ii \u00eentunericul s-ar putea mi\u015fca mai repede dec\u00e2t lumina. P\u00e2n\u0103 de cur\u00e2nd, aceste idei au r\u0103mas doar presupuneri teoretice, f\u0103r\u0103 o confirmare practic\u0103. \u00cens\u0103 de cur\u00e2nd, o echip\u0103 interna\u0163ional\u0103 de fizicieni, de la Institutul de Tehnologie Technion din Israel, dar \u015fi universit\u0103\u0163ile MIT, Harvard \u015fi Stanford din SUA, au reu\u015fit s\u0103 deruleze cu succes experimente prin care au descoperit \u015fi confirmat c\u0103 \u00eentunericul se poate mi\u015fca mai repede dec\u00e2t viteza luminii.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tFoto: Doi dintre fizicienii care au f\u0103cut descoperirea<\/p>\n
\u00cen primul r\u00e2nd, trebuie s\u0103 preciz\u0103m despre care \u00eentuneric e vorba. Lumina e forat\u0103 dintr-o multitudine de fascicule, sau unde dac\u0103 intr\u0103m la nivel \u015fi mai mic, care c\u0103l\u0103toresc prin spa\u0163iu cu viteza luminii. Dar printre ele apar mici puncte de \u00eentuneric, sub forma unor v\u00e2rtejuri. Ne putem imagina aceste puncte ca ni\u015fte v\u00e2rtejuri mici formate periodic pe cursul unui r\u00e2u, unde apa are o direc\u0163ie de circula\u0163ie spre aval, iar aceste v\u00e2rtejul nu urmeaz\u0103 acela\u015fi tipar exact.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tCa explica\u0163ie fizic\u0103, aceste puncte sunt locurile \u00een care dou\u0103 unde luminoase se intersecteaz\u0103 cu exactitate de valori \u015fi se anuleaz\u0103 reciproc, cre\u00e2nd efectul de \u00eentuneric. Aceste v\u00e2rtejuri sunt numite singularit\u0103\u0163i de faz\u0103 sau vortexuri optice.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tEi bine, \u00eenc\u0103 din anii 1970, fizicienii au urm\u0103rit fascina\u0163i aceste fenomene \u015fi au presupus c\u0103 aceste puncte de \u00eentuneric s-ar putea mi\u015fca mai repede c\u00e2t fasciculele de lumin\u0103 printre care apar. E ca \u015fi cum v\u00e2rtejurile din apa unui r\u00e2u s-ar mi\u015fca \u00een aval mai repede dec\u00e2t apa.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tAcum echipa de fizicieni despre care vorbim, condus\u0103 de Andrew \u015fi Erna Viterbi, Ido Kaminer, \u015fi Tomer Bucher, au reu\u015fit s\u0103 demonstreze veridicitatea teoriei prin experimente \u015fi m\u0103sur\u0103ri. Ace\u015ftia au creat un mediu \u00eenchis special \u00een cadrul laboratorului Technion, care con\u0163inea dispozitive laser, un microscop de electroni, iar acel mediu a fost umplut cu borur\u0103 de azot hexagonal\u0103. Prin acest mediu, lumina se transform\u0103 \u00een fonon-polaritoni \u015fi viteza ei \u00eencetine\u015fte de circa 100 ori, ceea ce permite ca tehnologiile de captare de \u00eenalt\u0103 vitez\u0103 s\u0103 surprind\u0103 fenomenele undelor de lumin\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tIar acest experiment a permit replicarea fenomenelor obi\u015fnuite la o vitez\u0103 de 100 ori mai mic\u0103 dec\u00e2t viteza luminii, suficient de lent \u00eenc\u00e2t s\u0103 existe dispozitive care s\u0103 poat\u0103 capta \u015fi m\u0103sura fenomenele fizice. Iar teoria a fost astfel confirmat\u0103 \u2014 punctele de \u00eentuneric circul\u0103 mai repede prin aceste unde de lumin\u0103, nefiind limitate de viteza luminii. Fizicienii autori ai experimentului spun chiar c\u0103 viteza acestor puncte e lipsit\u0103 de constr\u00e2ngeri, put\u00e2nd fi mai mic\u0103, egal\u0103 sau mai mare dec\u00e2t viteza luminii p\u00e2n\u0103 spre infinit.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tAparent, aceast\u0103 descoperire sfideaz\u0103 legile fizicii \u015fi teoria relativit\u0103\u0163ii, \u00eens\u0103 nu e a\u015fa. Teoria relativit\u0103\u0163ii r\u0103m\u00e2ne valabil\u0103 pentru c\u0103 men\u0163ioneaz\u0103 viteza luminii drept vitez\u0103 maxim\u0103 de deplasare a particulelor care au mas\u0103, sau undelor care au energie sau informa\u0163ie. \u00cen acest caz acele puncte de interferent\u0103 nu au nici mas\u0103, nici energie, nici informa\u0163ie, fiind efectiv rezultatul unei forme conturate din interferen\u0163ele undelor din jur, dar f\u0103r\u0103 con\u0163inut propriu-zis.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tRespectiv, viteza acestor puncte e determinat\u0103 de modific\u0103rile geometrice ale c\u00e2mpurilor de und\u0103, nu din deplasarea unui con\u0163inut propriu-zis. Undele de lumin\u0103 \u00ee\u015fi pot propaga zona interferen\u0163ei dintre ele mai repede dec\u00e2t viteza cu care c\u0103l\u0103toresc, \u015fi de aici vine explica\u0163ia fizic\u0103 a acestui fenomen.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\n\t\t\t\t\t\tEi bine, la ce ne-ar ajuta aceast\u0103 descoperire, ce ar putea aduce ea \u00een via\u0163a real\u0103 ca impact pentru \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi inginerie? Mai abstract vorbind, ne-a permis s\u0103 \u00een\u0163elegem mult mai multe undele de lumin\u0103 \u015fi modul de interferen\u0163\u0103 \u00eentre ele, ceea ce ne permite la r\u00e2ndul s\u0103u s\u0103 putem controla mai abil aceste fluxuri, la nivel nanometric, \u00een ceea ce numim de obicei nanofotonic\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tAceste avantaje de cunoa\u015fteri \u015fi control \u015ftiin\u0163ific ne pot da progrese importante \u00een dispozitivele optice de \u00eenalt\u0103 precizie, \u00een dinamica materialelor cuantice \u015fi computerele cuantice, \u00een telecomunica\u0163ii \u015fi control mai precis al undelor, dar \u015fi \u00een multiple arealul de produc\u0163ie de semiconductoare. Acest efect confirmat acum ar putea fi folosit \u015fi la conceperea de semiconductoare analogice<\/a>, unde fizica pur\u0103 ar fi elementul central de computare la nivel analogic. Deci, semiconductoare, senzori, dispozitive optice, comunic\u0103ri la mare distan\u0163\u0103 \u0097 domeniile de aplicare sunt multiple, chiar dac\u0103 pe alocuri descoperirea poate p\u0103rea at\u00e2t de profund\u0103, \u00eenc\u00e2t e ceva mai greu de \u00een\u0163eles.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\t\u00cens\u0103 sunt exact domeniile alea at\u00e2t de profunde \u015fi avansate, care au f\u0103cut lumea s\u0103 poate crea acele ma\u015fin\u0103rii fascinante de la ASML de produc\u0163ie a cipurilor ultra performante, cu precizie nanometric\u0103 pe ele. Acolo dimensiunile au ajuns s\u0103 fie deja limitate de amplitudinea razelor de lumin\u0103 \u015fi acolo litografierea opereaz\u0103 cu controlul ultra precis al luminii. Iar toat\u0103 acea complexitate fascinant\u0103 din acel domeniu ne d\u0103 azi cele mai capabile instrumente tehnologice ale civiliza\u0163iei noastre. Descoperea de acum nu r\u0103stoarn\u0103 \u015fi nu revolu\u0163ioneaz\u0103 toate aceste domeniu, dar d\u0103 un imbold imens de control \u015fi mai avansat al undelor de lumin\u0103 din acest domenii, folosind fenomenul descoperirea pentru a se avansa \u015fi mai mult acolo unde existau limit\u0103ri.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776166087_50_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776166088_826_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776166089_604_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n