{"id":176716,"date":"2026-05-10T06:04:13","date_gmt":"2026-05-10T06:04:13","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/176716\/"},"modified":"2026-05-10T06:04:13","modified_gmt":"2026-05-10T06:04:13","slug":"de-ce-10-mai-e-ziua-de-gratie-pentru-istoria-romanilor-adrian-cioroianu-un-print-strain-a-transformat-romania-dintr-o-tara-a-dezordinii-intr-o-putere-regionala","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/176716\/","title":{"rendered":"De ce 10 mai e ziua de gra\u021bie pentru istoria rom\u00e2nilor. Adrian Cioroianu: \u201eUn prin\u021b str\u0103in a transformat Rom\u00e2nia dintr-o \u021bar\u0103 a dezordinii \u00eentr-o putere regional\u0103\u201d"},"content":{"rendered":"

Istoricul Adrian Cioroianu explic\u0103, \u00eentr-un interviu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, de ce data de 10 mai e una esen\u021bial\u0103 pentru istoria Rom\u00e2niei \u0219i se leag\u0103 de cele mai bune momente din existen\u021ba ei. Totul a fost posibil \u0219i datorit\u0103 unui prin\u021b str\u0103in venit s\u0103 schimbe o \u021bar\u0103 balcanic\u0103 \u00eentr-o putere regional\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"Regele<\/p>\n

Regele Carol I \u0219i prin\u021bul Friedrich Wilhelm. FOTO: (\u00a9 Arhivele Na\u021bionale ale Rom\u00e2niei<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Istoria
\n\u00eenseamn\u0103 nu doar cifre \u0219i date seci, ci \u0219i povestea din spatele
\ntuturor, dar \u0219i cea mai bun\u0103 modalitate de a explica prezentul.
\nDintre toate aceste date, 10 mai e una \u201emagic\u0103\u201d pentru istoria
\nRom\u00e2niei, mai ales c\u0103 de trei ori sub semne diferite am ales s\u0103 ne
\nscriem singuri viitorul. \u00centr-un interviu pentru Weekend Adev\u0103rul\u201d,
\nistoricul Adrian Cioroianu merge dincolo de cifrele seci ale anilor
\n1866, 1877 sau 1881 \u0219i explic\u0103 de ce 10 Mai reprezint\u0103 momentul de
\ngra\u021bie \u00een care Rom\u00e2nia a \u00eencetat s\u0103 mai fie o simpl\u0103 \u201eproblem\u0103
\noriental\u0103\u201d pe masa marilor puteri \u0219i am devenit un subiect al
\npropriei noastre istorii.<\/p>\n

Adev\u0103rul: \u00cen 1866, cu doar c\u00e2teva zile \u00eenainte de 10 mai,
\nPrincipatele Rom\u00e2ne erau \u00eenc\u0103 un mic stat aflat sub suzeranitate
\notoman\u0103 \u0219i afectat din plin de criza abdic\u0103rii lui Cuza. Ce
\n\u00eensemna, de fapt, \u00een acel moment ceea ce avea s\u0103 devin\u0103 ulterior
\nRom\u00e2nia \u0219i care au fost marile provoc\u0103ri ale momentului?<\/p>\n

Adrian
\nCioroianu: Ideea
\nde la care trebuie s\u0103 plec\u0103m e c\u0103 unirea lui Alexandru Ioan Cuza
\ntrebuia p\u0103strat\u0103. Adic\u0103 nu era nicio garan\u021bie \u00een momentul \u00een
\ncare s-a for\u021bat abdicarea lui Cuza, care se certase cu Parlamentul
\n\u0219i stricase rela\u021biile cu elita politic\u0103. Din p\u0103cate, la noi, \u00een
\nparantez\u0103 fie spus, se vede treaba c\u0103 mereu am avut probleme \u00een
\naceast\u0103 rela\u021bie \u00eentre conduc\u0103tor \u0219i Parlament. \u0218i din p\u0103cate a
\nfost \u0219i cazul lui Cuza, deci s-a for\u021bat abdicarea lui, plecarea lui
\ndin \u021bar\u0103, dar trebuia g\u0103sit imediat un principe capabil s\u0103
\ngaranteze persisten\u021ba unirii principatelor.<\/p>\n

\t\t\tPovestea prin\u021bului str\u0103in care \u0219i-a riscat via\u021ba pentru Rom\u00e2nia<\/p>\n

\u0218i
\ncare au fost solu\u021biile puse pe tapet \u00een acel moment?<\/p>\n

Prima
\npropunere a fost Filip de Flandra, care era un t\u00e2n\u0103r prin\u021b de
\nfamilie foarte bun\u0103, de familie domnitoare din Europa. Dar acest
\nFilip de Flandra, dup\u0103 ce ini\u021bial a acceptat, ulterior a refuzat,
\ndup\u0103 ce familia lui i-a spus c\u0103 poate n-ar fi o idee bun\u0103 ca s\u0103
\naccepte aceast\u0103 conducere a Principatelor Unite, dar care nu erau
\nindependente atunci, erau sub controlul Por\u021bii Otomane. \u0218i el ar fi
\ndevenit, \u00een calitate de domn al Principatelor, ar fi devenit supusul
\nsultanului. Familia lui a considerat c\u0103 nu e potrivit pentru
\nblazonul familiei, a\u0219a c\u0103 Filip de Flandra a renun\u021bat.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u0218i
\ns-a recurs la alt\u0103 variant\u0103, acest t\u00e2n\u0103r pe numele lui Carol, din
\nfamilia de Hohenzollern, prin\u021b german, dar dintr-o ramur\u0103 mai
\nmodest\u0103 a familiei. C\u00e2nd spun mai modest\u0103 m\u0103 refer la faptul c\u0103
\nnu era o ramur\u0103 care s\u0103 aib\u0103 vreo preten\u021bie la un tron european,
\nastfel \u00eenc\u00e2t Carol a acceptat domnia \u00een Principatele Dun\u0103rene,
\ncum erau numite, Principatele Unite. \u0218i a fost \u00eencurajat \u0219i de
\ndiploma\u021bie. \u00cenc\u0103 nu vorbim de Germania. La 1866 Germania
\npropriu-zis nu exista, dar exista Prusia, bine\u00een\u021beles, \u0219i alte
\nzone ale Germaniei de ast\u0103zi. \u00cenc\u0103 nu era unit\u0103 Germania \u00een
\n1866, dar cuno\u0219tin\u021bele sale din Germania, dar \u0219i diploma\u021bi din
\nEuropa l-au \u00eencurajat pe Carol I s\u0103 accepte. Chiar unii i-au spus
\nc\u0103 poate deveni domnul independen\u021bei rom\u00e2nilor, pentru c\u0103 toat\u0103
\nEuropa \u0219tia c\u0103 Imperiul Otoman era \u00een retragere, era \u00een sc\u0103derea
\nputerii sale.<\/p>\n

\t\t\t\"Adrian<\/p>\n

Adrian Cioroianu FOTO: INQUAM Photos Bogdan Buda<\/p>\n

Totu\u0219i, p\u00e2n\u0103 \u0219i aparent simpla sosire a lui Carol \u00een \u021bar\u0103 a
\n\u00eensemnat o adev\u0103rat\u0103 aventur\u0103. Ce s-a \u00eent\u00e2mplat atunci?<\/p>\n

Ion
\nBr\u0103tianu \u0219i cu al\u021bi lideri politici rom\u00e2ni au mediat aceast\u0103
\nrela\u021bie cu Carol, iar decizia a fost ca el s\u0103 c\u0103l\u0103toreasc\u0103 spre
\nRom\u00e2nia<\/a> pe Dun\u0103re, cu un vas. Pe acela\u0219i vas se aflau \u0219i c\u00e2\u021biva
\ndintre ace\u0219ti conjura\u021bi, s\u0103 spunem, lideri politici rom\u00e2ni. Dar
\nce se \u00eent\u00e2mpl\u0103? \u00cen acel moment era un r\u0103zboi \u00eentre Prusia \u0219i
\nAustria. Asta face ca Carol a circulat, cum se spune, sub alt\u0103
\nidentitate, ca s\u0103 nu fie depistat de austrieci. El fiind supus
\ngerman, bine\u00een\u021beles, \u0219i-a asumat un risc real. \u00cen fine, a reu\u0219it
\na venit p\u00e2n\u0103 \u00een zona Bazia\u0219ului, a Por\u021bilor de Fier de ast\u0103zi.
\nTrebuie s\u0103 spunem c\u0103 Dun\u0103rea ar\u0103ta altfel. Era \u00een zona \u00een care
\nacum, \u00eentre Turnu Severin \u0219i Or\u0219ova, la intrarea \u00een \u021bar\u0103,
\natunci Dun\u0103rea era plin\u0103 de curen\u021bi, de st\u00e2nci \u0219i nu era
\nbazinul, nu era Por\u021bile de Fier de ast\u0103zi, bine\u00een\u021beles. Dun\u0103rea
\nera mult mai jos \u0219i mult mai accidentat\u0103. Se naviga foarte greu.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Intrarea<\/p>\n

Intrarea prin\u021bului Carol \u00een Bucure\u0219ti, la 10 mai 1866. Gravur\u0103 de Foucault<\/p>\n

\u0218i
\na venit ulterior… a fost \u0219i o simbolistic\u0103 anume c\u0103 a cobor\u00e2t
\n\u00een \u021bar\u0103 cam \u00een acela\u0219i loc \u00een care cu 1.800 de ani \u00eenainte
\nvenise Traian, adic\u0103 \u00een zona asta a Por\u021bilor de Fier acolo unde
\nDun\u0103rea face un cot \u0219i a plecat spre Bucure\u0219ti. A plecat spre
\nBucure\u0219ti \u0219i \u00eent\u00e2mplarea face c\u0103 s-a nimerit la \u00eenceput de mai
\n\u0219i a\u0219a ziua de 10 mai, \u00een care a intrat \u00een Bucure\u0219ti, a r\u0103mas
\nca ziua monarhiei, zi na\u021bional\u0103 p\u00e2n\u0103 \u00een 1948.<\/p>\n

\t\t\tCe \u00eensemna Rom\u00e2nia \u00een 1866<\/p>\n

Odat\u0103
\najuns la Bucure\u0219ti, ce a g\u0103sit la fa\u021ba locului, care au fost
\nmarile provoc\u0103ri \u0219i ce opozi\u021bie a \u00eent\u00e2mpinat \u00een \u021bar\u0103 \u0219i din
\npartea marilor puteri?<\/p>\n

Nu
\na avut o opozi\u021bie propriu-zis\u0103. Oamenii politici \u00ee\u0219i d\u0103deau
\nseama c\u0103 singura \u0219ans\u0103 de a men\u021bine unirea era un principe str\u0103in
\n\u0219i atunci de ce erau prefera\u021bi principii germani? Pentru c\u0103
\nGermania nu era o for\u021b\u0103 \u00een Europa. Da. \u0218i Fran\u021ba, Marea
\nBritanie, chiar \u0219i Rusia nu se temeau de Germania. Germania, repet,
\nnu era unit\u0103 \u00een acel moment. \u0218i prin\u021bii germani mai ales de
\nramuri cum a fost a noastr\u0103, o ramur\u0103 absolut onorabil\u0103, dar care
\nnu avea ni\u0219te bog\u0103\u021bii foarte mari sau s\u0103 zicem o ramur\u0103
\nperiferic\u0103, mai modest\u0103. Repet, nobil\u0103, bine\u00een\u021beles. Erau
\ncunoscu\u021bi principii germani \u0219i ca foarte eficien\u021bi \u0219i foarte
\nmuncitori \u0219i foarte serio\u0219i, a\u0219a \u00eenc\u00e2t la nivel european Carol I
\na fost acceptat. \u00cen \u021bar\u0103 au fost anumite mici probleme. Bun\u0103oar\u0103
\n\u00een zona Olteniei, pe Dun\u0103re, regimente de gr\u0103niceri s-au revoltat.
\nAtunci a fost un fel de r\u0103scoal\u0103 a \u021b\u0103ranilor. \u021a\u0103ranii erau
\ngr\u0103niceri. Gr\u0103nicerii nu erau ca ast\u0103zi ni\u0219te solda\u021bi ai
\narmatei. Gr\u0103nicerii erau familii de \u021b\u0103rani. Ei bine, \u00een r\u00e2ndul
\nacestor gr\u0103niceri \u0219i multe familii de \u021b\u0103rani din sudul \u021b\u0103rii a
\nap\u0103rut temerea c\u0103 dac\u0103 vine un prin\u021b str\u0103in li se va lua
\np\u0103m\u00e2ntul pe care \u00eel d\u0103duse Cuza. Evident c\u0103 era o informa\u021bie
\nfals\u0103, dar oamenii se tem, \u0219ti\u021bi cum e. Poate erau \u0219i manipul\u0103ri.
\nCert e c\u0103 au fost r\u0103scoale.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Carol<\/p>\n

Carol I la Sinaia <\/p>\n

Care
\nau fost solu\u021biile momentului pentru a calma situa\u021bia?<\/p>\n

P\u00e2n\u0103
\nla urm\u0103 oamenii au fost calma\u021bi, Carol a spus c\u0103 nu are de g\u00e2nd
\ns\u0103 anuleze niciuna dintre reformele lui Cuza. \u0218i el n-a anulat
\nnicio reform\u0103 a lui Cuza. De fapt, Cuza nu le terminase. Cuza doar
\nle lansase. \u0218i a \u00eenceput cu mare seriozitate pe fondul unei
\ninstabilit\u0103\u021bi guvernamentale foarte mari.<\/p>\n

\t\t\tMarile provoc\u0103ri<\/p>\n

Anul
\n1866 ne-a adus nu doar un principe, ci \u0219i prima Constitu\u021bie cu
\nadev\u0103rat modern\u0103, precum \u0219i o mul\u021bime de alte provoc\u0103ri. Cum
\nle-am f\u0103cut fa\u021b\u0103?<\/p>\n

Noi
\nnu \u0219tiam la acel moment s\u0103 facem politic\u0103 propriu-zis. \u0218i asta a
\nf\u0103cut ca inclusiv la sugestia lui s-a adoptat acea Constitu\u021bie
\nbelgian\u0103, Constitu\u021bia Belgiei, care era atunci foarte avansat\u0103.
\nPlus c\u0103 Belgia era un soi de Rom\u00e2nie, un fel de Principatele Unite
\ndin Vest. Belgia, cum se \u0219tie, \u0219i ea e f\u0103cut\u0103… sunt dou\u0103
\nprovincii mari: una valon\u0103, una flamand\u0103. La intersec\u021bia mai
\nmultor puteri. \u0218i Belgia, din acest punct de vedere, mereu a avut o
\nConstitu\u021bie foarte liberal\u0103.<\/p>\n

Iar
\nRom\u00e2nia, Principatele Unite \u2013 \u00eenc\u0103 nu era Rom\u00e2nia atunci \u2013 au
\nadoptat acea Constitu\u021bie belgian\u0103. \u0218i Carol a respectat-o ca
\ndomnitor. A impus-o chiar. El a fost unul dintre cei care au spus c\u0103
\ndin moment ce rom\u00e2nii nu prea \u0219tiu s\u0103 fac\u0103 politic\u0103, dou\u0103
\npartide ajung. \u0218i pentru c\u0103 atunci fiecare familie mai r\u0103s\u0103rit\u0103
\nde la Ia\u0219i sau de la Bucure\u0219ti avea propria ei partid\u0103. Partidele
\nerau ni\u0219te grupuri de interese atunci, a\u0219a c\u0103 principele Carol a
\nspus c\u0103 n-avem nevoie mai mult de dou\u0103 partide. \u0218i astea au fost
\nprimele noastre partide. Unii erau o grupare a liberalilor, cealalt\u0103
\nera o grupare a conservatorilor. Ulterior au fost organizate ca
\npartide moderne.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen
\nce m\u0103sur\u0103 erau cu adev\u0103rat liberali, respectiv conservatori, la
\nacel moment?<\/p>\n

Ini\u021bial
\nv\u0103 da\u021bi seama c\u0103 neav\u00e2nd niciun fel de structur\u0103 politic\u0103, au
\nfost numai crize de guvern \u00een primii ani. Nu a\u0219 spune c\u0103 erau
\ndefinite aceste curente, era mai degrab\u0103 un haos la noi, nu exista
\nnicio maturitate politic\u0103. \u0218i foarte repede, peste patru ani, a
\nizbucnit r\u0103zboiul dintre Fran\u021ba \u0219i Prusia, iar surpriza european\u0103
\na fost c\u0103 Prusia a c\u00e2\u0219tigat acel r\u0103zboi. Fran\u021ba \u00eemp\u0103ratului
\nNapoleon al III-lea a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103. Rom\u00e2nii, \u00een bun\u0103 parte, m\u0103
\nrefer la elit\u0103, au \u021binut cu Fran\u021ba, pentru c\u0103 elita noastr\u0103 era
\nfrancofil\u0103. \u0218i s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 au fost \u0219i voci care spuneau c\u0103
\npoate e timpul ca domnitorul Carol I s\u0103-\u0219i fac\u0103 bagajele s\u0103
\nplece. Dar din noroc pentru noi, Prusia a c\u00e2\u0219tigat acel r\u0103zboi. \u0218i
\nrepublicanii no\u0219tri \u2013 c\u0103 aveam \u0219i noi garnitura noastr\u0103 de
\nrepublicani atunci care nu erau foarte \u00eenc\u00e2nta\u021bi de Carol I sperau c\u0103 va pleca. Dup\u0103 c\u00e2\u021biva ani de zile nici nu avusese ce s\u0103 arate Carol I,
\nnumai crize guvernamentale fuseser\u0103. \u0218i din fericire Prusia a
\nc\u00e2\u0219tigat acel r\u0103zboi, Carol I a r\u0103mas pe tron \u0219i a devenit
\ndomnitorul independen\u021bei noastre.<\/p>\n

\t\t\tSingura dat\u0103 c\u00e2nd o \u00eenfr\u00e2ngere a Fran\u021bei a fost benefic\u0103 Rom\u00e2nei<\/p>\n

Ce
\nefecte a avut pentru Rom\u00e2nia victoria Prusiei, \u0219tiind c\u0103 Rom\u00e2nia
\na fost protejat\u0103 a Fran\u021bei, iar Parisul a fost mereu avocatul \u0219i
\nsus\u021bin\u0103torul nostru?<\/p>\n

E
\nfoarte adev\u0103rat. \u0218i chiar \u0219i \u00een unirea noastr\u0103, Fran\u021ba \u0219i mai
\nales Napoleon al III-lea au jucat un rol foarte important \u00een istoria
\nRom\u00e2niei moderne. Protec\u021bia Fran\u021bei a fost una real\u0103 \u0219i
\nbenefic\u0103. Ei, dar \u00een acel moment faptul c\u0103 Fran\u021ba a fost \u00eenfr\u00e2nt\u0103
\n\u00eentr-un fel l-a salvat pe Carol I, c\u0103 a salvat continuitatea
\nnoastr\u0103 monarhic\u0103. Nu \u0219tim ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat, sigur, putem
\npresupune, dar e istorie contrafactual\u0103 ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat dac\u0103
\nFran\u021ba ar fi c\u00e2\u0219tigat acel r\u0103zboi. Probabil c\u0103 la Bucure\u0219ti
\nasta l-ar fi determinat pe Carol I s\u0103 plece. A\u0219a, noi c\u00e2nd vorbim
\nde republicanii de la Ploie\u0219ti, vorbim \u00een ironie dup\u0103 teatrul lui
\nCaragiale. Republicanii de la Ploie\u0219ti, r\u00e2dem de ei. Dar dac\u0103
\nFran\u021ba ar fi c\u00e2\u0219tigat, nu \u0219tim ce s-ar fi \u00eent\u00e2mplat. Pentru c\u0103
\noamenii no\u0219tri politici, elita educat\u0103, erau francofili. \u0218i unii
\ndintre ei, apropo de genera\u021bia 1848, mul\u021bi dintre ei erau \u0219i
\nrepublicani. \u0218i-ar fi dorit un regim republican dup\u0103 Alexandru Ioan
\nCuza. Dar \u00een fine, era o contradic\u021bie, pentru c\u0103 ne trebuia un
\nprin\u021b str\u0103in ca s\u0103 garanteze unirea, dar noi aveam oameni care
\n\u0219i-ar fi dorit un regim republican \u00een acela\u0219i timp. Dar nu mai
\nconteaz\u0103. Conteaz\u0103 c\u0103 Fran\u021ba a pierdut acel r\u0103zboi \u0219i culmea a
\nfost pentru noi, probabil singura dat\u0103 \u00een istorie c\u00e2nd Fran\u021ba a
\nfost \u00eenvins\u0103, iar asta ne-a ajutat prin simplul fapt c\u0103 acest
\nCarol I a r\u0103mas pe tron. Tot atunci a luat na\u0219tere Germania, care
\natunci pentru noi nu era o amenin\u021bare, dimpotriv\u0103. Aveam un
\ndomnitor german.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Rela\u021biile Rom\u00e2niei cu patria lui Carol I<\/p>\n

Cum
\ns-a raportat la noi noul stat german, care au fost rela\u021biile
\nbilaterale?<\/p>\n

Bismarck
\na fost foarte prudent \u00een politica extern\u0103. Bismarck l-a \u00eencurajat
\nmult pe Carol I al Rom\u00e2niei. L-a \u00eencurajat \u0219i l-a \u00eencurajat chiar
\ns\u0103 lupte pentru unire. E adev\u0103rat c\u0103 Bismarck din punctul \u0103sta de
\nvedere, \u00een politica extern\u0103 era foarte prudent \u0219i chiar avea o
\nvorb\u0103, c\u0103 nu trebuie s\u0103 moar\u0103 un husar german pentru buc\u0103\u021bi de
\nteren de prin Balcani. Din punctul \u0103sta de vedere el era mul\u021bumit
\ncu faptul c\u0103 crease Germania, Germania unit\u0103, dar \u00eendemna la
\npruden\u021b\u0103. Bismarck a fost foarte prudent \u00een politica extern\u0103.
\nDup\u0103 el au \u00eenceput preten\u021biile Germaniei, dup\u0103 genera\u021bia lui
\nBismarck. Bismarck a fost foarte re\u021binut \u0219i s-a raportat la Carol I
\nca la un soi de, s\u0103 zicem a\u0219a, protejat. Sigur, era un domn german
\n\u00een estul Europei \u0219i era bine v\u0103zut de Bismarck.<\/p>\n

Fiindc\u0103
\naminteam de Constitu\u021bia din 1866, a fost cumva aceasta un motor care
\nl-a for\u021bat pe Carol s\u0103 devin\u0103 mai rom\u00e2n dec\u00e2t se a\u0219teptau poate
\nunii?<\/p>\n

Da,
\n\u00eentr-adev\u0103r, cred c\u0103 prima datorie pe care Carol \u0219i-a asumat-o a
\nfost aceea de p\u0103zitor al Constitu\u021biei, de gardian al Constitu\u021biei.
\nPractic, cam p\u00e2n\u0103 la moartea lui, p\u00e2n\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial,
\nCarol I era foarte rezervat \u00een privin\u021ba Parlamentului din Rom\u00e2nia,
\n\u00een privin\u021ba presei din Rom\u00e2nia. El \u0219i-a luat, bun\u0103oar\u0103, \u0219i-a
\np\u0103strat, potrivit Constitu\u021biei, politica extern\u0103 depindea de el.
\nMai ales dup\u0103 ce am ajuns independen\u021bi dup\u0103 1877, dar \u0219i \u00eenainte
\nde 1877 politica extern\u0103 \u021binea de domn. El considera c\u0103
\nParlamentul n-are niciun fel de experien\u021b\u0103 \u00een politica extern\u0103,
\npartidele sunt de abia la \u00eenceput. Despre presa din Rom\u00e2nia n-avea
\no p\u0103rere prea bun\u0103. \u0102sta e motivul pentru care practic noi am avut
\nun tratat de alian\u021b\u0103 cu Germania dup\u0103 1883, \u0219i Germania \u0219i
\nAustro-Ungaria, Puterile Centrale. Noi am avut tratat de alian\u021b\u0103 cu
\nele \u00eencep\u00e2nd din 1883, dar presa nu \u0219tia. Nici to\u021bi oamenii
\npolitici nu \u0219tiau. O m\u00e2n\u0103 de oameni \u0219tiau c\u0103 noi, de teama
\nRusiei… Carol I se temea de Rusia. Era o situa\u021bie deja complicat\u0103 \u00een Europa.<\/a><\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Familia<\/p>\n

Familia Regal\u0103 \u00een jurul anului 1908<\/p>\n

\t\t\tA adus ordinea german\u0103 \u00een haosul balcanic al Bucure\u0219tiului<\/p>\n

Practic
\nce l-a determinat s\u0103 aleag\u0103 aceast\u0103 alian\u021b\u0103, dincolo de s\u00e2ngele
\ngerman, mai ales c\u0103 \u0219tia c\u0103 rom\u00e2nii, cei mai mul\u021bi, erau
\nfavorabili Fran\u021bei?<\/p>\n

A\u0219
\nspune c\u0103 pentru protec\u021bie a avut ideea asta de a se alia cu
\nGermania, cu Puterile Centrale. \u0218i asta face ca practic, \u00een
\nmomentul \u00een care a izbucnit Primul R\u0103zboi Mondial, erau oameni
\npolitici sau parlamentari sau chiar mini\u0219tri care nu \u0219tiau c\u0103 noi
\navem tratat cu Puterile Centrale. Deci Carol I a fost foarte dur a\u0219a
\ncu presa. N-avea \u00eencredere \u00een ele \u0219i. m\u0103 rog, spuneau c\u0103 nu e
\ntreaba, c\u0103 sunt prea imature ca s\u0103 discute Parlamentul sau presa
\npolitica extern\u0103 a \u021b\u0103rii. \u0218i el r\u0103spundea de politica extern\u0103.
\nEvident, erau c\u00e2\u021biva oameni, cum ar fi Ion Br\u0103tianu, ulterior fiul
\nacestuia, Ionel Br\u0103tianu, \u0103\u0219tia erau mai de \u00eencredere pentru
\nprimul nostru rege. Dar \u00een rest pe mul\u021bi \u00eei privea cu mare
\nre\u021binere.<\/p>\n

Cum
\nspunea\u021bi, Carol venea dintr-o cultur\u0103 cumva a ordinii, cultura
\ngermanic\u0103, prusac\u0103, \u0219i a ajuns \u00eentr-o societate balcanic\u0103, poate
\nmai balcanic\u0103 pe atunci dec\u00e2t azi. Care au fost compromisurile pe
\ncare a trebuit s\u0103 le fac\u0103 \u0219i cine au fost cei mai \u00eenver\u0219una\u021bi
\nopozan\u021bi?<\/p>\n

Cei
\nmai \u00eenver\u0219una\u021bi au fost, spre sf\u00e2r\u0219itul secolului XIX,
\nsociali\u0219tii no\u0219tri. Dar c\u00e2nd spun sociali\u0219ti, nu ne g\u00e2ndim c\u0103
\nerau precum sociali\u0219tii europeni de azi. Era un fel de amestec \u00eentre
\nidei socialiste ale lui Constantin Dobrogeanu-Gherea \u0219i idealul de
\nla 1848 republican. Erau bun\u0103oar\u0103 ziare \u00een Bucure\u0219ti care \u00een
\nziua de 10 mai spuneau c\u0103 e un doliu pentru Rom\u00e2nia. Spuneau c\u0103 nu
\ne o s\u0103rb\u0103toare, ci dimpotriv\u0103 e o ru\u0219ine c\u0103 suntem condu\u0219i de
\nun rege neam\u021b. Era presa asta de st\u00e2nga. Nici ei nu \u0219tiau dac\u0103
\nerau sociali\u0219ti pe adev\u0103r, e greu de spus, n-aveau nimic \u00een comun
\ncu sociali\u0219tii europeni. Dar era curentul nostru republican care,
\nrepet, \u00een ziua de 10 mai spunea c\u0103 e o dram\u0103 na\u021bional\u0103 10 mai \u0219i
\nnu trebuie s\u0103 ne bucur\u0103m. Regele mergea cu calea\u0219ca de la palat pe
\ndealul Mitropoliei \u0219i \u00een drum vedea chio\u0219curile de ziare cu chenar
\nnegru. Unele ziare cu chenar negru.<\/p>\n

\t\t\t
\n Softul rom\u00e2nesc care detecteaz\u0103 terori\u0219tii \u00eenainte s\u0103 atace. Cum a ajuns o firm\u0103 de AI din Cluj partener al Pentagonului<\/p>\n

<\/a>C\u00e2t de democrat\u0103 era Rom\u00e2nia \u00een vremea lui Carol I<\/p>\n

Putem
\nspune c\u0103 exista o democra\u021bie, fie ea \u0219i incipient\u0103, \u00een compara\u021bie cu alte state din
\nzona noastr\u0103?<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Da,
\npentru c\u0103 asta vorbe\u0219te mult \u0219i despre libertatea din societate,
\ncare era garantat\u0103 de Constitu\u021bie. Evident c\u0103 nu era regimul din
\nRusia, nu era o autocra\u021bie de pe atunci. La noi puteai s\u0103 fii
\nrepublican \u0219i s\u0103 protestezi, s\u0103 spui c\u0103 nu ne trebuie regele. Dar
\nasta se petrecea \u00een Regatul Rom\u00e2niei. Cred c\u0103 principele Carol a
\navut un mare rol \u00een maturizarea noastr\u0103 politic\u0103 \u0219i \u00een
\nacceptarea diferen\u021bei de idei. Deci din punctul \u0103sta de vedere el a
\nfost foarte dur. Era dur \u0219i cu familia lui, apropo. Dar \u00een egal\u0103
\nm\u0103sur\u0103 a fost benefic pentru o \u021bar\u0103 \u00een care dezordinea era la
\nordinea zilei. Totu\u0219i un principe din \u0103sta, ulterior rege, ceva mai
\ncalculat, mai precis, mai sobru, ne-a prins foarte bine \u0219i domnia
\nlui lung\u0103 a fost benefic\u0103.<\/p>\n

Dar
\ncel mai mare compromis pe care probabil l-a f\u0103cut a fost acela de a
\naccepta \u00een 1914 sfatul Consiliului de Coroan\u0103. Ionel Br\u0103tianu \u0219i
\nal\u021bii \u00een Consiliul de Coroan\u0103, c\u00e2nd a \u00eenceput r\u0103zboiul \u00een vara
\nlui 1914, l-au sf\u0103tuit s\u0103 renun\u021be la alian\u021ba cu Germania \u0219i
\nAustro-Ungaria \u0219i s\u0103 treac\u0103 de partea Fran\u021bei \u0219i Angliei. Atunci
\ns-a organizat Consiliul de Coroan\u0103 la Sinaia, iar Carol, regele
\nCarol I, c\u0103 deja era rege, ar fi vrut s\u0103 intr\u0103m de partea
\nGermaniei. Evident, de ce voia el de partea Germaniei? Sigur c\u0103 pe
\nde o parte era german, dar pe de alt\u0103 parte el se temea de Rusia. Se
\ntemea de Rusia. Era foarte m\u00e2ndru c\u0103 Dobrogea a intrat \u00een
\ncuprinsul \u021b\u0103rii \u00een domnia lui, \u00een 1878, dup\u0103 R\u0103zboiul de
\nIndependen\u021b\u0103. Dobrogea a devenit p\u0103m\u00e2nt rom\u00e2nesc. Dar el,
\n\u00eenainte de Primul R\u0103zboi Mondial, s\u0103 \u0219ti\u021bi c\u0103 spunea: \u201eDac\u0103
\nru\u0219ii vor c\u00e2\u0219tiga r\u0103zboiul, noi vom pierde Dobrogea\u201d. Pentru c\u0103
\nru\u0219ii se \u0219tia \u0219i atunci, ru\u0219ii visau s\u0103 elibereze
\nConstantinopolul, actualul Istanbul. \u0102sta a fost planul, era planul
\nde 200 de ani al \u021barilor ru\u0219i, s\u0103 elibereze Constantinopolul, s\u0103
\nreaduc\u0103 crucea la Constantinopol. Ori pe unde ar fi putut ajunge? \u0218i
\no s\u0103 vedem c\u0103 drumul cel mai scurt dintre Rusia de atunci, Imperiul
\n\u021aarist care era vecin cu noi, \u0219i str\u00e2mtorile din Bosfor \u0219i
\nDardanele \u2013 c\u0103 ru\u0219ii voiau s\u0103 controleze str\u00e2mtorile din Turcia
\nde azi \u2013 drumul cel mai scurt trecea prin Dobrogea. \u0218i regele
\nCarol I se temea c\u0103 o Rusie victorioas\u0103 ne-ar ocupa Dobrogea. \u0218i
\n\u0103sta e motivul pentru care el \u00een 1914 ar fi vrut s\u0103 intr\u0103m \u00een
\nr\u0103zboi al\u0103turi de Germania \u0219i, m\u0103 rog, de Austro-Ungaria
\n\u00eempotriva Rusiei. Elita noastr\u0103 politic\u0103, cum \u0219tim, era
\nfrancofon\u0103 \u0219i \u0103sta e motivul pentru care am r\u0103mas \u00een
\nneutralitate. Regele, tocmai din respect pentru Constitu\u021bie, de\u0219i
\nel putea s\u0103 ia teoretic orice decizie, dar a respectat \u0219i ce a spus
\nConsiliul de Coroan\u0103. Consiliul de Coroan\u0103 nu era organ legislativ,
\nnu era nimeni obligat s\u0103 fac\u0103 ce spune Consiliul de Coroan\u0103. Dar
\nCarol I a ascultat Consiliul de Coroan\u0103 \u0219i putem spune c\u0103 era mult
\nmai sup\u0103rat din motivul \u0103sta. A a\u0219teptat \u00een toamna anului 1914,
\ndar se \u0219tie c\u0103 era sup\u0103rat, el era convins c\u0103 e o gre\u0219eal\u0103 c\u0103
\nnoi ne-am aliat cu Rusia.<\/p>\n

\t\t\tMeritele lui Carol I<\/p>\n

Apropo
\nde Rusia, anterior momentului 1914, \u00een 1877, Rom\u00e2nia a luptat
\nal\u0103turi de armata rus\u0103 \u00een r\u0103zboiul care avea s\u0103 fie de
\nindependen\u021b\u0103, iar ulterior, tot pe 10 mai, am devenit \u021bar\u0103
\nindepedent\u0103, iar pe 1881, tot la aceea\u0219i dat\u0103, a fost proclamat
\nRegatul Rom\u00e2niei. Care a fost atunci mersul evenimentelor \u0219i care
\nau fost aici meritele regelui Carol I?<\/p>\n

R\u0103zboiul
\nde Independen\u021b\u0103 are leg\u0103tur\u0103 tot cu acest control al politicii
\nexterne de c\u0103tre rege. A fost o ocazie pentru noi, evident. Era \u00eenc\u0103
\nunul dintre multiplele conflicte dintre Rusia \u0219i Turcia, ori de
\nregul\u0103 noi aveam de suferit, indiferent cine c\u00e2\u0219tiga noi aveam de
\nsuferit. Fie dac\u0103 c\u00e2\u0219tigau turcii… acum, cu un domn nou, cu un
\ndomn german, a\u0219 spune c\u0103 \u0219i ru\u0219ii s-au comportat ceva mai bine
\ndec\u00e2t se comportaser\u0103 \u00een anii 1820 la alte conflicte cu Imperiul
\nOtoman. C\u00e2nd armatele ruse\u0219ti veneau la noi, ocupau, nu plecau.
\nFaptul c\u0103 era un principe german la Bucure\u0219ti i-a f\u0103cut ca totu\u0219i
\ns\u0103 fie mai aten\u021bi.<\/p>\n

\u0218i
\natunci a contat foarte mult c\u0103 dup\u0103 declararea independen\u021bei
\npropriu-zise, care \u00eentr-adev\u0103r s-a discutat \u00een Parlament pe 9 mai,
\ndar data la care a fost semnat\u0103 a fost 10 mai, indiscutabil era ziua
\nnoastr\u0103 na\u021bional\u0103 \u0219i este evident c\u0103 decizia de independen\u021b\u0103 a
\nfost data de 10 mai. Deci din punctul \u0103sta de vedere nu exist\u0103
\nnicio \u00eendoial\u0103 c\u0103 rolul lui Carol a fost esen\u021bial, c\u0103 a reu\u0219it
\ns\u0103 mobilizeze armata.<\/p>\n

\t\t\t\"Armata<\/p>\n

Armata Rom\u00e2n\u0103 \u00een timpul R\u0103zboiului de Independen\u021b\u0103<\/p>\n

C\u00e2t
\nde preg\u0103tit\u0103 era Rom\u00e2nia pentru acest r\u0103zboi, ce armat\u0103 aveam \u00een
\nacel moment?<\/p>\n

Eram
\nc\u00e2t de c\u00e2t preg\u0103ti\u021bi, dar armata totu\u0219i nu era una
\nprofesionist\u0103. Era o armat\u0103 de \u021b\u0103rani, de tineri din ora\u0219e, din
\ndiverse medii. Dar armata rom\u00e2n\u0103 a l\u0103sat o impresie foarte bun\u0103
\n\u00een R\u0103zboiul de Independen\u021b\u0103 \u0219i lupt\u00e2nd al\u0103turi de ru\u0219i \u00een
\nacel context, am avut o victorie important\u0103.\n<\/p>\n

\u0218i
\ns-a ajuns la declararea independen\u021bei, victoria pe c\u00e2mpul de lupt\u0103
\nunde, repet, armata rom\u00e2n\u0103 a luptat admirabil. Adic\u0103 a fost o
\nsurpriz\u0103 \u0219i pentru presa din Marea Britanie, presa din Fran\u021ba.
\nComportamentul armatei rom\u00e2ne a fost o surpriz\u0103 pentru c\u0103 aproape
\nc\u0103 nu \u0219tia nimeni c\u0103 Rom\u00e2nia are propria armat\u0103. Important este
\nc\u0103 s-a dovedit c\u0103 armata rom\u00e2n\u0103 s-a comportat foarte bine \u0219i am
\nfost de real ajutor pentru Rusia. Chiar i-am ajutat pe ru\u0219i la modul
\ncel mai concret cu putin\u021b\u0103 s\u0103-i \u00eenving\u0103 pe turci.<\/p>\n

\t\t\tAm ie\u0219it pe plus cu Dobrogea<\/p>\n

A\u0219a
\nam putut s\u0103 ne declar\u0103m independen\u021ba, dar am primit \u0219i Dobrogea,
\nchiar dac\u0103 ru\u0219ii ne-au luat o parte a Basarabiei. Tr\u0103g\u00e2nd o
\nlinie, raportul dintre aceast\u0103 pierdere \u0219i c\u00e2\u0219tigurile ob\u021binute
\nne-au adus pe plus?<\/p>\n

A\u0219a
\neste, dar cu men\u021biunea c\u0103 problema e c\u0103 iar\u0103\u0219i Rusia n-a vrut s\u0103
\nne lase sudul Basarabiei, iar a\u0219a s-a ajuns ca prin Tratatul de la
\nBerlin, \u00een iulie 1878, s\u0103 ni se dea Dobrogea.<\/p>\n

S\u0103
\nspunem \u0219i c\u0103 Dobrogea era pe atunci o provincie a Imperiului
\nOtoman, iar rom\u00e2nii nu erau nici pe departe majoritari \u00een Dobrogea.
\n\u00cen Dobrogea erau \u0219i rom\u00e2ni, \u0219i turci, t\u0103tari, bulgari. Era o
\ncompozi\u021bie foarte eterogen\u0103, nu exista o majoritate rom\u00e2neasc\u0103 \u00een
\nDobrogea. Dimpotriv\u0103, coloniz\u0103rile s-au f\u0103cut ulterior, cum se
\n\u0219tie. Dup\u0103 1878 a fost o autentic\u0103 colonizare rom\u00e2neasc\u0103 \u00een
\nDobrogea.<\/p>\n

\u0218i
\nce s-a \u00eent\u00e2mplat din acel moment cu Dobrogea?<\/p>\n

Au
\nplecat \u0219i mul\u021bi bulgari, au plecat turci, mai ales, al\u021bii au
\nr\u0103mas. Dar au fost coloniza\u021bi rom\u00e2ni din diverse zone ale \u021b\u0103rii
\n\u00een timpul lui Mihail Kog\u0103lniceanu. Mihail Kog\u0103lniceanu a condus \u00een
\nparte aceast\u0103 colonizare rom\u00e2neasc\u0103 a Dobrogei. Pe de alt\u0103 parte,
\npentru c\u0103 m-a\u021bi \u00eentrebat dac\u0103 am ie\u0219it pe plus, pentru Rom\u00e2nia
\na fost un avantaj, putem spune. Adic\u0103 \u0219i pe atunci Dobrogea era o
\nprovincie mai bogat\u0103 ca Basarabia. F\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103, f\u0103r\u0103
\n\u00eendoial\u0103, sigur. Doar c\u0103 atunci nimeni nu b\u0103nuia ce va fi.<\/p>\n

\u00cen
\nprimul r\u00e2nd c\u0103 nu exista concep\u021bia asta despre puterea naval\u0103. Nu
\nexista. Pentru noi era important\u0103 Dun\u0103rea, nu Marea Neagr\u0103. Iar
\nDobrogea era extrem de s\u0103rac\u0103, \u00een acel moment. Dobrogea era una
\ndintre cele mai s\u0103race provincii turce\u0219ti. \u0102sta e nivelul la care
\nrom\u00e2nii au luat-o. Era o parte foarte s\u0103rac\u0103 a Imperiului Otoman.
\nInclusiv Constan\u021ba sau Chiustangie, care era un sat mai mare.
\nConstan\u021ba era un sat pu\u021bin mai mare, cu dou\u0103 str\u0103zi principale, dar s-a dezvoltat mult sub Rom\u00e2nia.<\/p>\n

Cum
\na schimbat noul statut al Rom\u00e2niei percep\u021bia marilor puteri asupra
\nnoului regat independent? A fost acela momentul \u00een care dac\u0103
\nanterior eram privi\u021bi cumva ca o problem\u0103 oriental\u0103, din acel
\nmoiment am devenit mai mult sau mai pu\u021bin un partener regional \u00een
\nsud-estul Europei?<\/p>\n

Exact,
\nacesta este momentul \u00een care devenim partener. Adic\u0103 dup\u0103
\nc\u00e2\u0219tigarea independen\u021bei, dintr-odat\u0103, devenim partener
\npoten\u021bial. \u00cenainte fusesem o problem\u0103 \u00een Europa. Rom\u00e2nia era, m\u0103
\nrog, Principatele Unite erau parte din eterna problem\u0103 oriental\u0103.
\nProblema oriental\u0103 cuprindea ce facem cu s\u00e2rbii, ce facem cu
\nbulgarii, ce facem cu rom\u00e2nii. Problema oriental\u0103 exista pentru c\u0103
\neuropenii sim\u021beau c\u0103 Imperiul Otoman d\u0103 \u00eenapoi, era \u00een regres ca
\nputere. To\u021bi europenii, \u00een spe\u021b\u0103 francezii, austriecii, se temeau
\nde \u00eenaintarea Rusiei. \u0218i \u0103sta e motivul pentru care europenii
\nf\u0103ceau un soi de balans, adic\u0103 n-ar fi vrut nici o pr\u0103bu\u0219ire
\nbrusc\u0103 a Turciei, a Imperiului Otoman, c\u0103 locul ar fi fost ocupat
\nde Rusia. Ori, asta e valabil p\u00e2n\u0103 la c\u00e2\u0219tigarea independen\u021bei.
\nDup\u0103 independen\u021b\u0103, Rom\u00e2nia devine subiect de politic\u0103 extern\u0103.
\nNu mai eram obiect. \u00cenainte eram obiect. Dup\u0103 1877, devenim subiect
\nde politic\u0103 extern\u0103, \u0219i pentru c\u0103 suntem un stat independent. \u00cen
\n1881, devenim Regat. Se \u00eemplineau \u0219i, g\u00e2ndi\u021bi-v\u0103 c\u0103, \u00een 1881
\nerau 15 ani de la venirea regelui \u00een \u021bar\u0103. Deci, totu\u0219i, era o
\nrealizare. \u0218i, din acel moment, devenim parteneri pentru unii.<\/p>\n

Comparativ
\ncu vecinii no\u0219tri de atunci, sigur f\u0103r\u0103 a lua \u00een calcul Imperiul
\nAustro-Ungar, care era percep\u021bia altora fa\u021b\u0103 de Rom\u00e2nia?<\/p>\n

\u00cen
\naceast\u0103 zon\u0103, \u00een regiunea \u00een care eram noi localiza\u021bi, Rom\u00e2nia
\nera o for\u021b\u0103 \u00een compara\u021bie cu Bulgaria, care era mai mic\u0103, mai
\nr\u0103mas\u0103 \u00een urm\u0103. Statele sudiste sunt sute de ani sub direct\u0103
\ndomina\u021bie otoman\u0103, ceea ce nu a fost cazul la noi. Noi m\u0103car am
\navut domnii no\u0219tri. Sigur c\u0103 mul\u021bi dintre ei \u00ee\u0219i cump\u0103rau
\nfavorurile tot la Istanbul, dar, m\u0103 rog, m\u0103car aveam domnii no\u0219tri.
\nPe c\u00e2nd Bulgaria sau Serbia erau parte din Imperiul Otoman.<\/p>\n

\t\t\tDe la \u201eproblem\u0103 oriental\u0103\u201d la putere regional\u0103<\/p>\n

E
\nmult spus c\u0103 am devenit o putere regional\u0103 sub Carol I?<\/p>\n

Nu,
\nn-a\u0219 spune c\u0103 ar fi o exagerea. Sigur, nu eram la nivelul Fran\u021bei,
\nAustro-Ungariei, Rusiei, dar \u00eencepeam s\u0103 cont\u0103m m\u0103car la nivel
\nregional. \u0218i asta face ca noi s\u0103 fim, dup\u0103 1878, o putere
\nregional\u0103, o mic\u0103 putere regional\u0103. \u0218i, dup\u0103 1881, intr\u0103m \u00een
\nacest joc al alian\u021belor. Cum v-am spus, din 1883 eram alia\u021bi cu
\nGermania, \u00eempotriva Rusiei. Dar, bine, alian\u021ba era defensiv\u0103. \u0218i
\nItalia era parte din aceea\u0219i alian\u021b\u0103, fiindc\u0103 Italia se temea de
\nFran\u021ba. Noi ne temeam de Rusia. Dar alian\u021ba era una defensiv\u0103.
\nAstfel \u00eenc\u00e2t, \u00een Primul R\u0103zboi Mondial, Austro-Ungaria a atacat
\nSerbia \u0219i atunci a picat sistemul defensiv. \u0218i atunci nici noi,
\nnici italienii, n-am mai fost obliga\u021bi s\u0103 intr\u0103m de partea
\nGermaniei \u00een r\u0103zboi, pentru c\u0103 Austro-Ungaria atacase prima.
\nAtacase Serbia. \u0218i, cum am spus, devenim \u0219i noi subiect de politic\u0103
\nextern\u0103, nu mai suntem obiect.<\/p>\n

\t\t\t
\n \u201eTactica Du\u0219manului\u201d. De ce politicienii ne vor radicaliza\u021bi \u0219i obosi\u021bi \u00eenaintea mo\u021biunii. Analiza unui expert \u00een strategii de comunicare<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Dac\u0103
\n\u00een plan extern imaginea Rom\u00e2niei s-a schimbat mult \u00een bine \u00een
\nacei ani, exact ce s-a schimbat concret \u00een via\u021ba rom\u00e2nului de r\u00e2nd
\ndup\u0103 ob\u021binerea independen\u021bei \u0219i dup\u0103 1881?<\/p>\n

Aici
\ne un fenomen foarte interesant. \u00cen lumea urban\u0103, progresul a fost
\nfoarte mare. Adic\u0103 schimbarea Rom\u00e2niei se produce la nivelul
\nora\u0219ului, la nivelul t\u00e2rgurilor mai mici. Rom\u00e2nia devine
\ncosmopolit\u0103 \u00eentr-un fel. Adic\u0103 ora\u0219ele astea din Dobrogea,
\nora\u0219ele de la Dun\u0103re, gen Gala\u021bi, Br\u0103ila, chiar la mare,
\nConstan\u021ba ca atare, care \u00eencepe o dezvoltare la sf\u00e2r\u0219itul
\nsecolului XIX, inclusiv cu marele nostru arhitect, cel care a
\nconstruit podul de la Cernavod\u0103, Anghel Saligny. De exemplu,
\nConstan\u021ba intr\u0103 \u00eentr-un proces mare de dezvoltare la sf\u00e2r\u0219itul
\nsecolului XIX. La fel, ora\u0219ele astea, Br\u0103ila, Gala\u021bi, erau foarte
\ncosmopolite. \u00cen Moldova aveam comunit\u0103\u021bile de evrei. \u0218i armeni,
\nde asemenea, \u00een multe zone din \u021bar\u0103, comer\u021bul era la evrei \u0219i la
\narmeni. Aveam \u0219i greci, erau \u00een sudul \u021b\u0103rii, erau \u00een arend\u0103.
\nRom\u00e2nia era o \u021bar\u0103 cosmopolit\u0103, dar la nivelul ora\u0219elor. \u00cen
\nlumea satului, din p\u0103cate, am avut r\u0103scoale. Fiind la sf\u00e2r\u0219itul
\nsecolului XIX, am avut mici r\u0103scoale, dar mai ales r\u0103scoala din
\n1907, care ne arat\u0103 c\u0103 dezvoltarea societ\u0103\u021bii rurale r\u0103m\u0103sese
\nmult \u00een urm\u0103. Adic\u0103 s\u0103 ne g\u00e2ndim cum citim noi ast\u0103zi piesele
\nlui Caragiale, care ne arat\u0103 lumea urban\u0103 cu plusurile \u0219i
\nminusurile ei, dar \u00een acela\u0219i timp la sate era \u00eenapoiere din toate
\npunctele de vedere, \u0219i mai ales tehnologic. \u021a\u0103ranii \u00eenc\u0103 munceau
\ncu greu \u0219i asta a dus la r\u0103scoale, \u00een jur de 1890, apoi la 1907,
\nam avut r\u0103scoale serioase \u00een mediul rural. Nu mai vorbim de \u0219tiin\u021ba
\nde carte p\u00e2n\u0103 la Primul R\u0103zboi Mondial. Probabil c\u0103 aproximativ 3
\nsau 4 rom\u00e2ni din 10 \u0219tiau s\u0103 citeasc\u0103, ceea ce e foarte, foarte
\ndramatic.<\/p>\n

\t\t\tMo\u0219tenirea monarhiei pentru Rom\u00e2nia<\/p>\n

Cum
\nar\u0103ta Rom\u00e2nia sf\u00e2r\u0219itului de secol XIX \u2013 \u00eenceputului de secol
\nXX \u00een plan economic \u0219i cultural? Am avut un progres constant?<\/p>\n

F\u0103r\u0103
\n\u00eendoial\u0103, sigur c\u0103 da. Cu siguran\u021b\u0103. Rom\u00e2nia a intrat \u00eentr-o
\ndezvoltare accelerat\u0103 dup\u0103 1866. Sau, \u00eentr-un fel, s\u0103 o lu\u0103m de
\nla Alexandru Ioan Cuza. Pentru c\u0103 Alexandru Ioan Cuza totu\u0219i pune
\nbazele acestor reforme. Carol I le continu\u0103 \u0219i dezvoltarea a fost
\nspectaculoas\u0103. Dar, repet, preponderent \u00een lumea ora\u0219ului, care
\ndevine mai activ\u0103, mai dinamic\u0103, apar averi, apar construc\u021bii
\nimpresionante. La sf\u00e2r\u0219it de secol XIX apar palate de stil european
\n\u00een ora\u0219ele noastre. Se dezvolt\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m\u00e2ntul, e genera\u021bia
\nlui Spiru Haret. \u0218i se dezvolt\u0103 armata, se dezvolt\u0103 Banca
\nNa\u021bional\u0103. Dar, mereu e un handicap \u00een lumea asta a satului, care
\nera \u00eenc\u0103 preponderent s\u0103rac, popula\u021bia mai pu\u021bin educat\u0103, munca
\nfoarte grea. \u0218i accesul la s\u0103n\u0103tate sau la cultur\u0103 \u00een lumea
\nsatului era destul de problematic.<\/p>\n

\t\t\t\"Cernavod\u0103<\/p>\n

Cernavod\u0103 Podul \u201eRegele Carol I\u201d. FOTO: Colectie Arhivele Nationale<\/p>\n

Dup\u0103
\ncei trei \u201emagici\u201d 10, datele care au schimbat \u0219i au influen\u021bat
\ndecisiv istoria Rom\u00e2niei, au urmat anii negri ai comunismului. Dar
\n\u00eentorc\u00e2ndu-ne la mo\u0219tenirea monarhiei, dac\u0103 ar fi s\u0103 extrage\u021bi
\nun singur moment de gra\u021bie din Rom\u00e2nia principilor \u0219i a regilor,
\nla care v-a\u021bi opri?<\/p>\n

Toate
\nsunt importante, dar mie mi se pare totu\u0219i c\u0103 momentul de maxim\u0103
\ngra\u021bie, de v\u00e2rf de form\u0103 al monarhiei a fost totu\u0219i \u00eencoronarea
\nregilor no\u0219tri la Alba Iulia dup\u0103 Primul R\u0103zboi Mondial. A fost
\nperioada \u00een care \u00eentr-un fel p\u0103rea c\u0103 nimic r\u0103u nu se mai poate
\n\u00eent\u00e2mpla. Monarhia era stabil\u0103. Ferdinand \u0219i Maria aveau copii.
\nPrin\u021bul mo\u0219tenitor, cu bunele \u0219i relele lui, era Carol. F\u0103cuse el
\nmici aventuri \u00een timpul r\u0103zboiului cu c\u0103s\u0103toria lui la Odessa,
\ndar \u00een fine nu exista pres\u0103 de scandal atunci \u0219i f\u0103r\u0103 \u00eendoial\u0103
\nc\u0103 la momentul \u00eencoron\u0103rii de la Alba Iulia rom\u00e2nii nici nu \u0219tiau
\nce f\u0103cuse prin\u021bul mo\u0219tenitor Carol, ce aventuri avusese \u00een 1918.
\nDar \u00een momentul acela monarhia din Rom\u00e2nia era, putem spune, cea
\nmai puternic\u0103 din Balcani. Adic\u0103 atunci c\u00e2nd un prin\u021b al Greciei
\nsau al Serbiei se c\u0103s\u0103torea cu o rom\u00e2nc\u0103 sau cum a fost cazul cu
\nPrincipesa Greciei pe care a luat-o Carol al II-lea, \u00een avantaj erau
\ns\u00e2rbii \u0219i grecii c\u0103 se \u00eenrudeau cu familia monarhic\u0103 din
\nRom\u00e2nia, care era mai tare dec\u00e2t monarhiile din Grecia sau din
\nIugoslavia.<\/p>\n

\t\t\tNe-am putea \u00eentoarce c\u00e2ndva la monarhie<\/p>\n

Dac\u0103
\nar fi s\u0103 ne raport\u0103m azi la prezent, ce rol mai poate juca Casa
\nRegal\u0103 \u00een Rom\u00e2nia? Ar fi trebuit s\u0103 ne \u00eentoarcem la monarhie
\nc\u00e2nd am avut ocazia?<\/p>\n

E
\nfoarte greu de spus acum… Eu regret c\u0103 nu s-a discutat la noi ceva
\nmai serios dup\u0103 ’89. \u00cemi dau seama c\u0103 poate era greu de imaginat,
\nfiindc\u0103 la noi cei care au luat puterea \u00een 1990 au fost totu\u0219i o
\narip\u0103 reformat\u0103 a Partidului Comunist. \u0218i cred c\u0103 \u0219i leg\u0103turile
\nlor cu Uniunea Sovietic\u0103 erau foarte clare atunci. Acum ni se pare
\nmai greu de acceptat, dar genera\u021bia asta a lui Ion Iliescu a venit
\npe m\u00e2n\u0103 cu ce se \u00eent\u00e2mpla \u00een Uniunea Sovietic\u0103. \u0218i \u0103sta e
\nmotivul pentru care noi nu ne-am \u00eentors la monarhie. Probabil normal
\nar fi fost s\u0103 ne \u00eentoarcem la monarhie, dar societatea nu mai era
\npreg\u0103tit\u0103 dup\u0103 40 de ani. Dar cred c\u0103 asta a fost o pierdere,
\npentru c\u0103 eu v\u0103d \u0219i \u00een Europa, monarhiile sunt totu\u0219i mult mai
\nstabile dec\u00e2t republicile.<\/p>\n

Vedem
\nc\u0103 \u00een alte \u021b\u0103ri persist\u0103 monarhii extrem de stabile, fie c\u0103
\nvorbim de Regatul Unit, de statele din nordul Europei, Suedia,
\nNorvegia \u0219i Danemarca, dar \u0219i mai la sud, \u00een Spania. Ce au aceste
\nstate \u0219i ce lipse\u0219te Europei de Est \u00een percep\u021bia ideii de
\n\u201emonarhie constitu\u021bional\u0103\u201d ca garant al democra\u021biei?<\/p>\n

Foarte
\ncomplicat de spus… S\u0103 spunem c\u0103 au alte societ\u0103\u021bi, poate
\ng\u00e2ndesc altfel. Apoi, nimic nu este definitiv nici \u00een Rom\u00e2nia,
\nprobabil. Poate c\u0103 este doar o parantez\u0103 asta \u00een care ac\u021bion\u0103m
\nacum. Poate c\u0103 o alt\u0103 genera\u021bie \u00ee\u0219i va pune problema, c\u0103 o va
\nface serios. S-ar putea ca o alt\u0103 genera\u021bie s\u0103-\u0219i pun\u0103 problema
\n\u00een al\u021bi termeni. Adic\u0103 eu nu cred c\u0103 la noi e partida asta dintre
\nmonarhie \u0219i republic\u0103, eu nu cred c\u0103 este jucat\u0103 odat\u0103 pentru
\ntotdeauna. Dac\u0103 \u00eentr-un moment sau altul, nici nu conteaz\u0103 at\u00e2t
\nde mult c\u00e2nd, rom\u00e2nii \u00ee\u0219i vor pune serios aceast\u0103 problem\u0103,
\npoate c\u0103 vor dori s\u0103 se \u00eentoarc\u0103 la monarhie. Poate c\u0103 vor vedea
\no rezolvare \u00een ea. \u0218i poate chiar va reprezenta o rezolvare pentru
\nRom\u00e2nia.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Istoricul Adrian Cioroianu explic\u0103, \u00eentr-un interviu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, de ce data de 10 mai e una esen\u021bial\u0103 pentru…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":176717,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[24417,32,33,3715,31,229,36,37,27,20706,230,34,35,10193,25,533,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-176716","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-adrian-cioroianu","9":"tag-breaking-news","10":"tag-breakingnews","11":"tag-carol-i","12":"tag-cele-mai-populare-subiecte","13":"tag-exclusiv","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-independenta","18":"tag-interviu","19":"tag-latest-news","20":"tag-latestnews","21":"tag-monarhie","22":"tag-news","23":"tag-razboi","24":"tag-ro","25":"tag-romana","26":"tag-romania","27":"tag-romanian","28":"tag-stiri","29":"tag-titluri","30":"tag-top-stories","31":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116548774469834307","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/176716","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=176716"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/176716\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/176717"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=176716"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=176716"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=176716"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}