interviul<\/a> realizat de Hotnews cu domnului consilier Victor Giosan) arat\u0103 c\u0103 aproximativ 80% dintre prim\u0103riile sub 2.000 de locuitori nu \u00ee\u0219i pot acoperi costurile din taxe \u0219i impozite locale, iar chiar \u0219i \u00een r\u00e2ndul celor sub 5.000 de locuitori, dou\u0103 treimi se afl\u0103 \u00een aceea\u0219i situa\u021bie. Cifrele arat\u0103 clar c\u0103 aceasta nu este o disfunc\u021bie punctual\u0103, ci este o caracteristic\u0103 structural\u0103.<\/p>\n\u00cen acela\u0219i timp, exist\u0103 un alt fenomen, la fel de revelator: prim\u0103rii cu venituri curente reduse \u2014 de ordinul a 1\u20132 milioane \u2014 deruleaz\u0103 proiecte de investi\u021bii de 10\u201315 milioane, finan\u021bate prin programe centrale sau fonduri europene. Din nou, nici aceasta nu este o excep\u021bie, ci este regula. Iar atunci c\u00e2nd rezultatul acestor investi\u021bii este evaluat, concluzia devine \u0219i mai incomod\u0103: efectul economic este adesea subunitar \u2014 cu alte cuvinte, investi\u021biile genereaz\u0103 mai pu\u021bin dec\u00e2t cost\u0103. Toate acestea sunt reale. \u0218i, \u00eentr-un anumit sens, revelatoare. Dar aici apare problema.<\/p>\n
Un adev\u0103r spus pe jum\u0103tate<\/p>\n
Interpretarea dominant\u0103 a acestor date fundamenteaz\u0103 un discurs deja cunoscut: administra\u021bia local\u0103 este ineficient\u0103 \u0219i trebuie disciplinat\u0103. Trebuie impuse criterii mai stricte, condi\u021bion\u0103ri, sanc\u021biuni, poate chiar reduceri de personal. \u00cen esen\u021b\u0103, trebuie \u201efor\u021bat\u0103\u201d s\u0103 devin\u0103 performant\u0103 sau, cum se mai spune, \u201dmodern\u0103\u201d. Eu consider c\u0103 aceast\u0103 concluzie, de\u0219i pare logic\u0103, este, \u00een acela\u0219i timp, fundamental incomplet\u0103 deoarece ignor\u0103 o \u00eentrebarea decisiv\u0103, dar cred eu fireasc\u0103: De ce se comport\u0103 administra\u021biile locale astfel?<\/p>\n
Dincolo de un r\u0103spuns politizat \u0219i \u00eencerc\u00e2nd s\u0103 urmez \u00eendemnul de a ne baza concluziile pe fapte, chiar datele citate mai sus con\u021bin deja r\u0103spunsul. El este formulat explicit: \u00een ultimii ani, veniturile proprii ale administra\u021biilor publice au tendin\u021ba de a conta mai pu\u021bin, \u00een timp ce transferurile de la centrul devin din ce \u00een ce mai importante sau, cum se spune explicit \u00een acela\u0219i interviu citat mai sus, asist\u0103m la o substitu\u021bie a efortului fiscal local cu transferurile de la bugetul de stat. Consider aceast\u0103 constatare perfect adev\u0103rat, doar c\u0103 aceasta nu indic\u0103 un comportament aberant al administra\u021biei publice care trebuie corectat de la centru, ci, \u00een opinia mea, este expresia unui comportament perfect ra\u021bional. De ce? Pentru c\u0103 el este consecin\u021ba direct\u0103 a modului de func\u021bionare a sistemului de finan\u021bare.<\/p>\n
De ce Programul Anghel Saligny nu este cauza<\/p>\n
\u00cen acest context trebuie \u00een\u021beles \u0219i Programul Anghel Saligny. Criticile sunt numeroase \u0219i, \u00een bun\u0103 parte, justificate: proiecte slab fundamentate, investi\u021bii discutabile, eficien\u021b\u0103 redus\u0103.<\/p>\n
Dar nu programul este cel care creeaz\u0103 aceste probleme. El este cel care agreg\u0103 consecin\u021bele unui sistem \u00een care finan\u021barea vine predominant de la centru, cofinan\u021barea este redus\u0103, iar performan\u021ba economic\u0103 local\u0103 nu este determinant\u0103. \u00cen aceste condi\u021bii, este inevitabil ca administra\u021biile, indiferent de culoarea conducerii lor politice, s\u0103 urm\u0103reasc\u0103 \u00een primul r\u00e2nd accesul la fonduri, nu calitatea investi\u021biilor. Programul devine astfel nu o anomalie, ci o expresie coerent\u0103 a consecin\u021bei sistemului.<\/p>\n
Limita reformei \u201ecurajoase\u201d<\/p>\n
Exist\u0103, f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, un merit real \u00een \u00eencerc\u0103rile recente de reform\u0103: acela de a scoate la suprafa\u021b\u0103 aceste disfunc\u021bii. Curajul de a vorbi despre ele nu este de neglijat. Dar acesta nu supline\u0219te efortul de a diagnostica sau de a c\u0103uta \u00een profunzime solu\u021bia. Altfel, reforma risc\u0103 s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 la nivelul unor corec\u021bii punctuale \u2014 reduceri de cheltuieli, condi\u021bion\u0103ri de finan\u021bare, sanc\u021biuni pentru dep\u0103\u0219irea unor praguri \u2014 f\u0103r\u0103 a atinge mecanismul care genereaz\u0103 aceste comportamente.<\/p>\n
Mai mult, exist\u0103 un risc real ca aceste m\u0103suri s\u0103 produc\u0103 efecte inverse: s\u0103 penalizeze administra\u021bii deja dependente, f\u0103r\u0103 a crea \u00een mod real stimulente pentru dezvoltare.<\/p>\n
A impune performan\u021b\u0103 \u00eentr-un sistem care nu o stimuleaz\u0103, o \u00eencurajeaz\u0103 sau chiar o recompenseaz\u0103 este, \u00een cel mai bun caz, ineficient, iar \u00een cel mai r\u0103u, destabilizator. Iar acest ultim caz, posibil \u00eentr-un termen care ar putea deveni din ce \u00een ce mai scurt, ar putea avea consecin\u021be politice devastatoare pe care, desigur, pentru a \u0219oca politic, le-am putea asocia cu fascismul, viziuni nostalgic-comuniste, totalitare sau mai \u0219tiu eu cum.<\/p>\n
Simptomul confundat cu cauza<\/p>\n
Vorbind serios, eu cred c\u0103 problema fundamental\u0103 este una de arhitectur\u0103. Exist\u0103 un dat care ar trebui acceptat de toat\u0103 lumea: administra\u021bia local\u0103 din Rom\u00e2nia func\u021bioneaz\u0103 \u00eentr-un sistem \u00een care baza fiscal\u0103 local\u0103 este limitat\u0103, dependen\u021ba de transferuri este structural\u0103, iar accesul la resurse externe este mai important dec\u00e2t performan\u021ba intern\u0103. \u00cen acest context, proiectele slabe, investi\u021biile dispropor\u021bionate sau comportamentul oportunist nu sunt devia\u021bii. Sunt consecin\u021be. A le trata ca fiind cauze \u00eenseamn\u0103 a confunda simptomul cu boala.<\/p>\n
Cum ar putea \u00eencepe, \u00een mod real, o reform\u0103<\/p>\n
Bun. Atunci, ce e de f\u0103cut? Dac\u0103 accept\u0103m c\u0103 problema este una de arhitectur\u0103, atunci \u0219i solu\u021biile trebuie s\u0103 fie de acela\u0219i nivel. Nu este suficient s\u0103 corectezi comportamente \u00eentr-un sistem care le produce; trebuie s\u0103 modifici regulile care le fac ra\u021bionale.<\/p>\n
\u00cen forma actual\u0103, administra\u021bia local\u0103 este prins\u0103 \u00eentr-un cerc vicios: nu are suficient\u0103 autonomie financiar\u0103 pentru a genera dezvoltare, dar nici stimulente reale pentru a \u00eencerca. Veniturile proprii sunt reduse, iar accesul la resurse vine \u00een principal din transferuri sau programe centrale. \u00cen acest context, comportamentul oportunist nu este o abatere, ci o adaptare.<\/p>\n
O reform\u0103 real\u0103 ar trebui s\u0103 inverseze aceast\u0103 logic\u0103. F\u0103r\u0103 a avea preten\u021bia de a oferi direct o alternativ\u0103 structurat\u0103, \u00eemi permit s\u0103 formulez, totu\u0219i, unele posibile componente ale acesteia.<\/p>\n
\u00a0\u00cen primul r\u00e2nd, este necesar\u0103 o schimbare treptat\u0103 a modului \u00een care sunt distribuite resursele. Nu prin eliminarea sau reducerea brutal\u0103 a transferurilor \u2014 care ar produce dezechilibre majore \u2014 ci printr-o recalibrare progresiv\u0103 a acestora. \u00cen principiu, administra\u021biile locale trebuie s\u0103 \u0219tie c\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce \u00ee\u0219i cresc capacitatea fiscal\u0103 \u0219i dezvolt\u0103 economia local\u0103, vor putea p\u0103stra o parte semnificativ\u0103 din acest c\u00e2\u0219tig, f\u0103r\u0103 a fi imediat penalizate prin reducerea aloc\u0103rilor. \u00cen lipsa acestei garan\u021bii, orice efort de dezvoltare r\u0103m\u00e2ne ira\u021bional din punct de vedere bugetar.<\/p>\n
\u00cen al doilea r\u00e2nd, finan\u021barea nu ar trebui s\u0103 mai fie orientat\u0103 predominant c\u0103tre proiecte, ci c\u0103tre func\u021bionarea eficient\u0103 a serviciilor. Sistemul actual \u00eencurajeaz\u0103 acumularea de investi\u021bii f\u0103r\u0103 o corelare real\u0103 cu nevoile \u0219i capacitatea de \u00eentre\u021binere. O orientare c\u0103tre finan\u021barea serviciilor \u2014 ap\u0103, canalizare, mobilitate, servicii sociale \u2014 ar introduce o leg\u0103tur\u0103 mai direct\u0103 \u00eentre resurse \u0219i utilitatea lor public\u0103.<\/p>\n
\u00cen al treilea r\u00e2nd, trebuie creat un mecanism real de stimulare a performan\u021bei. Nu prin sanc\u021biuni, ci prin recompense clare \u0219i previzibile. Administra\u021biile care reu\u0219esc s\u0103 creasc\u0103 veniturile proprii, s\u0103 atrag\u0103 investi\u021bii sau s\u0103 gestioneze eficient resursele ar trebui s\u0103 beneficieze de avantaje concrete: acces prioritar la finan\u021bare, flexibilitate bugetar\u0103 mai mare sau posibilitatea de a reinvesti integral surplusul generat. \u00cen prezent, sistemul func\u021bioneaz\u0103 invers: performan\u021ba reduce eligibilitatea pentru sprijin.<\/p>\n
\u00cen paralel, pentru acele comunit\u0103\u021bi care nu au \u00eenc\u0103 o baz\u0103 economic\u0103 suficient\u0103, echilibrarea trebuie men\u021binut\u0103, dar redefinit\u0103. Nu ca un mecanism de dependen\u021b\u0103 permanent\u0103, ci ca o plas\u0103 de siguran\u021b\u0103 care asigur\u0103 func\u021bionarea de baz\u0103 \u0219i creeaz\u0103 condi\u021bii pentru dezvoltare. \u00cen loc s\u0103 compenseze pasiv lipsa de resurse, ar trebui s\u0103 \u00eencurajeze activ identificarea de solu\u021bii locale \u2014 fie prin cooperare intercomunitar\u0103, fie prin proiecte adaptate specificului economic al zonei.<\/p>\n
\u00cen fine, nu poate fi evitat\u0103 discu\u021bia despre restructurarea administrativ-teritorial\u0103. Men\u021binerea unui num\u0103r mare de unit\u0103\u021bi administrative f\u0103r\u0103 capacitate financiar\u0103 real\u0103 perpetueaz\u0103 problema. Reforma nu \u00eenseamn\u0103 neap\u0103rat reducere mecanic\u0103, dar presupune g\u0103sirea unor forme de organizare care s\u0103 permit\u0103 agregarea resurselor \u0219i cre\u0219terea eficien\u021bei: fie prin comasare, (nu la kilogram sau pe criterii rigide stabilite la centru, ci pe o analiz\u0103 punctual\u0103 de la caz la caz), fie prin consolidarea structurilor de cooperare local\u0103.<\/p>\n
Toate aceste direc\u021bii au un element comun: schimbarea stimulentelor. O administra\u021bie local\u0103 nu va c\u0103uta dezvoltarea pentru c\u0103 i se cere sau pentru c\u0103 este sanc\u021bionat\u0103 dac\u0103 nu o face. O va face numai atunci c\u00e2nd sistemul \u00een care func\u021bioneaz\u0103 \u00eei arat\u0103 clar c\u0103 dezvoltarea este singura op\u021biune ra\u021bional\u0103.<\/p>\n
Iar aceast\u0103 schimbare nu poate fi nici instantanee, nici simpl\u0103. Dar, spre deosebire de corec\u021biile punctuale, are \u0219ansa de a produce efecte durabile.<\/p>\n
O invita\u021bie la reflec\u021bie<\/p>\n
Acest text nu \u00ee\u0219i propune s\u0103 critice acele ini\u021biative recente care, poate pentru prima dat\u0103 \u00een mod sistematic, au avut curajul s\u0103 identifice \u0219i s\u0103 numeasc\u0103 explicit simptomele disfunc\u021biilor administra\u021biei locale. Dimpotriv\u0103, un astfel de demers este necesar \u0219i trebuie recunoscut ca atare. Nici nu ar trebui s\u0103 devin\u0103 un argument facil pentru cei care resping orice form\u0103 de reform\u0103.<\/p>\n
Este, mai degrab\u0103, o invita\u021bie la reflec\u021bie adresat\u0103 tuturor: politicieni, consultan\u021bi, mediul neguvernamental, pres\u0103, mediul academic sau societatea civil\u0103 \u00een ansamblu. Reforma administra\u021biei publice nu este \u2014 \u0219i nu poate fi \u2014 proiectul unui guvern, al unui partid sau al unei ideologii. Este, \u00een esen\u021b\u0103, o construc\u021bie colectiv\u0103.<\/p>\n
F\u0103r\u0103 un minim consens asupra naturii problemei \u0219i asupra direc\u021biei de ac\u021biune, orice tentativ\u0103 de reform\u0103 risc\u0103 s\u0103 se fragmenteze. \u00cen locul unei schimb\u0103ri coerente, apare ceea ce am mai v\u0103zut: resentiment, frustrare, opozi\u021bie \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, lips\u0103 de interes. Iar o reform\u0103 f\u0103r\u0103 sus\u021binere social\u0103 \u0219i institu\u021bional\u0103 real\u0103 are \u0219anse reduse s\u0103 dep\u0103\u0219easc\u0103 stadiul inten\u021biilor.<\/p>\n
Modul \u00een care este formulat\u0103 problema conteaz\u0103 cel pu\u021bin la fel de mult ca solu\u021bia propus\u0103. Dac\u0103 definirea ei r\u0103m\u00e2ne la nivelul simptomelor, interven\u021biile vor r\u0103m\u00e2ne inevitabil la acela\u0219i nivel. De aceea, o abordare responsabil\u0103 presupune nu doar identificarea disfunc\u021biilor, ci \u0219i explicarea lor pornind de la o pozi\u021bie echidistant\u0103, lipsit\u0103 de reflexe ideologice. Aceasta nu este o cerin\u021b\u0103 utopic\u0103, ci este o condi\u021bie minim\u0103 de rigoare.<\/p>\n
Nimeni nu de\u021bine adev\u0103rul prin simpla apartenen\u021b\u0103 la o anumit\u0103 tab\u0103r\u0103 \u2014 fie ea politic\u0103, tehnocratic\u0103 sau academic\u0103. Nici m\u0103car atunci c\u00e2nd argumentele sunt sus\u021binute de date sau statistici, acestea nu sunt imune la interpret\u0103ri selective. \u00cen fond, democra\u021bia ar trebui s\u0103 func\u021bioneze \u00een slujba societ\u0103\u021bii, nu invers. Iar acest principiu se aplic\u0103 \u0219i \u00een modul \u00een care sunt formulate problemele \u0219i construite solu\u021biile.<\/p>\n
\u00cen loc de concluzie<\/p>\n
Exist\u0103 o imagine recent\u0103, atribuit\u0103 lui Banksy, \u00een care un om merge \u00eenainte \u021bin\u00e2nd \u00een m\u00e2n\u0103 un steag care \u00een mi\u0219care \u00eei acoper\u0103 fa\u021ba, f\u0103r\u0103 s\u0103 vad\u0103 astfel pr\u0103pastia spre care se \u00eendreapt\u0103. Este o metafor\u0103 foarte util\u0103 \u00een acest caz.<\/p>\n
Uneori, convin\u0219i c\u0103 am identificat problema, risc\u0103m s\u0103 nu mai vedem ceea ce este dincolo de ea. Iar orbirea nu vine din lipsa de informa\u021bie, ci din ata\u0219amentul fa\u021b\u0103 de propriile explica\u021bii.<\/p>\n
Iar atunci c\u00e2nd mergem \u00eenainte astfel, exist\u0103 riscul real ca, \u00een \u00eencercarea de a rezolva problemele, s\u0103 ad\u00e2ncim exact acele probleme pe care ne propunem s\u0103 le corect\u0103m.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen dezbaterea despre reforma administra\u021biei locale pare c\u0103, \u00een sf\u00e2r\u0219it, \u00eencepem s\u0103 vedem mai clar. Se vorbe\u0219te (sau…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":174921,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[5],"tags":[11166,32,33,31,36,37,27,34,35,25,5806,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-174920","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-titluri","8":"tag-administratie-locala","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-cele-mai-populare-subiecte","12":"tag-featured-news","13":"tag-featurednews","14":"tag-headlines","15":"tag-latest-news","16":"tag-latestnews","17":"tag-news","18":"tag-reforma-administrativa","19":"tag-ro","20":"tag-romana","21":"tag-romania","22":"tag-romanian","23":"tag-stiri","24":"tag-titluri","25":"tag-top-stories","26":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116534217459398876","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/174920","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=174920"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/174920\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/174921"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=174920"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=174920"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=174920"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}