![\"Doi](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2026\/05\/1778728510_354_index.jpeg\")
<\/p>\nRecesiunea economic\u0103 \u00een care tocmai a intrat Rom\u00e2nia este efectul \u201edezm\u0103\u021bului bugetar din ultimii 7-8 ani\u201d \u0219i al \u201echeltuielilor enorme ale statului din anii 2023-2024\u201d, potrivit anali\u0219tilor consulta\u021bi de \u201eAdev\u0103rul\u201d, care au explicat c\u0103 va fi dificil de ie\u0219it din aceast\u0103 criz\u0103.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Recesiunea este efectul \u201edezm\u0103\u021bului bugetar din ultimii 7-8 ani\u201d<\/p>\n
publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n
Rom\u00e2nia a intrat oficial \u00een recesiune <\/a>miercuri 13 mai, dup\u0103 ce INS a revizuit sc\u0103derea economic\u0103 din trimestrul 3 al anului trecut de la 0,1% la 0% \u0219i a revizuit \u00een cre\u0219tere de la 98,2% la 98% sc\u0103derea PIB din trimestrul 4, indic\u00e2nd o sc\u0103dere economic\u0103 de 0,2% pentru primul trimestru din acest an, fa\u0163\u0103 de precedentul.<\/p>\n Produsul intern brut a sc\u0103zut \u00een trimestrul I 2026 cu 1,5%, fa\u0163\u0103 de acela\u015fi trimestru din anul 2025.<\/p>\n Astfel, Rom\u00e2nia a \u00eenregistrat dou\u0103 trimestre consecutive de sc\u0103dere economic\u0103 (trimestrul 4 din 2025 \u015fi primul trimestru din 2026), ceea ce indic\u0103 recesiunea economic\u0103.<\/p>\n \u00cen paralel, datele publicate miercuri de INS arat\u0103 o cre\u0219tere accelerat\u0103 a infla\u021biei din luna aprilie, care a ajuns la 10,7%, dup\u0103 ce \u00een luna martie era de 9,87%, iar \u00een februarie de 9,3%, cele mai mari scumpiri \u00eenregistr\u00e2ndu-se la energia electric\u0103 – 54,18%, chirii 44% \u0219i\u00a0motorin\u0103 32,68%.<\/a><\/p>\n \t\t\tNegrescu: Criza este efectul dezm\u0103\u021bului bugetar din ultimii 7-8 ani<\/p>\n \u201eRom\u00e2nia este un pacient aflat la terapie intensiv\u0103 care resimte boala economic\u0103 pe care o are de at\u00e2t timp \u0219i politicienii nu au rezolvat-o.\u00a0Este efectul dezm\u0103\u021bului bugetar din ultimii 7 – 8 ani ai celor de la Guvernare\u201d, a declarat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d analistul Adrian Negrescu.<\/p>\n Potrivit acestuia, cre\u0219terea infla\u021biei la 10,7% din luna aprilie este rezultatul cre\u0219terii pre\u021bului la energia electric\u0103 \u0219i a gazelor naturale pentru firme, dup\u0103 liberalizarea de la 1 aprilie, la care s-a ad\u0103ugat \u0219i scumpirea carburan\u021bilor.<\/p>\n \u201e\u00cen esen\u021b\u0103, este nota de plat\u0103 a modului catastrofal \u00een care politicienii ne-au pozi\u021bionat din punct de vedere economic\u201d, a declarat Negrescu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n Acesta a ad\u0103ugat c\u0103 o veste bun\u0103 ar putea veni abia \u00een lunile septembrie – octombrie, c\u00e2nd \u00een calculul infla\u021biei nu vor mai fi incluse \u0219i lunile iulie \u0219i august 2025 c\u00e2nd pia\u021ba energiei electrice s-a liberalizat \u0219i a crescut TVA. \u201eDin septembrie – octombrie, infla\u021bia se va mai tempera, ajung\u00e2nd la 5-6%. Nu va mai fi o cre\u0219tere de pre\u021b la energia electric\u0103 de aproape 60% \u0219i nici cre\u0219terea de TVA de anul trecut\u201d, a spus analistul, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 infla\u021bia \u021bine foarte mult cont de pre\u021burile de la utilit\u0103\u021bi \u0219i produsele nealimentare, acolo unde costurile logistice au crescut din cauza scumpirii carburan\u021bilor. \u201ePartea bun\u0103 este c\u0103 firmele nu-\u0219i vor mai per mite s\u0103 scumpeasc\u0103 produsele, pentru c\u0103 deja a sc\u0103zut foarte mult consumul \u0219i ar r\u0103m\u00e2ne cu marfa nev\u00e2ndut\u0103\u201d, a explicat Negrescu.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n El a ad\u0103ugat c\u0103 se a\u0219teapt\u0103 ca \u00een luna mai infla\u021bia s\u0103 fie mai mare de 11%, dar se va tempera ulterior. \u201eMai avem mult p\u00e2n\u0103 s\u0103 ie\u0219im din criz\u0103 \u0219i va fi dificil\u201d, a ad\u0103ugat Negrescu.<\/p>\n \t\t\tCodirla\u0219u: Recesiunea este efectul cheltuielilor enorme din 2023 \u0219i 2024<\/p>\n La r\u00e2ndul s\u0103u, analistul Adrian Codirla\u0219u a explicat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103 aceast\u0103 recesiune este efectul cheltuielilor enorme din an ii 2023 \u0219i 2024.<\/p>\n \u201eSuntem \u00een recesiune. INS a revizuit sc\u0103derea economic\u0103 din trimestrul 3 al anului trecut de la 0,1% la 0%, dar avem sc\u0103dere economic\u0103 \u00een trimestrul 4 din 2025 \u0219i \u00een primul trimestru din 2026. Suntem \u00een recesiune pentru c\u0103 am avut cheltuieli mari \u00een 2023 \u0219i 2024 care trebuie acoperite. Plus c\u0103 a sc\u0103zut puterea de cump\u0103rare \u0219i implicit consumul, care este cea mai important\u0103 parte din PIB\u201d, a declarat Codirla\u0219u pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n Preciz\u00e2nd c\u0103 \u201erecesiunea \u0219i infla\u021bia ridicat\u0103 este cea mai nefericit\u0103 combina\u021bie\u201d, analistul a afirmat c\u0103 \u201eRom\u00e2nia nu are \u00eencotro, trebuie s\u0103 pl\u0103teasc\u0103 pentru cheltuielile mari f\u0103cute \u00een trecut\u201d.<\/p>\n \u201eSitua\u021bia este dificil\u0103 pentru c avem simultan \u0219i infla\u021bie mare \u0219i sc\u0103dere economic\u0103. Va fi greu de ie\u0219it din recesiune, iar politica monetar\u0103 nu este foarte eficient\u0103 la acest capitol. Nu mai avem spa\u021biu fiscal, doar fondurile europene ne mai pot salva\u201d, a declarat el pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d.<\/p>\n Legat de o posibil\u0103 revenire a PIB \u00een trimestrul al doilea, Adrian Codirla\u0219u a explicat pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d c\u0103 \u00een martie \u0219i-a mai revenit consumul, adic\u0103 nu mai exist\u0103 acea sc\u0103dere mare fa\u021b\u0103 de luna martie a anului trecut, ceea ce ar putea \u00eensemna o u\u0219oar\u0103 \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire, f\u0103r\u0103 a se \u00eenregoistra \u00eens\u0103 vreo cre\u0219tere economic\u0103.<\/p>\n \u201eEste posibil s\u0103 fie o sc\u0103dere mai mic\u0103 a PIB fa\u021b\u0103 de cea \u00eenregistrat\u0103 \u00een primul trimestru, dar tot sc\u0103dere economic\u0103 va fi\u201d, a explicat Codirla\u0219u pentru \u201eAdev\u0103rul\u201d, ad\u0103ug\u00e2nd c\u0103 sunt foarte importante datele privind consumului din luna aprilie 2026, fa\u021b\u0103 de aprilie 2025.<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n Politicienii sunt de alt\u0103 p\u0103rere<\/p>\n Petri\u0219or Peiu, liderul senatorilor AUR, a scris pe pagina sa de Facebook c\u0103\u00a0\u201east\u0103zi, economia \u00eei d\u0103 guvernului Bolojan cel mai puternic vot de ne\u00eencredere din politic\u0103 din 2010 \u00eencoace:\u00a0al treilea trimestru de sc\u0103dere economic\u0103 confirmat de Institutul Na\u021bional de Statistic\u0103;\u00a0sc\u0103derea cu 1,7% a economiei \u00een trimestrul I 2026 fa\u021b\u0103 de trimestrul I 2025;\u00a0accelerarea ratei infla\u021biei anualizate la 10,7%;\u00a0sc\u0103derea produc\u021biei industriale cu peste 2% \u00een trimestrul I 2026 fa\u021b\u0103 de trimestrul I 2025.\u00a0\u00a0(…) \u0218i v\u0103 mai spun ceva: nu este o criz\u0103 mondial\u0103 sau european\u0103, este doar criza noastr\u0103, generat\u0103 de ,, noi \u00een\u0219ine ” , ignor\u00e2nd ,,prin noi \u00een\u0219ine „!\u00a0\u00a0De aici \u00eenainte las anali\u0219tii politici s\u0103 judece faptele \u0219i bo\u021bii usr-isti sa sus\u021bin\u0103 \u00een continuare bolojenismul ca negare a realit\u0103\u021bii…\u201d.<\/p>\n \t\t\t <\/a><\/p>\n La r\u00e2ndul s\u0103u, liderul PSD Sorin Grindeanu a sus\u021binut c\u0103 marea reform\u0103 a lui Bolojan este recesiunea.<\/p>\n \u201eNu l-am dat jos pe Bolojan c\u0103 nu ne place monospr\u00e2nceana lui, ci pentru c\u0103 a dus economia \u00een gard. Si o confirm\u0103 INS azi. (…)\u00a0S\u0103 guvernezi cu trei trimestre consecutive de sc\u0103dere economic\u0103 \u0219i s\u0103 duci infla\u021bia de la 5% la aproape 11%, aceasta este marea reform\u0103 a lui Bolojan! Ca s\u0103 explic: \u00eenseamn\u0103 s\u0103 te culci s\u0103n\u0103tos \u0219i s\u0103 te treze\u0219ti mort…din punct de vedere economic. Mai multe detalii despre falimentul produs de Bolojan voi prezenta ast\u0103zi, \u00eentr-o conferin\u021b\u0103 de pres\u0103, la sediul PSD\u201d, a spus el.\u00a0\u00a0<\/p>\n publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n UBB: Vom avea cre\u0219tere economic\u0103 de 2,2% \u00een 2027<\/p>\n \nPe fondul suprapunerii crizelor globale cu instabilitatea politic\u0103 \u201eEconomia publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u00cen \u201ePrimele \t\t\t <\/a><\/p>\n Totodat\u0103, La publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n \u201eAv\u00e2nd
\n De ce cre\u0219te euro \u00een 2026. Leg\u0103tura dintre politic\u0103 \u0219i deprecierea leului<\/p>\n
\nintern\u0103, economia Rom\u00e2niei risc\u0103 s\u0103 intre \u00een acest an \u00eentr-o
\nrecesiune moderat\u0103, sunt de p\u0103rere speciali\u0219tii RoEM-UBB FSEGA,
\ncare estimeaz\u0103 o sc\u0103dere a PIB-ului de 0,5%. Cu toate acestea,
\neconomi\u0219tii RoEM consider\u0103 c\u0103 exist\u0103 premise pentru o revenire
\ngradual\u0103 a economiei: o eventual\u0103 stabilizarea a scenei politice ar
\nputea ajuta la relansarea cre\u0219terii economice, de aceea estim\u0103rile
\npentru 2027 r\u0103m\u00e2n pozitive \u0219i indic\u0103 o cre\u0219tere a PIB-ului
\nRom\u00e2niei de 2,2%.<\/p>\n
\nglobal\u0103 \u0219i cea european\u0103 traverseaz\u0103 o perioad\u0103 dificil\u0103,
\nmarcat\u0103 de suprapunerea mai multor crize \u2013
\nde la
\nr\u0103zboiul din Ucraina \u0219i conflictul din Orientul Mijlociu, p\u00e2n\u0103 la
\ncriza energetic\u0103 \u0219i presiunile infla\u021bioniste. \u00cempreun\u0103, acestea
\ncreeaz\u0103 presiuni majore asupra tuturor economiilor na\u021bionale, iar
\npentru o \u021bar\u0103 str\u00e2ns legat\u0103 de economia mondial\u0103 \u0219i, mai ales,
\nde cea european\u0103, men\u021binerea stabilit\u0103\u021bii interne devine
\nesen\u021bial\u0103. Neput\u00e2nd influen\u021ba \u00een mod semnificativ fenomenele
\nglobale, are nevoie de o stabilitate intern\u0103 c\u00e2t mai sigur\u0103 pentru
\na r\u0103m\u00e2ne c\u00e2t mai rezilient\u0103 economic \u0219i a gestiona efectele
\nmultiplelor crize mondiale\u201d,
\nexplic\u0103 Csaba B\u00e1lint, cercet\u0103tor \u00een cadrul echipei RoEM-UBB
\nFSEGA.<\/p>\n
\naceast\u0103 perioad\u0103, Rom\u00e2nia se confrunt\u0103 cu o accentuat\u0103
\ninstabilitate \u0219i polarizare politic\u0103, care a culminat cu depunerea
\n\u0219i adoptarea mo\u021biunii de cenzur\u0103 \u00een Parlament \u0219i demiterea
\nGuvernului condus de Ilie Bolojan, pe 5 mai 2026. \u00cen astfel de
\ncontexte, incertitudinea politic\u0103 nu este doar o problem\u0103 a clasei
\npolitice, ci se transmite rapid \u00een economie, afect\u00e2nd \u00eencrederea
\ninvestitorilor, am\u00e2n\u00e2nd deciziile de investi\u021bii \u0219i amplific\u00e2nd
\nvolatilitatea pie\u021belor financiare. De asemenea, aceast\u0103 situa\u021bie
\ncomplic\u0103 suplimentar gestionarea deficitului bugetar \u0219i
\nimplementarea reformelor necesare.<\/p>\n
\nefecte au ap\u0103rut imediat dup\u0103 anun\u021barea inten\u021biei de depunere a
\nmo\u021biunii de cenzur\u0103, c\u00e2nd cursul euro a crescut semnificativ,
\nating\u00e2nd, \u00een doar c\u00e2teva zile, un maxim istoric de 5,27 lei.
\nTensiunile s-au transmis rapid \u0219i c\u0103tre pia\u021ba finan\u021b\u0103rii
\ndatoriei publice: costurile de \u00eemprumut ale statului au crescut,
\nspreadurile CDS s-au majorat, indic\u00e2nd o percep\u021bie accentuat\u0103 a
\nriscului suveran, iar perspectiva unei eventuale retrograd\u0103ri a
\nratingului Rom\u00e2niei \u00een categoria \u00abjunk\u00bb
\nde c\u0103tre agen\u021biile de rating r\u0103m\u00e2ne un risc imediat. \u00cen aceste
\ncondi\u021bii, finan\u021barea deficitului devine mai costisitoare, iar
\napetitul investitorilor pentru obliga\u021biunile de stat poate sc\u0103dea,
\namplific\u00e2nd presiunile asupra stabilit\u0103\u021bii financiare \u0219i bugetare
\na Rom\u00e2niei\u201d,
\nspune B\u00e9la-Gergely
\nR\u00e1cz,
\ncercet\u0103tor \u00een
\ncadrul echipei RoEM-UBB FSEGA.<\/p>\n
\n Infla\u021bia a trecut pragul de 10%. Explozie de pre\u021buri la curent (+54%) \u0219i chirii cu 44% mai scumpe \u00een doar un an <\/p>\n
\nconsider\u0103 speciali\u0219tii RoEM-UBB FSEGA, efectele instabilit\u0103\u021bii
\npolitice risc\u0103 s\u0103 fie mult mai persistente \u0219i s\u0103 se reflecte \u00een
\ncele din urm\u0103 \u00eentr-o deteriorare a performan\u021bei economice a \u021b\u0103rii.
\nAstfel, echipa RoEM-UBB FSEGA \u00ee\u0219i revizuie\u0219te semnificativ
\nprognoza privind evolu\u021bia PIB-ului Rom\u00e2niei \u00een 2026, anticip\u00e2nd,
\npentru prima dat\u0103 \u00een acest an, o valoare negativ\u0103, respectiv o
\ncontrac\u021bie economic\u0103.<\/p>\n
\n\u00eenceputul anului, echipa RoEM-UBB FSEGA estima pentru 2026 o u\u0219oar\u0103
\ncre\u0219tere economic\u0103 de 0,8%, sus\u021binut\u0103 \u00een principal de o
\n\u00eembun\u0103t\u0103\u021bire gradual\u0103 a indicatorilor macroeconomici \u00een a doua
\nparte a acestui an. Scenariul avea \u00een vedere diminuarea efectelor
\nm\u0103surilor de austeritate, continuarea consolid\u0103rii fiscale,
\nprocesul de dezinfla\u021bie \u0219i accelerarea utiliz\u0103rii fondurilor
\neuropene, dup\u0103 un debut economic mai slab \u00een primul semestru.
\nPrima revizuire
\na prognozei a avut loc odat\u0103 cu izbucnirea conflictului militar din
\nIran, c\u00e2nd estimarea de cre\u0219tere economic\u0103 a fost redus\u0103 la 0,4%,
\npentru ca, la doar c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni, aceasta s\u0103 fie ajustat\u0103
\ndin nou, la 0,2%.<\/p>\n
\n\u00een vedere contextul global \u0219i instabilitatea politic\u0103 intern\u0103 din
\nRom\u00e2nia, noua noastr\u0103 prognoz\u0103 indic\u0103 o sc\u0103dere a PIB-ului de
\n0,5%, ceea ce ar corespunde unei recesiuni economice moderate pentru
\n\u00eentregul an 2026. Dar, \u00een ciuda acestui scenariu, exist\u0103 totu\u0219i
\nmotive de optimism temperat. Pe termen mai lung, exist\u0103 poten\u021bial
\nde stabilizare a economiei: temperarea infla\u021biei ar putea conduce la
\nredresarea puterii de cump\u0103rare \u0219i a consumului intern, efectele
\nm\u0103surilor fiscale s-ar putea estompa treptat, iar mediul de afaceri
\ns-ar putea adapta noilor realit\u0103\u021bi economice. Totodat\u0103, \u00een
\nipoteza \u00een care Rom\u00e2nia \u00ee\u0219i continu\u0103 procesul de consolidare
\nfiscal\u0103 \u00een mod consecvent, \u00eencrederea investitorilor s-ar putea
\nconsolida, iar condi\u021biile de finan\u021bare a datoriei publice s-ar
\nputea normaliza. Aceste evolu\u021bii ar putea crea premise favorabile
\npentru relansarea cre\u0219terii economice. \u00cen acest context, estimarea
\nnoastr\u0103 pentru anul 2027 r\u0103m\u00e2ne pozitiv\u0103, prognoza indic\u00e2nd o
\ncre\u0219tere a PIB-ului Rom\u00e2niei de 2,2%<\/a>\u201d,
\nconcluzioneaz\u0103 Levente Sz\u00e1sz,
\ncoordonatorul echipei
\nRoEM-UBB FSEGA.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Recesiunea economic\u0103 \u00een care tocmai a intrat Rom\u00e2nia este efectul \u201edezm\u0103\u021bului bugetar din ultimii 7-8 ani\u201d \u0219i al…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":179660,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[14452,448,1126,32,33,31,8139,542,36,37,27,8141,34,35,25,51385,6718,41,40,38,39,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-179659","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-adrian-codirlasu","9":"tag-adrian-negrescu","10":"tag-analiza","11":"tag-breaking-news","12":"tag-breakingnews","13":"tag-cele-mai-populare-subiecte","14":"tag-consumul","15":"tag-criza-economica","16":"tag-featured-news","17":"tag-featurednews","18":"tag-headlines","19":"tag-inflatia","20":"tag-latest-news","21":"tag-latestnews","22":"tag-news","23":"tag-politica-monetara","24":"tag-recesiune","25":"tag-ro","26":"tag-romana","27":"tag-romania","28":"tag-romanian","29":"tag-stiri","30":"tag-titluri","31":"tag-top-stories","32":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116570759255383628","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/179659","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=179659"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/179659\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/179660"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=179659"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=179659"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=179659"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}