{"id":174718,"date":"2026-05-07T11:12:13","date_gmt":"2026-05-07T11:12:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/174718\/"},"modified":"2026-05-07T11:12:13","modified_gmt":"2026-05-07T11:12:13","slug":"adevarul-despre-facturile-romanilor-de-ce-energia-electrica-ne-costa-mai-mult-decat-pe-restul-europenilor-desi-tarifele-sunt-mai-mici","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/174718\/","title":{"rendered":"Adev\u0103rul despre facturile rom\u00e2nilor: De ce energia electric\u0103 ne cost\u0103 \u201emai mult\u201d dec\u00e2t pe restul europenilor, de\u0219i tarifele sunt mai mici"},"content":{"rendered":"

Rom\u00e2nia are pre\u021bul final al energiei electrice nominale cu 21% sub media UE a pre\u021bului nominal, dar \u00een realitate este cu 15% peste \u00een PPP la pre\u021b final. Diferen\u021ba nu vine dintr-o tax\u0103 \u201eascuns\u0103\u201d, nici dintr-un tarif singular. Vine \u00een primul r\u00e2nd din puterea sc\u0103zut\u0103 de cump\u0103rare a rom\u00e2nilor, care \u201e\u00eengreuneaz\u0103\u201d aceea\u0219i sum\u0103 \u00een euro.<\/p>\n

\t\t\t\"Cineva<\/p>\n

Energia electric\u0103 din Rom\u00e2nia, ieftin\u0103 \u00een euro, dar scump\u0103 \u00een raport cu puterea de cump\u0103rare<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen statisticile europene privind pre\u021bul energiei, Rom\u00e2nia apare adesea drept un \u201eelev modest\u201d, pentru c\u0103, \u00een termeni nominali (exprima\u021bi \u00een euro), pre\u021bul este sub media Uniunii Europene \u0219i sub nivelul statelor vestice. \u00cens\u0103, atunci c\u00e2nd aceea\u0219i factur\u0103 este analizat\u0103 prin prisma puterii de cump\u0103rare (PPP), imaginea se schimb\u0103 radical: Rom\u00e2nia ajunge printre \u021b\u0103rile cu cele mai ridicate costuri reale ale energiei<\/a>. Nu este o anomalie statistic\u0103, ci reflect\u0103 realitatea economic\u0103: nu conteaz\u0103 doar c\u00e2t pl\u0103te\u0219ti, ci c\u00e2t de greu apas\u0103 acea plat\u0103 asupra veniturilor, puncteaz\u0103 expertul \u00een energie Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103.<\/p>\n

Compar\u00e2nd componentele pre\u021bului energiei electrice, Rom\u00e2nia apare \u201esub nivelul UE\u201d la aproape toate elementele \u00een termeni nominali (distribu\u021bie, marj\u0103, taxe). Totu\u0219i, raportarea la puterea de cump\u0103rare schimb\u0103 complet concluzia: Rom\u00e2nia dep\u0103\u0219e\u0219te media UE la costul total. Componenta \u201epre\u021bului marf\u0103\u201d este u\u0219or sub media UE \u00een euro (-8%), dar mult peste \u00een PPP (+32%), ceea ce arat\u0103 c\u0103 problema nu este neap\u0103rat nivelul absolut al pre\u021bului, ci capacitatea economiei de a-l sus\u021bine.<\/p>\n

\t\t\tCum e \u00een alte state europene<\/p>\n

Comparativ cu Germania \u0219i Olanda, \u021b\u0103ri cu re\u021bele dense \u0219i volume mari de consum, Rom\u00e2nia pare semnificativ mai ieftin\u0103 \u00een termeni nominali. \u00cen realitate, raportat la puterea de cump\u0103rare, energia electric\u0103 (\u00een special componenta marf\u0103) este cu p\u00e2n\u0103 la 84% mai scump\u0103 dec\u00e2t \u00een aceste state. \u00cen raport cu Polonia, o economie mai apropiat\u0103 structural, Rom\u00e2nia are un pre\u021b similar la energia propriu-zis\u0103 \u0219i tarife de distribu\u021bie mai mici \u00een euro, iar pre\u021bul final raportat la puterea de cump\u0103rare este u\u0219or sub nivelul Poloniei.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Un element esen\u021bial \u00een structura costurilor \u00eel reprezint\u0103 gradul de \u00eenc\u0103rcare al re\u021belelor (MWh\/km\/an). \u00cen mod natural, f\u0103r\u0103 interven\u021bii politice, \u00eenc\u0103rcarea re\u021belei este critic\u0103: re\u021belele dense \u0219i volumele mari de energie permit \u00eemp\u0103r\u021birea costurilor fixe la mai mul\u021bi MWh, ceea ce reduce tarifele pe kWh, \u00een timp ce re\u021belele \u00eentinse, cu consum redus \u0219i dispersat, duc la costuri unitare mai mari.<\/p>\n

Analiza detaliat\u0103 a componentelor pre\u021bului energiei electrice eviden\u021biaz\u0103 cauzele acestor dezechilibre.<\/p>\n

\t\t\t\"image\"<\/p>\n

\u201ePre\u021bul marf\u0103, f\u0103r\u0103 taxe \u0219i tarife, plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe locul al doilea \u00een Uniunea European\u0103 \u00een termeni de putere de cump\u0103rare, fiind dep\u0103\u0219it\u0103 doar de Bulgaria\u201d, puncteaz\u0103 Chis\u0103li\u021b\u0103.<\/p>\n

Potrivit acestuia, structura pie\u021bei explic\u0103 acest rezultat: expunerea ridicat\u0103 la pre\u021burile de pia\u021b\u0103 \u0219i la volatilitatea regional\u0103, aplicarea mecanismelor de protec\u021bie mai ales la nivelul facturii finale, nu al pre\u021bului angro, structura de produc\u021bie (unde, \u00een perioade de hidraulicitate sc\u0103zut\u0103 sau mentenan\u021b\u0103 nuclear\u0103, pre\u021bul este stabilit de surse mai scumpe precum gazul \u0219i c\u0103rbunele), precum \u0219i dimensiunea redus\u0103 \u0219i lichiditatea limitat\u0103 a pie\u021bei rom\u00e2ne\u0219ti comparativ cu pie\u021bele vestice.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Din ce este format pre\u021bul energiei \u0219i cum poate fi redus<\/p>\n

Reducerea pre\u021bului marf\u0103 poate fi realizat\u0103 prin cre\u0219terea ofertei competitive, dezvoltarea mecanismelor de hedging, contracte mai eficiente, reducerea costurilor de dezechilibru \u0219i investi\u021bii care reduc pre\u021bul marginal, mai ales \u00een orele de v\u00e2rf. De asemenea, cre\u0219terea puterii de cump\u0103rare prin productivitate \u0219i venituri mai mari, precum \u0219i reducerea volatilit\u0103\u021bii prin infrastructur\u0103 \u0219i mecanisme de pia\u021b\u0103 func\u021bionale, sunt esen\u021biale.<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te distribu\u021bia, Rom\u00e2nia este \u201eieftin\u0103\u201d \u00een termeni nominali, dar urc\u0103 pe primul loc \u00een UE \u00een termeni de putere de cump\u0103rare. Cauzele sunt structurale: consumul redus per client, costurile fixe mari ale infrastructurii, \u00eenc\u0103rcarea redus\u0103 a re\u021belei \u0219i re\u021beaua extins\u0103 \u00een mediul rural, unde densitatea consumatorilor este sc\u0103zut\u0103. Toate acestea duc la un cost mai mare pe unitatea de energie distribuit\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"image\"<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Sc\u0103derea tarifelor de distribu\u021bie presupune cre\u0219terea gradului de utilizare a re\u021belelor prin electrificare inteligent\u0103 (pompe de c\u0103ldur\u0103, vehicule electrice), racord\u0103ri noi, reducerea pierderilor tehnice \u0219i non-tehnice \u0219i investi\u021bii mai eficiente, inclusiv digitalizare.<\/p>\n

Transportul energiei electrice plaseaz\u0103, de asemenea, Rom\u00e2nia pe primul loc \u00een UE raportat la puterea de cump\u0103rare. Re\u021beaua extins\u0103, geografia variat\u0103, distan\u021bele mari \u00eentre zonele de produc\u021bie \u0219i consum \u0219i necesitatea interconect\u0103rii regionale genereaz\u0103 costuri fixe ridicate. \u00cen acela\u0219i timp, volumul relativ redus de energie transportat\u0103 \u0219i costurile de echilibrare cresc costul unitar.<\/p>\n

\t\t\t\"image\"<\/p>\n

\t\t\t
\n Rom\u00e2nia, \u021bara proprietarilor f\u0103r\u0103 bani. Jum\u0103tate din veniturile rom\u00e2nilor s\u0103raci se duce pe facturi<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Reducerea acestor tarife poate fi realizat\u0103 prin cre\u0219terea volumelor tranzitate (produc\u021bie, consum industrial, exporturi), reducerea congestiilor \u0219i dezvoltarea flexibilit\u0103\u021bii, stoc\u0103rii \u0219i agreg\u0103rii, care diminueaz\u0103 costurile de echilibrare.<\/p>\n

Marja comercial\u0103 este relativ redus\u0103 \u00een termeni nominali \u0219i plaseaz\u0103 Rom\u00e2nia pe locul 9 \u00een UE \u00een PPP. Aceasta reflect\u0103 \u00eens\u0103 riscuri ridicate: volatilitatea pie\u021bei, efectele schemelor de plafonare \u0219i compensare (blocaje financiare, \u00eent\u00e2rzieri la decontare, incertitudine legislativ\u0103), o pia\u021b\u0103 \u00eenc\u0103 insuficient matur\u0103 \u0219i riscul mai mare de neplat\u0103. Reducerea marjelor poate fi ob\u021binut\u0103 prin cre\u0219terea concuren\u021bei reale \u0219i sc\u0103derea costurilor opera\u021bionale prin digitalizare \u0219i eficientizare.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"image\"<\/p>\n

\u00cen ceea ce prive\u0219te taxele, Rom\u00e2nia se situeaz\u0103 pe locul 11 \u00een UE raportat la puterea de cump\u0103rare. O reducere rapid\u0103 a facturilor \u00een termeni nominali poate fi realizat\u0103 printr-o politic\u0103 fiscal\u0103 \u021bintit\u0103, aceasta fiind una dintre pu\u021binele p\u00e2rghii cu efect imediat.<\/p>\n

\t\t\t\"image\"<\/p>\n

\u00cen concluzie, sc\u0103derea pre\u021burilor \u201em\u00e2ine\u201d necesit\u0103 interven\u021bii asupra tuturor componentelor: pre\u021bul marf\u0103, taxe, eficien\u021ba re\u021belelor, pierderi \u0219i costuri de echilibrare. Acest lucru reduce factura \u00een euro, \u00eens\u0103 eliminarea paradoxului \u201eieftin \u00een euro, scump \u00een puterea de cump\u0103rare\u201d necesit\u0103 m\u0103suri structurale precum cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii, a investi\u021biilor, a veniturilor \u0219i a salariilor. Acestea nu reduc instant factura, dar reduc povara ei real\u0103 asupra consumatorilor.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u201ePre\u021buri mai
\nmici \u201cm\u00e2ine\u201d, necesit\u0103 o ac\u021biune
\na Guvernului asupra tuturor componentelor care formeaz\u0103 pre\u021bul
\nenergiei electrice
\n(pre\u021bul marf\u0103, taxe, eficien\u021be de re\u021bea \u0219i pierderi, costuri de
\nechilibrare). Asta scade factura \u00een euro.<\/p>\n

Eliminarea
\nparadoxului \u201eieftin \u00een euro, scump \u00een puterea de cump\u0103rare<\/a>\u201d, trebuie s\u0103
\ndetermine Guvernul s\u0103 ac\u021bioneze \u00een sensul stimul\u0103rii cre\u0219terii
\nproductivit\u0103\u021bii investi\u021biilor \u0219i a muncii, cre\u0219terea veniturilor
\n\u0219i salariilor.
\nAsta nu schimb\u0103 instant factura, dar schimb\u0103 \u00een\u021belegerea privind
\ngreutatea facturii\u201d, a afirmat Dumitru Chis\u0103li\u021b\u0103.<\/p>\n

\t\t\tCe scade puterea de cump\u0103rare din Rom\u00e2nia<\/p>\n

Puterea de cump\u0103rare din Rom\u00e2nia este erodat\u0103 de un cumul de factori economici care ac\u021bioneaz\u0103 simultan \u0219i se amplific\u0103 reciproc. Cel mai vizibil dintre ace\u0219tia este infla\u021bia ridicat\u0103, care \u00een ultimii ani a dep\u0103\u0219it frecvent media Uniunii Europene. Cre\u0219terea accelerat\u0103 a pre\u021burilor, \u00een special la energie, alimente \u0219i servicii de baz\u0103, a redus valoarea real\u0103 a veniturilor. Chiar \u0219i \u00een perioadele \u00een care salariile au crescut nominal, acestea nu au \u021binut \u00eentotdeauna pasul cu scumpirile, ceea ce a dus la o diminuare a puterii reale de cump\u0103rare.<\/p>\n

\t\t\t
\n Expert \u00een energie: Rom\u00e2nia nu duce lips\u0103 neap\u0103rat de resurse, doar le folose\u0219te ineficient<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Un alt factor important este nivelul relativ sc\u0103zut al veniturilor comparativ cu statele vest-europene. Economia Rom\u00e2niei produce mai pu\u021bin\u0103 valoare ad\u0103ugat\u0103 pe angajat, iar acest lucru se reflect\u0103 direct \u00een salarii mai mici. Astfel, orice cre\u0219tere de pre\u021buri are un impact mai puternic asupra popula\u021biei dec\u00e2t \u00een economiile dezvoltate, unde veniturile sunt mai ridicate \u0219i mai stabile.<\/p>\n

Costurile ridicate la energie joac\u0103, de asemenea, un rol esen\u021bial. Chiar dac\u0103 pre\u021burile energiei electrice \u0219i gazelor pot p\u0103rea mai mici \u00een termeni nominali, \u00een compara\u021bie cu pre\u021burile din alte state, raportarea la veniturile popula\u021biei arat\u0103 c\u0103 acestea apas\u0103 mult mai greu asupra bugetelor gospod\u0103riilor. Scumpirile din energie se transmit \u00een lan\u021b \u00een \u00eentreaga economie, cresc\u00e2nd costurile de produc\u021bie \u0219i, implicit, pre\u021burile bunurilor \u0219i serviciilor.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Structura economiei contribuie \u0219i ea la aceast\u0103 problem\u0103. Rom\u00e2nia are un consum mai redus per capita \u0219i o productivitate mai sc\u0103zut\u0103 \u00een multe sectoare, ceea ce limiteaz\u0103 cre\u0219terea sustenabil\u0103 a veniturilor. \u00cen plus, diferen\u021bele mari dintre mediul urban \u0219i cel rural, precum \u0219i ponderea ridicat\u0103 a popula\u021biei cu venituri mici, accentueaz\u0103 vulnerabilitatea general\u0103 la infla\u021bie.<\/p>\n

Politicile fiscale \u0219i dezechilibrele bugetare pot amplifica presiunea asupra puterii de cump\u0103rare. Deficitele mari pot genera infla\u021bie suplimentar\u0103 sau pot impune cre\u0219teri de taxe, care reduc venitul disponibil. \u00cen acela\u0219i timp, m\u0103surile de sprijin, dac\u0103 nu sunt bine \u021bintite, pot avea efecte limitate sau chiar pot alimenta cre\u0219terea pre\u021burilor.<\/p>\n

Nu \u00een ultimul r\u00e2nd, instabilitatea economic\u0103 \u0219i geopolitic\u0103 influen\u021beaz\u0103 cursul valutar \u0219i costurile de finan\u021bare. Deprecierea monedei na\u021bionale face ca produsele importate s\u0103 devin\u0103 mai scumpe, iar dob\u00e2nzile mai ridicate reduc accesul la credit \u0219i consumul.<\/p>\n

\u00cen ansamblu, sc\u0103derea puterii de cump\u0103rare din Rom\u00e2nia nu este rezultatul unui singur factor, ci al interac\u021biunii dintre infla\u021bie, venituri reduse, costuri ridicate la energie, productivitate sc\u0103zut\u0103 \u0219i dezechilibre economice. F\u0103r\u0103 cre\u0219terea sus\u021binut\u0103 a productivit\u0103\u021bii \u0219i a veniturilor reale, orice \u0219oc economic va continua s\u0103 fie resim\u021bit mai puternic de popula\u021bie.<\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Rom\u00e2nia are pre\u021bul final al energiei electrice nominale cu 21% sub media UE a pre\u021bului nominal, dar \u00een…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":37600,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[1126,32,33,31,50101,14337,29151,36,37,27,8141,74,34,35,25,8140,41,40,38,39,50100,26,2234,28,29,30,7808,71,72,73],"class_list":{"0":"post-174718","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-analiza","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-distributia","13":"tag-dumitru-chisalita","14":"tag-energia-electrica","15":"tag-featured-news","16":"tag-featurednews","17":"tag-headlines","18":"tag-inflatia","19":"tag-international","20":"tag-latest-news","21":"tag-latestnews","22":"tag-news","23":"tag-puterea-de-cumparare","24":"tag-ro","25":"tag-romana","26":"tag-romania","27":"tag-romanian","28":"tag-salariile","29":"tag-stiri","30":"tag-taxe","31":"tag-titluri","32":"tag-top-stories","33":"tag-topstories","34":"tag-transport","35":"tag-world","36":"tag-world-news","37":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":"Validation failed: Text character limit of 500 exceeded"},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/174718","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=174718"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/174718\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/37600"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=174718"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=174718"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=174718"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}