![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776166087_551_Loader5.gif\")
<\/p>\n\t<\/p>\n
12 Mai 2026, 20:26
Redac\u0163ia PiataAuto.md<\/p>\n
\t\t\t\t\t\tIndustria european\u0103 a tehnologiilor hi-tech, menite s\u0103 impulsioneze tranzi\u0163ia la o economie decarbonizat\u0103, bazat\u0103 pe energie regenerabil\u0103, mai are parte de o veste trist\u0103. Dup\u0103 ce anul trecut compania Northvolt, care trebuia s\u0103 devin\u0103 cel mai mare produc\u0103tor european de baterii, a falimentat, fiind \u00een cele din urm\u0103 v\u00e2ndut\u0103<\/a> unui start-up american cu perspective \u00eendoielnice, dup\u0103 ce acum o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 \u015fi compania Morrow, primul produc\u0103tor european de baterii LFP, a falimentat<\/a>, ieri suedezii au aflat cu stupoare c\u0103 Liquid Wind, compania care construia cele mai mari fabrici de combustibil sintetic din Europa, a falimentat subit, de\u015fi cu c\u00e2teva zile mai devreme aplicae pentru un permis de mediu la fabrica sa \u015fi anun\u0163a c\u0103-\u015fi extinde planurile, scrie publica\u0163ia suedez\u0103 CarUp<\/a>. \u015eeful companiei, Claes Fredriksson, spune acum c\u0103 Europa are toate \u015fansele s\u0103 r\u0103m\u00e2n\u0103 f\u0103r\u0103 aceast\u0103 industrie, din cauza lipsei de clien\u0163i la nivel interna\u0163ional pentru combustibilii sintetici produ\u015fi \u00een Europa la pre\u0163 mai mare, fa\u0163\u0103 de cei din China, iar pe termen lung asta ar putea submina pozi\u0163ia strategic\u0103 a Europei.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tLiquid Wind e o companie suedez\u0103 specializat\u0103 \u00een produc\u0163ia de carburan\u0163i sintetici, \u00een special metanol, din surse regenerabile, \u00een special din electricitate provenit\u0103 de la parcurile eoliene. Metanolul urma s\u0103 fie livrat \u00een industria maritim\u0103, pentru a fi folosit de navele echipate cu motoare de tehnologie nou\u0103, capabil\u0103 s\u0103 ruleze pe metanol, asigur\u00e2ndu-le astfel zero emisii acestora. Iar strategia companiei prevedea \u015fi produc\u0163ia de combustibil sintetic de avia\u0163ie. Prin urmare, miza era uria\u015f\u0103 \u2014 o companie european\u0103 gigantic\u0103 urma s\u0103 asigure dou\u0103 industrii cheie \u2014 cea de transporturi maritime \u015fi cea de transporturi aeriene \u2014 cu carburan\u0163i sintetici, produ\u015fi doar din energie regenerabil\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tMetanolul e unul combustibilii sintetici ce poate fi produs cel mai simplu ca num\u0103r de reac\u0163ii \u015fi procese. Efectiv, e nevoie de hidrogen curat \u015fi de CO2 captat din aer sau de la fermentarea masei vegetale, pentru a derula reac\u0163ia de produc\u0163ie a metanolului CH3OH, \u00een rezultat mai gener\u00e2ndu-se \u015fi ap\u0103, care poate fi din nou refolosit\u0103 pentru a suplini apa necesar\u0103 produc\u0163ie de hidrogen.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tDeci, la nivel industrial o fabric\u0103 de produc\u0163ie de metanol trebuie s\u0103 produc\u0103 hidrogenul \u00eent\u00e2i, prin electroliz\u0103, folosind electricitate din surse regenerabile, \u015fi \u00een paralel s\u0103 capteze CO2-ul, dup\u0103 care asigure reac\u0163ia acestor dou\u0103 elemente pentru a ob\u0163ine metanolul la final. Metanolul are atom de carbon \u00een el \u015fi va emite CO2 la ardere, doar c\u0103 acest CO2 va fi egal cu cel captat din atmosfer\u0103 ini\u0163ial, la produc\u0163ia lui, iar bilan\u0163ul final de CO2 ad\u0103ugat \u00een atmosfer\u0103 va fi zero. Pentru industria maritim\u0103, caracteristicile mai bune ale metanolului de a fi transportat \u00een form\u0103 lichid\u0103 \u00eel fac un combustibil mult mai atractiv dec\u00e2t hidrogenul \u015fi apropiat de amoniac.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Motor naval cu metanol, dezv\u0103luit de poduc\u0103torul elve\u0163ian WinGD<\/p>\n Iar \u00eentruc\u00e2t industria maritim\u0103 are \u00een fa\u0163\u0103 restric\u0163ii de emisii de respectat, tehnologiile motoarelor pe amoniac \u015fi pe metanol s-au impus drept cele mai viabile op\u0163iuni. Respectiv, e nevoie \u015fi de fabrici imense, care ar produce aceste cantit\u0103\u0163i de amoniac \u015fi de metanol, care vor fi necesare industriei maritime \u00een urm\u0103torii ani.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tEuropenii de la Liquid Wind au fost printre primii din lume care au conceptualizat ideea unei fabrici gigantice, iar pe parcursul anilor 2020-2021 au coagulat ceea ce a devenit Liquid Wind, cu formarea unui consor\u0163iu industrial \u00een care participau mai companii cu experien\u0163\u0103, inclusiv Siemens Energy, companie care are capacitatea de produc\u0163ie la scar\u0103 industrial\u0103 a instala\u0163iilor de hidroliz\u0103 pentru produc\u0163ia de hidrogen, cu unul din cele mai mari randamente<\/a> din lume, de 52,5 kWh de electricitate necesari pentru produc\u0163ia a 1 kg de hidrogen.<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: Fabricare de instala\u0163ii de produc\u0163ie a hidrogenului<\/p>\n \u00cen 2022 a fost prezentat \u015fi proiectul celei mai mari fabrici de produc\u0163ie de carburan\u0163i sintetici din Europa, localizat\u0103 \u00een Ornskoldsvik, Suedia, care trebuia s\u0103 fie construit\u0103 \u00een 2024 \u015fi trebuia s\u0103 produc\u0103 50.000 tone de metanol sintetic din surse generabile anual. Proiectul fabricii necesita 1,5 miliarde de euro investi\u0163ii totale, cu sus\u0163ineri par\u0163iale din banii statului suedez \u015fi cei ai UE.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tProiectul fabricii era g\u00e2ndit inteligent, \u00een parteneriat cu o central\u0103 de \u00eenc\u0103lzire centralizat\u0103 din Suedia, prin care acea fabric\u0103 urma s\u0103-i furnizeze centralei CO2-ul \u015fi aburii rezulta\u0163i de la arderea gunoiului pentru \u00eenc\u0103lzirea centralizat\u0103, acel CO2 fiind considerat verde, \u015fi constituind sursa de CO2 necesar\u0103 pentru produc\u0163ia de metanol. \u00cen acela\u015fi timp, fabrica de metanol ar fi furnizat \u00eenapoi c\u0103ldura degajat\u0103 de instala\u0163iile de produc\u0163ie a hidrogenului, acea c\u0103ldur\u0103 fiind astfel folosit\u0103 la \u00eenc\u0103lzirea centralizat\u0103 a regiunii.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tAmploarea mare a fabricii presupunea c\u0103 ea va consuma anual 550 GWh de electricitate din parcurile eoliene, la care se mai ad\u0103ugat 140 GWh de energie termic\u0103 sub form\u0103 de abur procesat \u015fi 380 GWh sub form\u0103 de c\u0103ldur\u0103 rezidual\u0103. Toat\u0103 aceast\u0103 cantitate de energie consumat\u0103 ar fi \u00eentors o parte din energia termic\u0103 \u00een sistem \u015fi ar fi produs cele 50.000 tone de metanol pe an.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tTot atunci, \u00een 2022, c\u00e2nd acest proiect ambi\u0163ios al fabricii uria\u015fe a prins contur, compania danez\u0103 Orsted a achizi\u0163ionat 45% din Liquid Wind. Era un semnal major de \u00eencredere, or, Orsted era la acel moment cea mai mare companie din lume dezvoltatoare de proiecte de energie regenerabil\u0103, \u00een special parcuri eoliene maritime. Orsted investea sute de milioane de euro sau chiar miliarde per proiect, deci era un juc\u0103tor puternic din pia\u0163\u0103, care era \u00een mod evident interesant \u015fi capabile \u015fi de o integrare pe vertical\u0103, prin care electricitatea din surse eoliene ar fi venit de la parcurile sale din Marea Nordului sau Marea Baltic\u0103. \u00cen contextul acestor evolu\u0163ii din 2022-2023, \u015fi gigantul Maersk \u015fi-a manifestat inten\u0163ia de a cump\u0103ra cantit\u0103\u0163i mari de metanol pentru navele sale, atunci c\u00e2nd fabrica va deveni opera\u0163ional\u0103, iar Maersk va avea nave care s\u0103 opereze cu metanol. Suna ca un context perfect, care promitea pionieratul europenilor \u00een aceast\u0103 industrie, \u00een care ace\u015ftia putea furniza carburan\u0163i sintetici c\u0103tre una din industriile majore, f\u0103r\u0103 a extrage nimic din p\u0103m\u00e2nt, ci doar folosind for\u0163a v\u00e2ntului \u015fi tehnologiile inteligente.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tDoar c\u0103 \u00een 2024, Orsted a anun\u0163at c\u0103 nu mai poate investi \u00een aceast\u0103 fabric\u0103 uria\u015f\u0103 e carburan\u0163i sitetici din Suedia. Vestea dat\u0103 de Orsted venise dup\u0103 ce compania danez\u0103 a anulat<\/a> dou\u0103 parcuri eoliene imense de l\u00e2ng\u0103 coasta estic\u0103 a SUA \u2014 Ocean Wind 1 \u015fi Ocean Wind 2, de 1,1 GW \u015fi 1,15 GW \u2014 blam\u00e2nd infla\u0163ia \u015fi costurile mari, care fac acele proiecte lipsite de viabilitate, pierz\u00e2ndu-se 100 milioane de dolari garan\u0163ie, depuse compania danez\u0103. Chiar dac\u0103 mai t\u00e2rziu aceste proiecte au fost reluate<\/a> dup\u0103 ce autorit\u0103\u0163ile din New York au m\u0103rit pre\u0163ul de achizi\u0163ie al electricit\u0103\u0163ii, a urmat o perioad\u0103 de instabilitate major\u0103 pentru proiectele Orsted din SUA, care au f\u0103cut ca aceast\u0103 companie danez\u0103 s\u0103 aib\u0103 de suferit. \u015ei \u00een contextul unei pie\u0163e tot mai volatile fa\u0163\u0103 de perspectivele carburan\u0163ilor sintetici, Orsted a decis c\u0103 anuleaz\u0103 proiectul fabricii Liquid Wind din Ornskoldsvik.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tCompania suedez\u0103 nu a renun\u0163at, \u00eens\u0103, \u015fi a anun\u0163at ulterior multe alte proiecte de fabrici chiar mai mari \u00een Suedia \u015fi Finlanda. \u00cen Sundsvall era preconizat\u0103 o fabric\u0103 de 100.000 tone de metanol anual, \u00een Umea \u00eenc\u0103 una de capacitate identic\u0103, la fel ca \u015fi \u00een Ostersund, cu \u00eenc\u0103 100 mii tone. O alt\u0103 fabric\u0103 de 100.00 tone urma s\u0103 fie construit\u0103 \u00een Naantali, Finlanda. Toate erau concepute \u00een parteneriate cu centrale care genereaz\u0103 CO2 \u0084verde\u0094 ce poate fi u\u015for captat. Iar partea curioas\u0103 e c\u0103 p\u00e2n\u0103 \u015fi fabrica anulat\u0103 de Orsted, din Ornskoldsvik, a fost reconfirmat\u0103 \u00een 2025 \u00een planurile companiei, la o capacitate de peste 100.000 tone anual, deci mai mult dec\u00e2t dublu dec\u00e2t planurile ini\u0163iale, ea r\u0103m\u00e2n\u00e2nd cu statutul de a fi cea mai mare. Aceste 5 fabrici \u00eensumat peste 500.000 tone anual de capacitate.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tIar paradoxul e c\u0103 doar s\u0103pt\u0103m\u00e2na trecut\u0103 Liquid WInd a aplicat la ob\u0163inerea permisului de mediu pentru aceast\u0103 fabric\u0103 din Ornskoldsvik, anun\u0163\u00e2nd \u015fi sursele de finan\u0163are din fonduri suedeze \u015fi europene, dar \u015fi capital de pia\u0163\u0103 pentru noua fabric\u0103. \u015ei iat\u0103 c\u0103 acum, la doar o s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103 distan\u0163\u0103, Liquid Wind a falimentat subit, iar \u015feful companiei, Claes Fredriksson, trage semnale de alarm\u0103 c\u0103 Europa pierde aceast\u0103 industrie \u00een fa\u0163a Chinei.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\tFoto: \u015eeful companiei Wind Liquid, Claes Fredriksson<\/p>\n El a recunoscut c\u0103 insolven\u0163a a venit pentru c\u0103 realit\u0103\u0163ile economice au ajuns din urm\u0103 compania, care a r\u0103mas f\u0103r\u0103 bani, chiar dac\u0103 proiectele sale sunt grandioase \u015fi au aprob\u0103ri birocratice, ba chiar \u015fi de finan\u0163\u0103ri viitoare. \u015ei el spune c\u0103 aceast\u0103 industrie strategic\u0103, \u015fi implicit compania sa, au nevoie de sus\u0163inere puternic\u0103 din partea statului pentru a putea rezista, or, altfel, \u0084dac\u0103 nu producem noi ace\u015fti combustibili \u00een scurt timp ne vom pomeni c\u0103 tot China domin\u0103 \u015fi aceast\u0103 industrie, gra\u0163ie subven\u0163iilor de stat, iar noi vom cump\u0103ra combustibil de la ei\u0094.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n \t\t\t\t\t\t\u00cen 2024, mai t\u00e2rziu dec\u00e2t proiectele Liquid Wind, China anun\u0163a<\/a> c\u0103 va construi cea mai mare fabric\u0103 din lume de hidrogen, din care s\u0103 produc\u0103 apoi amoniac verde \u015fi metanol. Fabrica trebuia s\u0103 aib\u0103 o capacitate de a produce 110.000 tone de hidrogen anual, din care s\u0103 produc\u0103 600.000 tone de amoniac verde \u015fi 60.000 tone de metanol. \u015ei acum c\u00e2teva luni fabrica a fost definitivat\u0103, acum av\u00e2nd loc procese de testare a produc\u0163iei. Deci, \u00een timp ce suedezii de la Liquiq Wind au fost primii \u00een viziunea de a avea o asemenea fabric\u0103, \u015fi s-au tot apucat de aprobat proiecte, chinezii au \u015fi construit-o pe a lor \u00eentre timp, demar\u00e2nd ulterior \u015fi alte proiecte.<\/p>\n \n\t\t\t\t\t\tPrin urmare, \u015feful Liquid Wind are dreptate c\u0103 tot chinezii ar putea domina \u015fi aceast\u0103 industriei. Doar c\u0103 motivele de ce aceste fabrici din Europa n-au fost duse la bun sf\u00e2r\u015fit nu \u0163in de ceea ce au f\u0103cut chinezii, ci mai degrab\u0103 de ce n-au f\u0103cut europenii, l\u0103s\u00e2ndu-se devansa\u0163i. Ce se va \u00eent\u00e2mpla acum, odat\u0103 cu insolven\u0163a, e neclar, dar pu\u0163ini investitori ar vrea s\u0103 intre acum, probabil, \u00een sus\u0163inerea unei companii care are doar permise de a construi fabrici, dar niciuna func\u0163ional\u0103.\n\t\t\t\t\t<\/p>\n
![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776166087_50_like_news.png\")
<\/a><\/p>\n![](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776166088_826_nwlstatRd.png\")
<\/p>\n![\"\u00cenapoi\"](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/04\/1776166089_604_nwback.png\" "\\"\u00cenapoi\\"")
<\/a><\/p>\n