{"id":180478,"date":"2026-05-15T08:32:11","date_gmt":"2026-05-15T08:32:11","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/180478\/"},"modified":"2026-05-15T08:32:11","modified_gmt":"2026-05-15T08:32:11","slug":"plan-economic-la-cheie-care-sa-reduca-deficitul-fara-masuri-de-austeritate-modelul-e-inspirat-de-la-tarile-vecine","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/180478\/","title":{"rendered":"Plan economic \u201dla cheie\u201d, care s\u0103 reduc\u0103 deficitul f\u0103r\u0103 m\u0103suri de austeritate. Modelul e inspirat de la \u021b\u0103rile vecine"},"content":{"rendered":"

Profesorul de economie Cornel Ban \u0219i cercet\u0103torul Cristian Pop au venit cu un plan pentru o sc\u0103dere a deficitului la rate mult mai mari dec\u00e2t cele prognozate pentru anul acesta \u00een urma m\u0103surilor de austeritate asumate de Ilie Bolojan<\/a>, ace\u0219tia asigur\u00e2ndu-se c\u0103 echilibrarea bugetului va avea loc \u0219i \u00een anii urm\u0103tori, f\u0103r\u0103 s\u0103 fie nevoie de m\u0103suri care s\u0103 scad\u0103 \u0219i mai mult nivelul de trai.<\/p>\n

Potrivit celor doi, de\u0219i discursul public se concentreaz\u0103 pe problema deficitului, care este foarte grav \u0219i impune g\u0103sirea unei solu\u021bii pentru a evita intrarea \u00een insolvabilitate, realitatea este mai nuan\u021bat\u0103.<\/p>\n

Potrivit studiului<\/a> publicat de Funda\u021bia Friedrich Ebert Stiftung, \u201eproblema este mai profund\u0103 \u0219i mai incomod\u0103 dec\u00e2t face referire Guvernul, fiind vorba, de fapt, de incapacitatea sistematic\u0103 a statului de a colecta la bugetul public ceea ce este deja datorat \u0219i de a reechilibra rela\u021bia munc\u0103-capital\u201d.<\/p>\n

Iar aceast\u0103 nuan\u021b\u0103, sus\u021bin cei doi economi\u0219ti, schimb\u0103 totul, de la instrumentele de politic\u0103 p\u00e2n\u0103 la distribu\u021bia costurilor \u0219i a beneficiilor.<\/p>\n

\u201ePropunem dou\u0103 scenarii alternative la planul de austeritate al lui Ilie Bolojan. Primul este moderat-progresiv, \u00een concordan\u021b\u0103 cu \u021b\u0103rile din regiune, vorbim aici despre Ungaria, Polonia, Slovacia \u0219i Cehia, care ar duce deficitul undeva la 6% din PIB<\/a>. Al doilea scenariu este ceva mai ambi\u021bios \u0219i se inspir\u0103 din modelul nordic \u0219i din Slovenia, care poate s\u0103 duc\u0103 deficitul undeva la 4% din PIB.<\/p>\n

Niciunul dintre aceste dou\u0103 scenarii nu presupune adoptarea vreunor m\u0103suri de austeritate. Tot ceea ce am luat \u00een calcul este reforma \u00eentregului sistem de impozitare, deci m\u0103 refer aici la impozitul de venit, de profit<\/a>, de capital, proprietate \u0219i avere\u201d, a declarat economistul Cristian Pop, \u00een cadrul evenimentului de lansare al studiului.<\/p>\n

Ce m\u0103suri propun cercet\u0103torii, inspira\u021bi de alt\u0103 \u021b\u0103ri din Europa de Est<\/p>\n

SCENARIUL A<\/p>\n

Scenariul A, de urgen\u021b\u0103, este cel adoptat de Guvernul Bolojan prin pachetele de m\u0103suri din 2025 \u0219i \u00eenceputul lui 2026, concentrat pe cre\u0219terea taxelor indirecte \u0219i \u00eenghe\u021barea cheltuielilor.<\/p>\n

De\u0219i a adus o stabilizare pe termen scurt a capacit\u0103\u021bii de refinan\u021bare, efectele sociale \u0219i economice au fost negative: infla\u021bie, cre\u0219tere anemic\u0103 \u0219i o distribu\u021bie inechitabil\u0103 a costurilor.<\/p>\n

\u201e\u00cen acest scenariu, reformele de \u00eembun\u0103t\u0103\u021bire a colect\u0103rii au fost, \u00een cel mai bun caz, timide\u201d, se arat\u0103 \u00een analiz\u0103. M\u0103surile au afectat veniturile mici \u0219i medii, precum \u0219i domenii publice esen\u021biale \u2013 educa\u021bie, cercetare, asisten\u021b\u0103 social\u0103 \u2013 f\u0103r\u0103 o corec\u021bie similar\u0103 a impozit\u0103rii capitalului. Reducerea finan\u021b\u0103rii pentru educa\u021bie \u0219i cercetare, atrag aten\u021bia autorii, va sl\u0103bi cre\u0219terea economic\u0103, inovarea \u0219i baza fiscal\u0103 viitoare.<\/p>\n

SCENARIUL B<\/p>\n

Scenariul B, \u00een schimb, propune o consolidare fiscal\u0103 moderat-progresiv\u0103, inspirat\u0103 de modelele \u021b\u0103rilor din grupul Vi\u0219egrad (Cehia, Polonia, Slovacia \u0219i Ungaria). Acesta ar presupune un impozit progresiv pe venit \u00een trei trepte, l\u0103rgirea bazei de impozitare a capitalului, impozite progresive pe proprietate \u0219i, mai ales, o reform\u0103 profund\u0103 a ANAF.<\/p>\n

\u201eScenariul B nu este unul radical, ci o strategie de convergen\u021b\u0103 cu \u021b\u0103rile din Europa Central\u0103\u201d, explic\u0103 autorii.<\/p>\n

Obiectivul este generarea de venituri publice la un nivel de aproximativ 35-37% din PIB care ar duce la reducerea deficitului la 4%. Accentul cade pe consolidarea administra\u021biei fiscale \u0219i reducerea discrepan\u021belor dintre impozitarea muncii \u0219i cea a capitalului, care \u00een prezent este \u201euria\u0219\u0103\u201d.<\/p>\n

\u00cen acela\u0219i timp, scenariul evit\u0103 m\u0103surile regresive precum cre\u0219terea TVA-ului sau t\u0103ierea brutal\u0103 a cheltuielilor esen\u021biale. Din punct de vedere politic, este mai u\u0219or de sus\u021binut, put\u00e2nd fi prezentat ca o aliniere la standarde regionale.<\/p>\n

SCENARIUL C<\/p>\n

Inspirat de modelele social-democrate nordice \u0219i de Slovenia, scenariul C merge mai departe. Propune o progresivitate care vizeaz\u0103 \u00een mai mare m\u0103sur\u0103 capitalul \u0219i veniturile financiare mari, inclusiv marile averi.<\/p>\n

\u00cen acest scenariu, diferen\u021ba dintre munc\u0103 \u0219i capital dispare ca stimulent economic: nu ar mai exista motiva\u021bia de a transforma salariul \u00een dividende, pentru c\u0103 tratamentul fiscal ar fi acela\u0219i.<\/p>\n

\u201eAr crea astfel mai mult loc pentru o redistribuire mai coerent\u0103 \u0219i pentru politici publice mai ambi\u021bioase\u201d, noteaz\u0103 studiul. Deficitul ar putea fi adus aproape de pragul european de 3% din PIB, f\u0103r\u0103 austeritate. Pre\u021bul? Un cost politic asumat, care presupune confruntarea explicit\u0103 a grupurilor care beneficiaz\u0103 de prevederi fiscale favorabile promovate de Ilie Bolojan \u0219i care au capacitatea de a influen\u021ba decizia politic\u0103.<\/p>\n

De\u0219i economia a crescut fulminant \u00een ultimii ani, veniturile statului au sc\u0103zut<\/p>\n

Potrivit autorilor, de\u0219i economia Rom\u00e2niei a \u00eenregistrat cre\u0219teri spectaculoase \u00een compara\u021bie cu alte state din Europa Central\u0103 \u0219i de Est, veniturile bugetare au r\u0103mas sc\u0103zute (aproximativ 32% din PIB), mult sub nivelul regional.<\/p>\n

Problema identificat\u0103 de studiu are la baz\u0103 un sistem dep\u0103\u0219it de impozitare, care a devenit unul dintre motoarele cre\u0219terii nesustenabile ale consumului, f\u0103c\u00e2ndu-ne dependen\u021bi de investi\u021bii str\u0103ine \u0219i creditare. Consecin\u021bele sunt deficite bugetare cronice, cre\u0219terea rapid\u0103 \u0219i la costuri mari a datoriei publice \u0219i o vulnerabilitate ridicat\u0103 la \u0219ocurile externe.<\/p>\n

Rom\u00e2nia pierde aproximativ 30% din veniturile publice poten\u021biale din cauza necolect\u0103rii TVA-ului, a evaziunii \u0219i a neconform\u0103rii fiscale. Diferen\u021ba fa\u021b\u0103 de c\u00e2t colect\u0103m acum ar fi de aproximativ 6,9 miliarde de euro pe an.<\/p>\n

\u201eDac\u0103 Rom\u00e2nia ar reduce decalajul de TVA ajung\u00e2nd la nivelul Ungariei, veniturile suplimentare ar echivala cu aproape 60% din \u00eentregul buget al educa\u021biei, calculat la 3,3% din PIB. Bugetul cercet\u0103rii publice ar putea fi m\u0103rit de peste 10 ori.\u201d<\/p>\n

Aceea\u0219i situa\u021bie apare \u0219i \u00een cazul impozitului pe profit. Rom\u00e2nia colecteaz\u0103 aproximativ 7 miliarde de euro anual, de\u0219i baza fiscal\u0103 sugereaz\u0103 un poten\u021bial de peste 11 miliarde. \u201eCu un asemenea nivel al colect\u0103rii, am putea m\u0103ri cu o treime bugetul educa\u021biei\u201d, explic\u0103 autorii.<\/p>\n

Altfel spus, dac\u0103 Rom\u00e2nia ar colecta TVA-ul \u0219i impozitul pe profit la standardele statelor vecine din Europa Central\u0103, nu ar mai fi nevoie de austeritate.<\/p>\n

Modelul promovat de Ilie Bolojan duce la \u201eun cerc vicios\u201d<\/p>\n

Autorii atrag aten\u021bia c\u0103 \u201esistemele fiscale care trateaz\u0103 extrem de diferit munca \u0219i capitalul creeaz\u0103 nu doar inegalit\u0103\u021bi, ci \u0219i comportamente care submineaz\u0103 colectarea \u0219i, pe termen lung, stabilitatea macroeconomic\u0103.\u201d<\/p>\n

Potrivit acestora, rezultatul este un cerc vicios de impozite percepute ca nedrepte, conformare sc\u0103zut\u0103 \u0219i presiune fiscal\u0103 tot mai mare pe aceia\u0219i contribuabili.<\/p>\n

\u201eDin acest cerc vicios nu se iese prin cre\u0219teri uniforme de impozite \u0219i taxe sau prin t\u0103ieri brutale de cheltuieli.\u201d<\/p>\n

Autorii sus\u021bin c\u0103 solu\u021bia este alinierea regulilor \u0219i reducerea oportunit\u0103\u021bilor de arbitraj fiscal. Iar \u00eentrebarea fundamental\u0103, conchid economi\u0219tii, nu este doar dac\u0103 trebuie s\u0103 umplem golurile fiscale, ci \u201ec\u00e2t de departe suntem dispu\u0219i s\u0103 mergem dup\u0103 ce statul iese din zona de pericol legat\u0103 de refinan\u021bare \u0219i, \u00een final, ce tip de societate \u0219i stat dorim s\u0103 avem\u201d.<\/p>\n

R\u0103spunsul, subliniaz\u0103 ei, nu \u021bine doar de economie, ci de capacitatea de a recunoa\u0219te c\u0103 problemele fiscale actuale sunt rezultatul unor alegeri politice reversibile.<\/p>\n

\u021ai-a pl\u0103cut articolul?<\/p>\n

Vrem s\u0103 producem mai multe, \u00eens\u0103 avem nevoie de sus\u021binerea ta. Orice dona\u021bie conteaz\u0103 pentru jurnalismul independent <\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"Profesorul de economie Cornel Ban \u0219i cercet\u0103torul Cristian Pop au venit cu un plan pentru o sc\u0103dere a…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":180479,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,31,36,37,27,690,34,35,16826,25,51637,41,40,38,39,51636,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-180478","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-featured-news","12":"tag-featurednews","13":"tag-headlines","14":"tag-ilie-bolojan","15":"tag-latest-news","16":"tag-latestnews","17":"tag-masuri-austeritate","18":"tag-news","19":"tag-plan-economic","20":"tag-ro","21":"tag-romana","22":"tag-romania","23":"tag-romanian","24":"tag-scadere-deficit-bugetar","25":"tag-stiri","26":"tag-titluri","27":"tag-top-stories","28":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116577668212252142","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/180478","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=180478"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/180478\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/180479"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=180478"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=180478"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=180478"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}