Rom\u00e2nii tr\u0103iesc cu convingerea reconfortant\u0103 c\u0103 locuiesc \u00eentr-o mic\u0103 Arabie Saudit\u0103 balcanic\u0103. Undeva, \u00eentre lec\u021biile de geografie patriotic\u0103 din anii \u201980 \u0219i talk-show-urile contemporane despre \u201csuveranitate energetic\u0103\u201d, s-a \u00eemp\u0103m\u00e2ntenit ideea c\u0103 \u021bara \u201care de toate\u201d: petrol, gaze, gr\u00e2ne, independen\u021b\u0103 de ac\u0163iune \u0219i, eventual, dreptul natural de a \u00eenc\u0103lzi caloriferele Europei. Numai Bruxelles-ul cel r\u0103u \u0219i ni\u0219te tehnocra\u021bi ecologi\u0219ti ne \u00eempiedic\u0103 s\u0103 ne profit\u0103m nestingheri\u021bi de acest corn al abunden\u021bei fosile. Problema e c\u0103 realitatea e foarte diferit\u0103 de pove\u015ftile de folclor urban.<\/p>\n
– articolul continu\u0103 mai jos –<\/p>\n
Un sondaj realizat luna trecut\u0103 de EFOR arat\u0103 c\u0103 aproape doi rom\u00e2ni din trei cred c\u0103 Rom\u00e2nia dispune de suficiente resurse de petrol \u0219i gaze pentru a-\u0219i asigura viitorul energetic. Tr\u0103im \u00eentr-un soi de mitologie romantic\u0103 demn\u0103 de gazeta Dacia Literar\u0103, la care am ad\u0103ugat mai nou miracolul M\u0103rii Negre: Neptun Deep, stocul fabulos de gaz cu care ne aranj\u0103m pe viitor. Pe scurt, suntem boga\u021bi, doar c\u0103 nu ne las\u0103 unii s\u0103 ne folosim bog\u0103\u021bia. Cei mai ata\u015fa\u0163i de asemenea convingeri sunt responden\u0163ii afla\u0163i aproape de v\u00e2rsta pensiei; cei cu educa\u0163ie medie; \u015fi votan\u0163ii AUR, plus, curios, cei ai UDMR.<\/p>\n
\u00cen realitate, Rom\u00e2nia import\u0103 deja 76% din petrolul pe care \u00eel consum\u0103. Nu 7%, nu 17%, ci trei sferturi. \u00cen ultimul deceniu, consumul a crescut cu o treime, iar produc\u021bia intern\u0103 a sc\u0103zut cu peste un sfert. P\u00e2n\u0103 \u00een 2050, produc\u021bia intern\u0103 ar urma s\u0103 se \u00eenjum\u0103t\u0103\u021beasc\u0103. Cu alte cuvinte, strategia energetic\u0103 bazat\u0103 pe petrol autohton seam\u0103n\u0103 cu decizia unui om care vede c\u0103 f\u00e2nt\u00e2na seac\u0103 \u0219i atunci \u00ee\u015fi cump\u0103r\u0103 mai multe g\u0103le\u021bi.<\/p>\n
La gaze, situa\u021bia e ceva mai complicat\u0103, ceea ce \u00een Rom\u00e2nia \u00eenseamn\u0103 doar c\u0103 iluziile sunt mai elaborate. Da, Neptun Deep va aduce produc\u021bie suplimentar\u0103: maximum 7,2 miliarde metri cubi anual. Dar statul rom\u00e2n \u00ee\u0219i propune \u00een paralel s\u0103 creasc\u0103 masiv consumul: extinderea re\u021belelor prin programul Saligny, noi centrale pe gaz, noi racord\u0103ri. Totalul noilor planuri de consum dep\u0103\u0219e\u0219te 10 miliarde metri cubi anual. P\u00e2r\u00e2ia\u015ful Neptun Deep nu va putea umple vreodat\u0103 piscina pe care o sap\u0103 acum autorit\u0103\u0163ile, \u00een entuziasmul popular.<\/p>\n
Mai bizar e c\u0103 statul cheltuie\u0219te peste 12 miliarde de lei pentru a conecta \u0219i mai mul\u021bi consumatori la gaz, exact \u00eentr-un moment \u00een care \u00eentreaga Europ\u0103 \u00eencearc\u0103 s\u0103 reduc\u0103 dependen\u021ba de combustibili fosili. Dup\u0103 dou\u0103 crize ale gazului \u00een numai cinci ani, concluzia Bucure\u0219tiului pare s\u0103 fie c\u0103 solu\u021bia este\u2026 \u0219i mai mult gaz. Iar de aici comedia ia o turnur\u0103 geopolitic\u0103. Ani la r\u00e2nd, publicului i s-a servit \u201cpatriotism energetic\u201d: s\u0103 nu d\u0103m resursele str\u0103inilor, s\u0103 nu depindem de nimeni, s\u0103 ne p\u0103str\u0103m gazul pentru rom\u00e2ni.<\/p>\n
\u00centre timp, \u00een culise, apar informa\u021bii despre presiuni pentru contracte de import de gaz natural lichefiat adus din SUA. A\u0219adar, dup\u0103 ce ni s-a explicat solemn c\u0103 dependen\u021ba de pie\u021bele europene e un atentat la suveranitate, ni se preg\u0103te\u0219te discret o nou\u0103 dependen\u021b\u0103, doar c\u0103 de data aceasta fa\u0163\u0103 de surse MAGA \u0219i transportat\u0103 cu vaporul.<\/p>\n
Dar poate cea mai remarcabil\u0103 performan\u021b\u0103 intelectual\u0103 a dezbaterii rom\u00e2ne\u0219ti e transformarea mecanismului european de reducere a emisiilor (ETS) \u00eentr-un soi de conspira\u021bie anti-rom\u00e2neasc\u0103. Politicieni, comentatori \u0219i mai nou chiar pre\u015fedintele Nicu\u015for Dan sugereaz\u0103 c\u0103 Bruxelles-ul \u201cne dezindustrializeaz\u0103\u201d prin obligarea companiilor poluante s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 certificate de emisii. Publicul aprob\u0103 indignat.<\/p>\n
Doar c\u0103 cifrele spun exact opusul: prin mecanismul ETS \u0219i fondurile asociate, Rom\u00e2nia e beneficiar net masiv, formula fiind aproape obscen de avantajoas\u0103 pentru noi. Numai prin Fondul de Modernizare, Rom\u00e2nia poate \u00eencasa \u00eentre 10 \u0219i 16 miliarde euro p\u00e2n\u0103 \u00een 2030. \u00cen 2024, fluxurile nete legate de decarbonizare au adus circa 2 miliarde euro. Iar companiile rom\u00e2ne\u0219ti pl\u0103tesc, \u00een total, mai pu\u021bin dec\u00e2t intr\u0103 \u00een economie prin aceste mecanisme. Practic, Rom\u00e2nia protesteaz\u0103 furioas\u0103 \u00eempotriva unei scheme \u00een care pune un euro \u015fi ia \u00eenapoi trei!<\/p>\n
Exemplul CE Oltenia e de-a dreptul pitoresc. Ani la r\u00e2nd, compania a fost prezentat\u0103 drept victim\u0103 tragic\u0103 a \u201cdictaturii verzi\u201d europene. \u00cen realitate, \u00eentre 2020 \u0219i 2025 a primit peste un miliard de euro ajutor de stat (adic\u0103 de la voi, contribuabilii), aprobat de Comisie, pentru a acoperi costurile certificatelor de emisii \u0219i pentru restructurare \u2013 dar care nu s-a mai f\u0103cut. Deci problema nu a fost lipsa banilor, ci faptul c\u0103 investi\u021biile promise nu s-au materializat niciodat\u0103, banii merg\u00e2nd \u00een gaura neagr\u0103 a cheltuielilor curente.<\/p>\n
Una peste alta, marele paradox al \u201csuveranismului energetic\u201d rom\u00e2nesc e c\u0103 produce exact opusul suveranit\u0103\u021bii. Cu c\u00e2t investim mai mult \u00een extinderea consumului de gaze \u0219i \u00een am\u00e2narea tranzi\u021biei energetice, cu at\u00e2t devenim mai dependen\u021bi de importuri \u0219i de volatilitatea global\u0103. Cu c\u00e2t atac\u0103m mai agresiv politicile europene de decarbonizare, cu at\u00e2t risc\u0103m s\u0103 pierdem fondurile care ne-ar putea moderniza economia \u0219i infrastructura.<\/p>\n
Rom\u00e2nia nu-i vreo superputere energetic\u0103 sabotat\u0103 de Bruxelles, ci o economie cu resurse fosile \u00een declin, care prime\u0219te miliarde pentru modernizare dar, \u00een mod inexplicabil, continu\u0103 s\u0103 viseze la independen\u021b\u0103 energetic\u0103 pe baz\u0103 de z\u0103c\u0103minte epuizate \u0219i centrale cu tehnologie circa 1965. Ca \u00een multe alte domenii, problema nu e lipsa resurselor ci refuzul, \u00een bun\u0103 m\u0103sur\u0103 interesat, de a privi realitatea \u00een fa\u0163\u0103.<\/p>\n
Not\u0103: Mai multe date, grafice \u015fi detalii \u00een sus\u0163inerea celor de mai sus, \u00een raportul publicat aici\u00a0\u00a0<\/a><\/p>\n Cite\u0219te \u0219i\u00a0<\/p>\n