{"id":176369,"date":"2026-05-09T16:42:07","date_gmt":"2026-05-09T16:42:07","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/176369\/"},"modified":"2026-05-09T16:42:07","modified_gmt":"2026-05-09T16:42:07","slug":"cine-stabileste-ora-apocalipsei-si-ce-ne-pot-spune-acestia-despre-viitorul-umanitatii","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/176369\/","title":{"rendered":"Cine stabile\u0219te Ora Apocalipsei \u0219i ce ne pot spune ace\u0219tia despre viitorul umanit\u0103\u021bii?"},"content":{"rendered":"<p id=\"p-0\">P\u0103m\u00e2ntul se \u00eenc\u0103lze\u0219te. Conflictele fac ravagii \u00een Orientul Mijlociu \u0219i \u00een Ucraina, fiecare dintre ele sporind riscul unui r\u0103zboi nuclear. Inteligen\u021ba artificial\u0103 p\u0103trunde \u00een aproape toate aspectele vie\u021bii noastre, \u00een ciuda imprevizibilit\u0103\u021bii sale \u0219i a tendin\u021bei de a produce erori. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103, care experimenteaz\u0103 \u00een laboratoare, risc\u0103 s\u0103 introduc\u0103 <a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/commentisfree\/2023\/may\/30\/lab-leaks-shrouded-secrecy\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">noi agen\u021bi patogeni letali<\/a>, mai distructivi dec\u00e2t Covid. <a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/uk-news\/article\/2024\/jul\/19\/uk-in-worse-state-to-deal-with-pandemic-than-before-covid-say-experts\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Preg\u0103tirea noastr\u0103 pentru a face fa\u021b\u0103 unei pandemii s-a sl\u0103bit<\/a>. Ceasul Apocalipsei \u2013 un ceas mare, de un sfert de or\u0103, f\u0103r\u0103 cifre, continu\u0103 s\u0103 tic\u0103ie, num\u0103r\u00e2nd secundele p\u00e2n\u0103 la apocalips\u0103. Tic. Tic. Tic. \u00cen ianuarie, am ajuns la 85 de secunde p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii. Exper\u021bii consider\u0103 c\u0103 umanitatea nu a fost niciodat\u0103 at\u00e2t de aproape de pr\u0103pastie, relateaz\u0103 <a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/science\/2026\/may\/09\/doomsday-clock-ai-iran-ukraine-war-climate-breakdown-nuclear-apocalypse\" target=\"_blank\" rel=\"noopener nofollow\">The Guardian<\/a>.<\/p>\n<p>&#8211; articolul continu\u0103 mai jos &#8211;<\/p>\n<p id=\"p-1\">\u201eCeea ce am observat este o \u00eendreptare lent\u0103, aproape somnambulic\u0103, c\u0103tre pericole tot mai mari \u00een ultimul deceniu. \u0218i vedem c\u0103 aceste probleme se agraveaz\u0103. Vedem \u0219tiin\u021ba avans\u00e2nd \u00eentr-un ritm care ne dep\u0103\u0219e\u0219te capacitatea de a o \u00een\u021belege, cu at\u00e2t mai pu\u021bin de a o controla\u201d, spune Alexandra Bell, CEO al Bulletin of the Atomic Scientists, organiza\u021bia care stabile\u0219te Ceasul Apocalipsei. Ea vorbe\u0219te despre \u201ee\u0219ecul total al conducerii\u201d din SUA \u0219i din alte \u021b\u0103ri, care fac prea pu\u021bin pentru a aborda amenin\u021b\u0103rile globale, catastrofale, chiar dac\u0103 acestea se alimenteaz\u0103 reciproc. Schimb\u0103rile climatice intensific\u0103 conflictele globale, de exemplu, iar integrarea IA \u00een procesul decizional privind armele nucleare este, sincer, \u00eengrozitoare.<\/p>\n<blockquote>\n<p id=\"p-2\">Cu c\u00e2t exist\u0103 mai multe arme, pe perioade mai lungi de timp, cu at\u00e2t este mai probabil ca ceva s\u0103 mearg\u0103 prost<\/p>\n<\/blockquote>\n<p id=\"p-3\">Bell vorbe\u0219te printr-o videoconferin\u021b\u0103 din biroul ei din Washington DC, decorat cu o hart\u0103 uria\u0219\u0103 a lumii, perne cu motive de Ziua Mor\u021bilor \u0219io imagine \u00eenr\u0103mat\u0103 cu Barbie suprapus\u0103 peste un nor atomic \u2013 un cadou de la un coleg ca r\u0103spuns la fenomenul <a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/film\/2023\/jul\/22\/barbie-oppenheimer-double-feature\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">Barbenheimer<\/a>, pentru c\u0103 \u00een acest domeniu e bine s\u0103 ai sim\u021bul umorului.<\/p>\n<p id=\"p-4\">Bell, care \u0219i-a dedicat o mare parte din carier\u0103 controlului armelor nucleare, consider\u0103 c\u0103, deoarece bombele nucleare nu au mai fost folosite <a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/world\/2022\/may\/12\/forgetting-the-apocalypse-why-our-nuclear-fears-faded-and-why-thats-dangerous\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">din 1945<\/a>, publicul a dezvoltat un fals sentiment de siguran\u021b\u0103. Nu ne place s\u0103 ne g\u00e2ndim la rolul jucat de noroc. \u201eAm avut noroc, pentru c\u0103 \u0219ansele nu sunt \u00een favoarea noastr\u0103. Cu c\u00e2t exist\u0103 mai multe arme, pentru o perioad\u0103 mai lung\u0103, cu at\u00e2t este mai probabil ca ceva s\u0103 mearg\u0103 prost\u201d, spune ea \u2013 de\u0219i se gr\u0103be\u0219te s\u0103 adauge c\u0103 dezarmarea diplomatic\u0103 \u0219i eforturile de instaurare a p\u0103cii au jucat, de asemenea, un rol important.<\/p>\n<p id=\"p-5\">Ceasul Apocalipsei a fost creat \u00een 1947 ca r\u0103spuns la amenin\u021barea unui r\u0103zboi nuclear, de c\u0103tre un grup de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 nucleari din cadrul Proiectului Manhattan care doreau s\u0103 avertizeze publicul \u0219i politicienii cu privire la pericolele \u0219i distrugerea pe care au contribuit la declan\u0219area lor asupra umanit\u0103\u021bii. Ora este stabilit\u0103 de obicei anual \u2013 de\u0219i cei care o stabilesc spun c\u0103, dac\u0103 evenimentele o justific\u0103, o pot schimba mai frecvent. Ace\u0219tia sunt membri ai consiliului \u0219tiin\u021bific \u0219i de securitate al Bulletinului, un grup de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103, academicieni \u0219i diploma\u021bi de renume care \u00ee\u0219i propun, \u00een fiecare an, s\u0103 ajung\u0103 la un consens cu privire la pozi\u021bia \u00een care trebuie setate limbile ceasului.<\/p>\n<p id=\"p-6\">Ceasul Apocalipsei este un simbol; el sintetizeaz\u0103 discu\u021biile complicate despre amenin\u021b\u0103rile existen\u021biale \u00eentr-un element m\u0103surabil \u0219i u\u0219or de \u00een\u021beles. Este un semnal de alarm\u0103, conceput pentru a-i \u00eendemna pe lideri \u0219i cet\u0103\u021beni s\u0103 ia m\u0103suri pentru a \u00eempiedica omenirea s\u0103 se autodistrug\u0103. A devenit o icoan\u0103 cultural\u0103. Pe site-ul web al Bulletinului, pute\u021bi desc\u0103rca o list\u0103 de redare cu melodii inspirate de ceas, de la The Clash, Pink Floyd \u0219i The Who p\u00e2n\u0103 la, mai recent, Bright Eyes, Linkin Park, Hozier \u0219i Bastille.<\/p>\n<p id=\"p-7\">Dar poate Ceasul Apocalipsei s\u0103 ajute omenirea s\u0103 c\u00e2\u0219tige mai mult timp \u2013 \u0219i, dac\u0103 da, cum? \u0218i ce ne pot \u00eenv\u0103\u021ba cei care l-au creat despre cum s\u0103 g\u00e2ndim \u0219i s\u0103 r\u0103spundem la riscul unei catastrofe globale?<\/p>\n<p>1947: Se seteaz\u0103 primul ceas. Sunt \u0219apte minute p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii<\/p>\n<p id=\"p-8\">\u00cen urma bombardamentelor americane asupra Hiroshimei \u0219i Nagasaki din 1945, mul\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 din domeniul nuclear au sim\u021bit o ru\u0219ine \u0219i o vin\u0103 profund\u0103 pentru rolul lor \u00een crearea celor mai mortale arme din lume. \u00cen acel an, un grup de 200 de oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 lega\u021bi de Met Lab, un laborator al Universit\u0103\u021bii din Chicago cu un nume enigmatic, care fusese \u00eens\u0103rcinat cu studierea structurii uraniului, a format o organiza\u021bie numit\u0103 Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 atomici din Chicago pentru a ajuta la informarea publicului cu privire la riscurile pe care le prezint\u0103 energia nuclear\u0103. Grupul a publicat primul s\u0103u buletin, un newsletter tip\u0103rit, \u00een decembrie 1945, \u00eendemn\u00e2nd poporul american s\u0103 \u201elucreze ne\u00eencetat pentru instituirea unui control interna\u021bional asupra armelor atomice\u201d \u0219i avertiz\u00e2nd c\u0103 \u201etot ce putem c\u00e2\u0219tiga \u00een materie de prosperitate, securitate economic\u0103 sau s\u0103n\u0103tate \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit\u0103 va fi inutil dac\u0103 na\u021biunea noastr\u0103 va tr\u0103i cu teama continu\u0103 a unei anihil\u0103ri subite\u201d.<\/p>\n<p id=\"p-9\">Pe m\u0103sur\u0103 ce organiza\u021bia s-a extins pentru a include \u0219i al\u021bi oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 din cadrul Proiectului Manhattan, a renun\u021bat la \u201eChicago\u201d din denumirea sa \u0219i a transformat buletinul \u00eentr-o revist\u0103. J. Robert Oppenheimer \u0219i Albert Einstein s-au num\u0103rat printre primii colaboratori ai acesteia. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 au \u00een\u021beles c\u0103, odat\u0103 cu energia nuclear\u0103, omenirea dob\u00e2ndise puterea de a se autodistruge. Ei au prev\u0103zut, \u00een mod corect, c\u0103 pe m\u0103sur\u0103 ce \u0219tiin\u021ba avansa, aceasta urma s\u0103 descopere tehnologii noi, poten\u021bial apocaliptice, \u0219i era esen\u021bial ca publicul s\u0103 fie informat corespunz\u0103tor cu privire la riscurile emergente.<\/p>\n<p id=\"p-10\">Ceasul \u00een sine a fost un accident fericit. A fost creat de Martyl Langsdorf, o artist\u0103 \u0219i so\u021bia unui fizician din cadrul Proiectului Manhattan, care a fost angajat\u0103 \u00een 1947 pentru a proiecta o nou\u0103 copert\u0103 pentru revist\u0103. Un ceas i s-a p\u0103rut o modalitate bun\u0103 de a simboliza sentimentul de urgen\u021b\u0103 al oamenilor de \u0219tiin\u021b\u0103, iar ea l-a setat la \u0219apte minute \u00eenainte de miezul nop\u021bii, pur \u0219i simplu pentru c\u0103 ar\u0103ta bine pe pagin\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-11\">\u00cen urm\u0103toarele trei decenii, ritmul a fost stabilit de Eugene Rabinowitch, un fost biofizician al Laboratorului Met, care a coordonat redac\u021bia Buletinului. Un profil din revista Time din anii 1960 \u00eel descrie ca pe un b\u0103rbat de statur\u0103 mic\u0103, cu o \u201eberet\u0103 albastr\u0103 vesel\u0103\u201d \u0219i un \u201ez\u00e2mbet de ne\u0219ters\u201d, care \u201eseam\u0103n\u0103 pu\u021bin cu un profet al dezastrului\u201d, dar Rabinowitch era evident b\u00e2ntuit de rolul pe care \u00eel jucase \u00een dezvoltarea bombei. El a spus c\u0103, \u00een perioada premerg\u0103toare evenimentelor de la Hiroshima, se \u00eentrebase dac\u0103 ar trebui s\u0103 divulge presei \u0219tiri despre un atac nuclear iminent asupra Japoniei.<\/p>\n<p id=\"p-12\">\u00cen 1971, <a href=\"https:\/\/www.nytimes.com\/1971\/06\/28\/archives\/war-papers.html\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">el a declarat pentru New York Times<\/a> c\u0103 ar fi avut dreptate s\u0103 procedeze astfel.<\/p>\n<p>1949: Ceasul se mi\u0219c\u0103. Mai sunt trei minute p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii<\/p>\n<p id=\"p-13\">\u00cen 1949, Uniunea Sovietic\u0103 a efectuat cu succes primul s\u0103u test nuclear, marc\u00e2nd \u00eenceputul cursei \u00eenarm\u0103rilor nucleare. Rabinowitch a decis s\u0103 modifice pentru prima dat\u0103 pozi\u021bia acelor ceasului, de la \u0219apte minute la trei minute \u00eenainte de miezul nop\u021bii. Oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 nu \u201edoresc s\u0103 creeze isterie public\u0103\u201d, a scris el \u00eentr-un editorial care \u00eenso\u021bea schimbarea, \u201enu \u00eei avertiz\u0103m pe americani c\u0103 sf\u00e2r\u0219itul lumii este aproape \u0219i c\u0103 se pot a\u0219tepta ca bombele atomice s\u0103 \u00eenceap\u0103 s\u0103 cad\u0103 peste capetele lor peste o lun\u0103 sau un an; dar credem c\u0103 au motive s\u0103 fie profund \u00eengrijora\u021bi \u0219i s\u0103 fie preg\u0103ti\u021bi pentru decizii grave.\u201d<\/p>\n<p id=\"p-14\">\u00cen anii care au urmat, Rabinowitch a modificat ora ceasului s\u0103u sporadic, ca reac\u021bie la evenimentele din actualitate. \u00cen 1953, \u00een urma dezvolt\u0103rii bombei cu hidrogen, a mutat ceasul la dou\u0103 minute \u00eenainte de miezul nop\u021bii, iar \u00een 1960 l-a readus la \u0219apte minute \u00eenainte de miezul nop\u021bii, pentru a reflecta intensificarea cooper\u0103rii dintre puterile implicate \u00een R\u0103zboiul Rece. Criza rachetelor cubaneze din 1962 \u2013 cele 13 zile \u00een care umanitatea a fost cel mai aproape de anihilarea nuclear\u0103 \u2013 a avut loc \u00eentre apari\u021biile Buletinului \u0219i nu a determinat o schimbare imediat\u0103 a ceasului. \u00cen schimb, Rabinowitch l-a mutat \u00eenapoi la 12 minute \u00eenainte de miezul nop\u021bii \u00een anul urm\u0103tor, ca r\u0103spuns la adoptarea Tratatului de interzicere par\u021bial\u0103 a testelor nucleare. El a mutat limbile ceasului de \u00eenc\u0103 c\u00e2teva ori, dar \u00een 1972 acesta a revenit la 12 minute, dup\u0103 ce SUA \u0219i URSS s-au angajat s\u0103 reduc\u0103 rachetele balistice. Rabinowitch a murit \u00een 1973, iar de atunci ceasul a fost setat de un comitet.<\/p>\n<p>1991: R\u0103zboiul rece se \u00eencheie. Sunt 17 minute p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii<\/p>\n<p id=\"p-15\">Cel mai departe de miezul nop\u021bii am fost la sf\u00e2r\u0219itul r\u0103zboiului rece. Consiliul de administra\u021bie al Bulletin a setat Ceasul Apocalipsei la 17 minute \u00eenainte de miezul nop\u021bii \u0219i a sus\u021binut c\u0103 \u201elumea a intrat \u00eentr-o nou\u0103 er\u0103\u201d. Omenirea a f\u0103cut mai multe progrese \u00een reducerea riscului unui r\u0103zboi nuclear dec\u00e2t fondatorii s\u0103i au crezut ini\u021bial c\u0103 este posibil: designul ini\u021bial al ceasului nu permitea ca acul s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 mai mult de 15 minute.<\/p>\n<p id=\"p-16\">Pe parcursul anilor \u201990 \u0219i la \u00eenceputul anilor 2000, \u201eBulletin\u201d s-a confruntat cu dificult\u0103\u021bi financiare. \u00cengrijor\u0103rile \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219ite de fondatorii s\u0103i p\u0103reau \u2013 pentru scurt timp \u2013 s\u0103 apar\u021bin\u0103 unei epoci apuse. Dar istoria a revenit cu for\u021b\u0103, iar ceasul a continuat s\u0103 tic\u0103ie.<\/p>\n<p>2007: Un Ceas al Apocalipsei modern. Mai sunt cinci minute p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii<\/p>\n<p id=\"p-17\">\u00cen 2005, Kennette Benedict a fost numit\u0103 director executiv al \u00adBulletin \u0219i \u00eens\u0103rcinat\u0103 cu redresarea revistei aflate \u00een dificultate. Benedict, o academic\u0103, lucrase pentru Funda\u021bia MacArthur (organiza\u021bia cunoscut\u0103 mai ales pentru \u201ebursele pentru genii\u201d) timp de mul\u021bi ani \u0219i \u00eei cuno\u0219tea pe mul\u021bi dintre membrii fondatori ai Bulletin. La funda\u021bie, lucrase cu fiul lui Rabinowitch, Victor, \u0219i cu Ruth Adams, asistenta de cercetare a lui Rabinowitch, care a devenit ulterior redactor-\u0219ef al Bulletin. Obi\u0219nuia s\u0103 participe la legendare petreceri cu cocktailuri ale artistului Langsdorf.<\/p>\n<p id=\"p-18\">P\u00e2n\u0103 atunci, Ceasul Apocalipsei era actualizat f\u0103r\u0103 prea mult\u0103 v\u00e2lv\u0103. Benedict a recunoscut c\u0103 acesta putea deveni cel mai puternic instrument de comunicare public\u0103 al revistei. \u00cen 2007, ea a organizat o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103 important\u0103 pentru a marca decizia de a muta ceasul de la \u0219apte la cinci minute \u00eenainte de miezul nop\u021bii, ca r\u0103spuns la testele nucleare ale Coreei de Nord, ambi\u021biile atomice ale Iranului \u0219i amenin\u021barea cresc\u00e2nd\u0103 a schimb\u0103rilor climatice. Ea a convins oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 de renume, printre care Stephen Hawking \u0219i Martin Rees, s\u0103 participe. \u201eA avut un impact enorm\u201d, \u00ee\u0219i aminte\u0219te ea. \u201eOamenii erau dornici de asta. Voiau s\u0103 \u0219tie.\u201d<\/p>\n<p id=\"p-19\">Benedict a transformat stabilirea orei \u0219i conferin\u021ba de pres\u0103 \u00eentr-un eveniment anual. Ea l-a angajat pe renumitul designer Michael Bierut pentru a moderniza designul ceasului, care a devenit logo-ul Buletinului. \u0218i, cel mai controversat aspect, ea a extins sfera de aplicare a acestuia. De acum \u00eenainte, comitetul \u0219tiin\u021bific \u0219i de securitate al Buletinului nu mai lua \u00een calcul doar riscul unui accident nuclear, ci \u0219i alte amenin\u021b\u0103ri provocate de om, precum schimb\u0103rile climatice \u0219i tehnologiile disruptive. Criticii au acuzat-o c\u0103 \u201edilueaz\u0103\u201d mesajul Bulletinului, iar dezbaterile privind setarea ceasului au devenit mai complicate \u0219i mai aprinse. Benedict \u00ee\u0219i aminte\u0219te de un om de \u0219tiin\u021b\u0103 care sus\u021binea c\u0103 consecin\u021bele ireversibile ale schimb\u0103rilor climatice erau at\u00e2t de catastrofale \u00eenc\u00e2t miezul nop\u021bii fusese deja trecut.<\/p>\n<p id=\"p-20\">\u201eToate \u0219tiin\u021bele \u0219i tehnologiile pot fi folosite \u00een scopuri bune sau rele. Au dubl\u0103 utilizare. \u00cencep\u00e2nd cu focul: acesta ne poate \u00eenc\u0103lzi casele, dar ne poate \u0219i arde locuin\u021bele\u201d, \u00eemi spune Benedict, c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lnim \u00een apartamentul ei din centrul ora\u0219ului Chicago. Fondatorii Buletinului au recunoscut acest lucru. Rabinowitch a vorbit despre \u201ecutia Pandorei a \u0219tiin\u021bei moderne\u201d. Ceasul Apocalipsei modern are ca scop \u00eencurajarea unor protec\u021bii mai bune \u00eempotriva pericolelor care vin odat\u0103 cu progresul \u0219tiin\u021bific. Primul pas c\u0103tre ac\u021biune este con\u0219tientizarea, iar adev\u0103rata con\u0219tientizare nu \u00eenseamn\u0103 doar cunoa\u0219tere, ci \u0219i sim\u021bire.<\/p>\n<p id=\"p-21\">\u00centr-o zi senin\u0103, se vede de la apartamentul lui Benedict p\u00e2n\u0103 la Universitatea din Chicago, unde pred\u0103 acum un curs despre politica nuclear\u0103. La \u00eenceputul fiec\u0103rui curs, le cere studen\u021bilor s\u0103 citeasc\u0103 Hiroshima de John Hersey, o relatare a bombardamentului povestit\u0103 prin intermediul supravie\u021buitorilor. Le spune studen\u021bilor: \u201eFilozofia mea de baz\u0103 este c\u0103 adev\u0103rul v\u0103 va elibera. \u0218i voi \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219i c\u00e2t de mult pot. Dar, mai \u00eent\u00e2i, asta v\u0103 va face s\u0103 v\u0103 sim\u021bi\u021bi mizerabil.\u201d<br \/>\u0218i totu\u0219i, la fel ca mul\u021bi dintre cei cu care vorbesc, Benedict spune c\u0103 munca ei la Ceasul Apocalipsei a l\u0103sat-o optimist\u0103. I se reaminte\u0219te c\u0103 omenirea s-a \u00eendep\u0103rtat de marginea pr\u0103pastiei \u0219i \u00eenainte. \u201eIstoria armelor nucleare, cel pu\u021bin de la sf\u00e2r\u0219itul R\u0103zboiului Rece, este de fapt destul de \u00eencurajatoare: aveam 70.000 de arme nucleare, iar acum avem 10.000 sau 12.000. Asta este o dovad\u0103 a conceptului, nu-i a\u0219a?\u201d, observ\u0103 ea.<\/p>\n<p>2020: Ceasul \u00eencepe s\u0103 numere \u00een secunde. Mai sunt 100 de secunde p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii<\/p>\n<p id=\"p-22\">Acum \u0219ase ani, Ceasul Apocalipsei a fost mutat de la dou\u0103 minute la 100 de secunde p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii. Buletinul a subliniat controlul insuficient al armamentului, lipsa de ac\u021biune \u00een privin\u021ba schimb\u0103rilor climatice, cre\u0219terea dezinform\u0103rii \u0219i amenin\u021b\u0103rile reprezentate de inteligen\u021ba artificial\u0103. La acea vreme, Rachel Bronson, succesoarea lui Benedict, a comparat noua pozi\u021bie a ceasului cu avertismentul de dou\u0103 minute din meciurile de fotbal american: \u201eLumea a intrat \u00een faza avertismentului de dou\u0103 minute, o perioad\u0103 \u00een care pericolul este ridicat, iar marja de eroare este redus\u0103.\u201d Ora apocalipsei a r\u0103mas at\u00e2t de aproape de miezul nop\u021bii, \u00eenc\u00e2t de atunci a fost m\u0103surat\u0103 \u00een secunde.<\/p>\n<p id=\"p-23\">\u00centrebarea care se pune adesea este: cum mai po\u021bi merge la munc\u0103 \u00een fiecare zi?<\/p>\n<p id=\"p-24\">\u201e\u00centrebarea care se pune adesea este: cum reu\u0219e\u0219ti s\u0103 mergi la munc\u0103 \u00een fiecare zi?\u201d, spune Bronson, c\u00e2nd ne \u00eent\u00e2lnim la o cafea \u00een Chicago, dar perioada \u00een care a condus Bulletin nu a f\u0103cut-o s\u0103-\u0219i piard\u0103 speran\u021ba. \u201eCred c\u0103, ca \u00een orice alt domeniu, cu c\u00e2t e\u0219ti mai implicat, cu at\u00e2t po\u021bi fi mai optimist, mai ales c\u00e2nd \u0219tii c\u0103 exist\u0103 oameni cu adev\u0103rat buni care lucreaz\u0103 la aceste probleme \u0219i c\u0103 se dezvolt\u0103 inova\u021bii fabuloase.\u201d Bronson a observat \u00een timpul \u0219edin\u021belor periodice ale consiliului de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i securitate c\u0103 oamenii erau \u00eentotdeauna mai \u00eengrijora\u021bi de pericolele pe care nu le studiaser\u0103. \u201eIndiferent de domeniul t\u0103u de expertiz\u0103, crezi c\u0103 cel al altcuiva este mai \u00eenfrico\u0219\u0103tor, \u00een parte pentru c\u0103 este \u00eentotdeauna mai \u00eenfrico\u0219\u0103tor ceea ce nu cuno\u0219ti\u201d, spune ea.<\/p>\n<p id=\"p-25\">\u00cen timp ce lucram la acest articol, am observat c\u00e2t de u\u0219or este s\u0103 te deta\u0219ezi de discu\u021biile despre sf\u00e2r\u0219itul lumii. Scenariile apocaliptice sunt at\u00e2t de \u00eensp\u0103im\u00e2nt\u0103toare \u00eenc\u00e2t poate p\u0103rea mai u\u0219or s\u0103 le ignori sau s\u0103-\u021bi \u00eengropi rapid cuno\u0219tin\u021bele \u0219i anxietatea undeva, \u00eentr-un loc inaccesibil. Dar cei care \u0219i-au dedicat cariera studiului viitorului apocaliptic par s\u0103-\u0219i trag\u0103 curajul din confruntarea cu faptele terifiante, din g\u00e2ndirea \u00eendelungat\u0103 la ele, p\u00e2n\u0103 c\u00e2nd \u00eencep s\u0103 vad\u0103 solu\u021bii poten\u021biale. Este un alt argument, dac\u0103 ai nevoie de el, \u00eempotriva abord\u0103rii de tip \u201ecapul \u00een nisip\u201d.<\/p>\n<p id=\"p-26\">Exist\u0103, \u00een mod firesc, limite ale optimismului lui Bronson. Ea vorbe\u0219te despre modul \u00een care oamenii de \u0219tiin\u021b\u0103 \u0219i publicul sunt dezam\u0103gi\u021bi \u00een mod constant de politicieni, care nu reu\u0219esc s\u0103 ia m\u0103suri decisive sau s\u0103 urmeze sfaturile exper\u021bilor. \u201eSunt at\u00e2t de optimist\u0103 \u00een privin\u021ba \u0219tiin\u021bei, dar at\u00e2t de pesimist\u0103 \u00een privin\u021ba politicii\u201d, spune ea.<\/p>\n<p>2026: Ne apropiem \u00eencet de sf\u00e2r\u0219itul lumii. Mai sunt 85 de secunde p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii<\/p>\n<p id=\"p-27\">\u00cen ianuarie, ceasul a fost setat la 85 de secunde p\u00e2n\u0103 la miezul nop\u021bii, cea mai apropiat\u0103 valoare \u00eenregistrat\u0103 vreodat\u0103. \u00cen decurs de patru s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, expertul \u00een IA Gary Marcus a sus\u021binut pe site-ul web al Bulletin c\u0103 umanitatea era deja \u201emult mai aproape de pr\u0103pastie\u201d, dup\u0103 ce <a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/technology\/2026\/mar\/13\/anthropic-pentagon-artificial-intelligence\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">o confruntare \u00eentre dezvoltatorul de IA Anthropic \u0219i Casa Alb\u0103<\/a> a dezv\u0103luit hot\u0103r\u00e2rea lui Trump de a avea acces militar nelimitat la IA. Un studiu recent a constatat c\u0103, \u00een jocuri de r\u0103zboi simulate, IA-urile de top de la OpenAI, Anthropic \u0219i Google au optat s\u0103 foloseasc\u0103 arme nucleare \u00een 95% din cazuri.<\/p>\n<p id=\"p-28\">Dou\u0103 zile mai t\u00e2rziu, SUA \u0219i Israelul au \u00eenceput s\u0103 bombardeze Iranul, cresc\u00e2nd riscul unui r\u0103zboi nuclear. \u201eO escaladare sau extindere suplimentar\u0103 a conflictului ar putea duce la ac\u021biuni determinate de erori de calcul, percep\u021bii gre\u0219ite sau nebunie, a\u0219a cum a spus odat\u0103 pre\u0219edintele Kennedy\u201d, a avertizat Alexandra Bell, care i-a succedat lui Bronson \u00een func\u021bia de pre\u0219edinte al Bulletin \u00een 2025. \u00cenc\u0103 de la \u00eenceput, ea \u0219i-a f\u0103cut griji cu privire la lipsa unui plan de securizare a materialelor nucleare ale Iranului \u0219i la faptul c\u0103 alte \u021b\u0103ri ar putea ajunge la concluzia c\u0103 de\u021binerea de arme nucleare este singura modalitate de a-\u0219i men\u021bine securitatea.<\/p>\n<blockquote>\n<p id=\"p-29\">Dac\u0103 gre\u0219im \u00een privin\u021ba problemelor majore \u2013 \u00een special dac\u0103 gre\u0219im \u00een privin\u021ba problemei nucleare \u2013 nimic altceva nu mai conteaz\u0103<\/p>\n<\/blockquote>\n<p id=\"p-30\">O \u00eentreb pe Bell despre r\u0103d\u0103cinile muncii sale. \u00cen copil\u0103rie, cresc\u00e2nd \u00eentr-un or\u0103\u0219el din Carolina de Nord, \u00ee\u0219i aminte\u0219te c\u0103 a devenit foarte \u00eengrijorat\u0103 de scurgerea de petrol a navei Exxon Valdez din Alaska \u00een 1989 \u0219i i-a scris pre\u0219edintelui american de atunci, George H. W. Bush, acuz\u00e2ndu-l c\u0103 acord\u0103 prea pu\u021bin\u0103 aten\u021bie dezastrului ecologic. A primit un r\u0103spuns de la Casa Alb\u0103 care suna cam a\u0219a: \u201eMul\u021bumim pentru scrisoarea ta, continu\u0103 s\u0103 cite\u0219ti c\u0103r\u021bi\u201d. \u201e\u0218i m-am g\u00e2ndit: \u00abEste inacceptabil!\u00bb Aceast\u0103 lips\u0103 de r\u0103spuns m-a motivat cu adev\u0103rat de-a lungul anilor\u201d, spune ea. Mul\u021bi oameni se simt neputincio\u0219i \u00een fa\u021ba problemelor geopolitice majore, precum schimb\u0103rile climatice sau r\u0103zboiul nuclear, dar Bell crede c\u0103 se subestimeaz\u0103.<\/p>\n<p id=\"p-31\">\u201eV\u0103 pot asigura c\u0103 liderilor ale\u0219i le pas\u0103 de ceea ce le transmit aleg\u0103torii lor. A\u0219adar, ideea c\u0103 oamenii nu au putere de ac\u021biune nu este adev\u0103rat\u0103\u201d, spune Bell. Istoria controlului armelor nucleare a fost modelat\u0103 de ac\u021biunea public\u0103, iar doar presiunea public\u0103 \u00eei va \u00eencuraja pe liderii mondiali s\u0103 ac\u021bioneze decisiv \u0219i \u00een colaborare pentru a aborda amenin\u021b\u0103rile cu care se confrunt\u0103 omenirea. Bell spune c\u0103 \u00een\u021belege c\u0103 aleg\u0103torii au multe alte preocup\u0103ri urgente, legate de costul vie\u021bii, de s\u0103n\u0103tate sau de criminalitate. Dar, \u00eentr-un ecou aproape perfect al primei declara\u021bii publice a Buletinului, ea spune: \u201eMesajul pe care \u00eencerc\u0103m s\u0103-l transmitem este c\u0103 va trebui s\u0103 v\u0103 preocupe \u0219i aceste probleme mai mari. Pentru c\u0103, dac\u0103 gre\u0219im \u00een privin\u021ba lor \u2013 \u00een special dac\u0103 gre\u0219im \u00een privin\u021ba problemei nucleare \u2013 nimic altceva nu mai conteaz\u0103.\u201d<\/p>\n<p>Viitorul: \u00cenv\u0103\u021b\u00e2nd s\u0103 g\u00e2ndim \u00een timp atomic<\/p>\n<p id=\"p-32\">\u00centr-o sear\u0103 ploioas\u0103 la Chicago, m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu Daniel Holz, astrofizicianul de la Universitatea din Chicago care prezideaz\u0103 consiliul \u0219tiin\u021bific \u0219i de securitate al Buletinului. Consiliul se reune\u0219te de cel pu\u021bin dou\u0103 ori pe an \u0219i men\u021bine leg\u0103tura \u00een mod regulat \u00eentre aceste \u00eent\u00e2lniri; Holz are sarcina delicat\u0103 de a se asigura c\u0103 exper\u021bii ajung la un acord cu privire la setarea ceasului. El simte c\u0103, odat\u0103 cu trecerea anilor, aceast\u0103 munc\u0103 devine tot mai urgent\u0103. Se simte c\u0103 aceast\u0103 munc\u0103 poate deveni cople\u0219itoare. El a rezervat o vacan\u021b\u0103 de familie \u00een Japonia pentru prim\u0103var\u0103 \u2013 \u0219i s-a trezit c\u0103 a inclus \u00eent\u00e2lniri oficiale la Hiroshima \u0219i Nagasaki.<\/p>\n<p id=\"p-33\">\u00cen r\u00e2ndul anumitor academicieni \u0219i <a href=\"https:\/\/www.theguardian.com\/technology\/ng-interactive\/2025\/dec\/30\/the-office-block-where-ai-doomers-gather-to-predict-the-apocalypse\" rel=\"nofollow noopener\" target=\"_blank\">pesimi\u0219ti din Silicon Valley<\/a> a devenit popular \u00een ultimii ani s\u0103 se vorbeasc\u0103 despre valoarea p(doom), probabilitatea pe care o atribuie cineva sf\u00e2r\u0219itului lumii. Cu toate acestea, majorit\u0103\u021bii oamenilor le este greu s\u0103 g\u00e2ndeasc\u0103 \u00een termeni probabilistici, iar ceasul ofer\u0103 o modalitate mai simpl\u0103 \u0219i mai simbolic\u0103 de a exprima pericolele cu care se confrunt\u0103 omenirea. Deoarece este un simbol mai degrab\u0103 dec\u00e2t o m\u0103sur\u0103toare \u0219tiin\u021bific\u0103, Holz spune c\u0103 cei care stabilesc ora trebuie s\u0103 ia \u00een considerare psihologia modului \u00een care va fi interpretat timpul. \u201eDac\u0103 oamenii se simt neputincio\u0219i \u0219i at\u00e2t de \u00eengrozi\u021bi \u00eenc\u00e2t nu se pot implica, atunci \u00eenr\u0103ut\u0103\u021bim lucrurile. Este ceva la care m\u0103 g\u00e2ndesc foarte des\u201d, spune el.<\/p>\n<p id=\"p-34\">P\u0103m\u00e2ntul este acest punct minuscul, irelevant. Dac\u0103 ne arunc\u0103m \u00een aer, universul nu ne va salva. Ceea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 depinde de noi, nu-i a\u0219a?<\/p>\n<p id=\"p-35\">Atunci \u00eemi dau seama c\u0103 utilitatea ceasului const\u0103 par\u021bial \u00een capacitatea sa de a ocoli temerile noastre cele mai ad\u00e2nci \u0219i limitele imagina\u021biei noastre. Po\u021bi urm\u0103ri mi\u0219carea limbilor ceasului \u0219i te po\u021bi sim\u021bi impulsionat s\u0103 ac\u021bionezi, chiar dac\u0103 \u021bi se pare greu s\u0103 contempli cu adev\u0103rat sf\u00e2r\u0219itul lumii. Scenariile discutate de consiliul de administra\u021bie al Bulletinului \u2013 o iarn\u0103 nuclear\u0103, scurgerea din laborator care ucide toat\u0103 via\u021ba biologic\u0103 \u2013 pot fi at\u00e2t de \u00eengrozitoare \u00eenc\u00e2t majoritatea oamenilor au nevoie de ajutor pentru a accepta c\u0103 s-ar putea \u00eent\u00e2mpla cu adev\u0103rat. Ei trebuie s\u0103 \u00eenve\u021be cum s\u0103-\u0219i schimbe perspectiva. Holz spune c\u0103 meseria sa de zi cu zi, studierea g\u0103urilor negre, l-a ajutat s\u0103 \u00een\u021beleag\u0103 importan\u021ba abord\u0103rii riscului existen\u021bial. \u201eCosmologia este foarte bun\u0103 la a oferi perspectiv\u0103. C\u00e2nd studiezi aceste lucruri, cape\u021bi cu siguran\u021b\u0103 un sentiment puternic al c\u00e2t de nesemnificativi suntem noi aici, pe P\u0103m\u00e2nt, ceea ce sun\u0103 r\u0103u, dar este de fapt foarte \u00eencurajator. Sc\u0103rile de timp, sc\u0103rile de lungime, sunt at\u00e2t de vaste, iar noi suntem aici, acest fir de praf super mic \u0219i irelevant. \u00ce\u021bi dai seama repede c\u0103 universul nu ne va salva\u2026 Dac\u0103 ne arunc\u0103m \u00een aer, nimeni nu va observa sau nu-i va p\u0103sa\u201d, spune el. \u201eCeea ce \u00eenseamn\u0103 c\u0103 depinde de noi, nu-i a\u0219a?\u201d O iarn\u0103 nuclear\u0103 este cam cel mai mare dezastru pe care \u0219i-l pot imagina majoritatea oamenilor \u2013 \u0219i totu\u0219i, din perspectiva universului, este practic un non-eveniment. \u201eAm \u021binut un curs ieri \u0219i una dintre \u00eentreb\u0103ri a fost: dac\u0103 ne arunc\u0103m \u00een aer \u00eentr-un r\u0103zboi nuclear, ar observa cineva din alt\u0103 parte a galaxiei? \u0218i, de fapt, ar fi foarte greu de observat. Ar trebui s\u0103 fii foarte aproape\u201d, spune el.<\/p>\n<p id=\"p-36\">Nu am st\u0103p\u00e2nit \u00eenc\u0103 abilitatea de a contempla viitorul umanit\u0103\u021bii dintr-o perspectiv\u0103 cosmologic\u0103, dar \u00een diminea\u021ba urm\u0103toare m\u0103 \u00eent\u00e2lnesc cu un om de \u0219tiin\u021b\u0103 care m\u0103 ajut\u0103 s\u0103-mi schimb viziunea personal\u0103. Este o zi umed\u0103 \u0219i f\u0103r\u0103 culoare de \u00eenceput de prim\u0103var\u0103, iar eu c\u0103l\u0103toresc \u00eentr-o suburbie a ora\u0219ului Chicago pentru a-l \u00eent\u00e2lni pe Dieter Gruen, care, la v\u00e2rsta de 20 de ani, a lucrat pentru Proiectul Manhattan \u00een Oak Ridge, Tennessee, \u0219i s-a al\u0103turat ulterior altor oameni de \u0219tiin\u021b\u0103 \u00een apelul la ac\u021biune pentru a proteja lumea de un conflict nuclear. Gruen are 103 ani, \u00eenc\u0103 lucreaz\u0103 \u2013 este implicat \u00een eforturile de a construi panouri solare mai eficiente \u2013 \u0219i este remarcabil de vioi. Via\u021ba sa lung\u0103 \u00eei confer\u0103 o perspectiv\u0103 neobi\u0219nuit\u0103 asupra problemelor politice actuale, \u0219i m\u0103 \u00eentreb dac\u0103 (sau poate sper c\u0103) faptul c\u0103 a supravie\u021buit altor crize globale l-ar putea face mai optimist dec\u00e2t majoritatea. A trecut o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 de c\u00e2nd SUA au declarat r\u0103zboi Iranului. Gruen \u021bine un exemplar din New York Times, New Yorker \u0219i revista Bulletin pe m\u0103su\u021ba de l\u00e2ng\u0103 fotoliul s\u0103u din piele, \u0219i este posomor\u00e2t.<\/p>\n<p id=\"p-37\">\u00cen aceast\u0103 diminea\u021b\u0103 a citit \u00een pres\u0103 c\u0103 Iranul sus\u021bine c\u0103 a \u00eembog\u0103\u021bit suficient uraniu pentru a construi aproximativ 10 bombe nucleare. Este de acord cu Bulletin c\u0103 lumea se afl\u0103 \u00eentr-un pericol mai mare ca niciodat\u0103? \u201eM\u0103 simt cum nu m-am sim\u021bit niciodat\u0103\u201d, spune el grav. Dar cum a fost \u00een timpul crizei rachetelor din Cuba? \u201eP\u0103i, a fost destul de r\u0103u\u201d, recunoa\u0219te el. Dar, cumva, acum pare mai r\u0103u.<\/p>\n<p id=\"p-38\">Ce p\u0103rere ai, m\u0103 \u00eentreab\u0103 el apoi, e\u0219ti \u00eengrijorat? \u00cei spun c\u0103, de\u0219i nu este ra\u021bional, ideea unei apocalipse nucleare este at\u00e2t de \u00eengrozitoare \u00eenc\u00e2t creierul meu refuz\u0103 s\u0103 o accepte. Riscurile globale, existen\u021biale, apar rar pe lista mea lung\u0103 \u0219i nevrotic\u0103 de anxiet\u0103\u021bi zilnice. El m\u0103 prive\u0219te cu o oarecare nedumerire. \u201eDa\u201d, spune el. \u201eNu este ra\u021bional.\u201d<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"P\u0103m\u00e2ntul se \u00eenc\u0103lze\u0219te. Conflictele fac ravagii \u00een Orientul Mijlociu \u0219i \u00een Ucraina, fiecare dintre ele sporind riscul unui&hellip;\n","protected":false},"author":2,"featured_media":176370,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":"","_share_on_mastodon":"0"},"categories":[18],"tags":[50545,171,50546,170,41,40,38,39],"class_list":["post-176369","post","type-post","status-publish","format-standard","has-post-thumbnail","category-divertisment","tag-ceas-apocalipsa","tag-divertisment","tag-doomsday-clock","tag-entertainment","tag-ro","tag-romana","tag-romania","tag-romanian"],"share_on_mastodon":{"url":"","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/176369","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=176369"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/176369\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/176370"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=176369"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=176369"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=176369"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}