{"id":180504,"date":"2026-05-15T09:10:15","date_gmt":"2026-05-15T09:10:15","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/180504\/"},"modified":"2026-05-15T09:10:15","modified_gmt":"2026-05-15T09:10:15","slug":"povestea-cercetatoarei-romane-briliante-de-care-se-tem-hackerii-si-gigantii-tech-americanii-au-inclus-o-in-topul-celor-mai-straluciti-savanti","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/180504\/","title":{"rendered":"Povestea cercet\u0103toarei rom\u00e2ne briliante de care se tem hackerii \u0219i gigan\u021bii tech. Americanii au inclus-o \u00een topul celor mai str\u0103luci\u021bi savan\u021bi"},"content":{"rendered":"

\nN\u0103scut\u0103 \u00een Ploie\u0219ti, format\u0103 la Politehnica din Bucure\u0219ti \u0219i
\najuns\u0103 din 2011 profesoar\u0103 la Columbia
\nUniversity, Roxana Geamba\u0219u e una dintre cele mai respectate voci \u00een
\nsecuritatea datelor \u0219i arhitectura confiden\u021bialit\u0103\u021bii. Lucreaz\u0103
\ncu Google \u0219i Meta, iar proiectele ei au fost adoptate de gigan\u021bii
\ntech \u0219i influen\u021beaz\u0103 modul \u00een care miliarde de oameni sunt
\nproteja\u021bi online. Nu \u00eent\u00e2mpl\u0103tor, americanii au inclus-o \u00een topul primilor 10 savan\u021bi \u00een 2014.<\/p>\n

\t\t\t\"Roxana<\/p>\n

Roxana Geamba\u0219u \u00een campusul Universit\u0103\u021bii Columbia. FOTOGRAFII: Arhiv\u0103 personal\u0103 R. G.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\n\u00centr-un interviu pentru \u201eAdev\u0103rul\u201c, Roxana Geamba\u0219u vorbe\u0219te despre cum a trecut de la
\nolimpiadele de Matematic\u0103 din Rom\u00e2nia la doctorat \u00een SUA, despre
\nproiectul Vanish \u2013 sistemul de date
\nautodistructive care a atras aten\u021bia lumii \u00eentregi, despre ce a
\ndescoperit monitoriz\u00e2nd felul \u00een care Google folosea e-mailurile
\nutilizatorilor pentru publicitate \u0219i despre faptul
\nc\u0103, \u00een 2026, cel mai mare risc pe internet nu este
\nsupravegherea, ci dezinformarea amplificat\u0103 de AI. Rom\u00e2nca
\npoveste\u0219te \u0219i despre via\u021ba dincolo de carier\u0103:
\nalergatul prin parcurile din Manhattan ca
\npe ni\u0219te autostr\u0103zi \u0219i bunc\u0103rul de
\nc\u0103r\u021bi ascuns sub Bryant Park, lucruri
\ncare \u00eei amintesc, dup\u0103 ore \u00eentregi de coduri \u0219i cercetare, c\u0103
\nlumea func\u021bioneaz\u0103 pe mai multe niveluri dec\u00e2t se vede la
\nsuprafa\u021b\u0103.<\/p>\n

Adev\u0103rul: Sunte\u021bi printre cele mai apreciate voci \u00een\u00a0securitatea datelor \u0219i arhitectura confiden\u021bialit\u0103\u021bii, iar americanii v-au inclus \u00een topul savan\u021bilor geniali. Cum a fost parcursul dumneavoastr\u0103 academic \u0219i c\u00e2nd a\u021bi
\ndescoperit pasiunea pentru \u0219tiin\u021bele exacte?<\/p>\n

\nRoxana Geamba\u0219u:
\n\u00cen \u0219coal\u0103 mi-au pl\u0103cut foarte mult matematica, biologia,
\nlimbile str\u0103ine \u2013 mai ales engleza \u2013 \u0219i informatica. La
\nmateriile astea au contat enorm profesorii. \u00cen general\u0103 am avut o
\nprofesoar\u0103 de matematic\u0103, doamna C\u00e2rnici, foarte bun\u0103 \u2013 dur\u0103,
\ndar clar\u0103 \u0219i inspirant\u0103. \u00cenv\u0103\u021bam \u0219i pentru c\u0103 \u00eemi pl\u0103cea de
\nea: era sigur\u0103 pe ea, foarte inteligent\u0103, \u0219i \u00eemi doream s\u0103 fiu
\n\u0219i eu a\u0219a. Apoi au venit \u0219i primele rezultate la olimpiade, care
\nm-au motivat \u0219i mai mult. \u00cen liceu am
\nfost la clas\u0103 de informatic\u0103, deci f\u0103ceam mult\u0103 programare. \u00cemi
\npl\u0103cea \u0219i eram bun\u0103, dar la matematic\u0103 sim\u021beam c\u0103 venea mai
\nnatural. Am avut \u0219i \u00een liceu un profesor de matematic\u0103
\nfoarte bun, domnul Apostolescu, care m-a preg\u0103tit \u0219i m-a sus\u021binut
\nmult. Biologia mi se p\u0103rea fascinant\u0103 \u2013 aveam senza\u021bia c\u0103
\ndescop\u0103r mereu ceva nou \u2013, iar pentru limbile str\u0103ine am avut
\nmereu o \u00eenclina\u021bie.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Roxana<\/p>\n

Roxana Geamba\u0219u la o v\u00e2rst\u0103n fraged\u0103<\/p>\n

\nC\u00e2nd a \u00eenceput s\u0103 se contureze dorin\u021ba de a
\nmerge la Politehnic\u0103?<\/p>\n

\nDecizia pentru Politehnic\u0103 nu a fost deloc clar\u0103 de la \u00eenceput.
\nM-am hot\u0103r\u00e2t abia pe la mijlocul clasei a XII-a. P\u0103rin\u021bii mei
\nf\u0103cuser\u0103 \u0219i ei Politehnica, iar fratele meu era deja la
\nCalculatoare, deci probabil c\u0103 m-au influen\u021bat. Dar eu oscilam: m\u0103
\npreg\u0103team \u0219i pentru ASE (Cibernetic\u0103), m\u0103 g\u00e2ndeam la Matematic\u0103
\nla Universitate, iar p\u00e2n\u0103 prin clasa a XI-a luasem \u00een calcul \u0219i
\nMedicina, pentru c\u0103 \u00eemi pl\u0103cea biologia.
\nSincer, la v\u00e2rsta aceea nu \u00een\u021belegeam foarte bine
\ndiferen\u021bele dintre inginerie, matematic\u0103 pur\u0103 sau informatic\u0103
\naplicat\u0103 \u00een economie. Medicina era clar altceva, dar nu cred c\u0103 m\u0103
\nvedeam cu adev\u0103rat cu bisturiul \u00een m\u00e2n\u0103. \u00cen final, cred c\u0103
\ndecizia a fost mai degrab\u0103 pragmatic\u0103 dec\u00e2t profund voca\u021bional\u0103:
\nPolitehnica accepta f\u0103r\u0103 concurs elevii care ob\u021binuser\u0103 premii la
\nolimpiadele na\u021bionale, iar eu luasem premiul III la matematic\u0103 \u00een
\nclasa a XI-a. Universitatea \u0219i ASE nu ofereau aceast\u0103 variant\u0103.
\nA fost o alegere care s-a dovedit foarte potrivit\u0103, pentru c\u0103
\napoi am \u00eenceput s\u0103 \u00een\u021beleg tot mai bine domeniul \u0219i s\u0103 dezvolt
\no pasiune real\u0103 pentru ingineria calculatoarelor.
\nCred c\u0103 povestea asta arat\u0103 dou\u0103 lucruri: c\u00e2t de mult pot
\ninfluen\u021ba profesorii parcursul unui copil \u0219i faptul c\u0103 alegerile
\nimportante nu sunt \u00eentotdeauna rezultatul unor calcule foarte
\nsofisticate \u2013 uneori sunt mai simple \u0219i mai arbitrare dec\u00e2t ne
\nimagin\u0103m.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"kid<\/p>\n

\t\t\tDe la \u201eLeu\u201c\u00a0la Washington<\/p>\n

\nA\u021bi fost \u0219ef\u0103 de promo\u021bie la Politehnica din Bucure\u0219ti \u00een
\n2005. Privind \u00een urm\u0103, ce a\u021bi \u00eenv\u0103\u021bat la Politehnic\u0103 \u0219i v-a
\nfost cel mai util mai t\u00e2rziu \u00een cariera din SUA?<\/p>\n

\nCred c\u0103 cel mai important lucru pe care l-am \u00eenv\u0103\u021bat \u00een
\nfacultate a fost munca sus\u021binut\u0103. Politehnica mi-a oferit, desigur,
\no baz\u0103 solid\u0103 de concepte \u0219i mult\u0103 \u00eencredere c\u0103 pot rezolva
\nprobleme complexe \u0219i pot construi sisteme serioase. Dar, dincolo de
\nteorie, m-a \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 muncesc mult \u0219i constant.
\n\u00cemi amintesc mai ales cursurile de sisteme de operare, foarte
\nintense, cu multe teme. F\u0103ceam nu doar cerin\u021bele obligatorii, ci \u0219i
\np\u0103r\u021bile op\u021bionale. De exemplu, era obligatoriu s\u0103 modific\u0103m
\ndiverse componente \u00een Linux, iar varianta pentru Windows era
\nop\u021bional\u0103 \u2013 eu le f\u0103ceam pe am\u00e2ndou\u0103. Era fascinant s\u0103 v\u0103d
\ndiferen\u021bele. Nu \u0219tiu exact de ce f\u0103ceam mereu \u201emai mult\u201c,
\nprobabil era un amestec de interes, dorin\u021ba de a lua note bune \u0219i
\nsatisfac\u021bia c\u0103 \u00eenv\u0103\u021b lucruri pe care nu le \u0219tie toat\u0103 lumea.
\nM-a motivat mereu ideea de a avea ni\u0219te abilit\u0103\u021bi speciale,
\nc\u00e2\u0219tigate prin efort. C\u00e2nd am ajuns la
\nUniversity of Washington pentru doctorat, eram deja obi\u0219nuit\u0103 s\u0103
\nconstruiesc lucruri \u0219i s\u0103 nu m\u0103 sperii de complexitate. La
\n\u00eenceput, \u00een \u00eent\u00e2lniri, aproape c\u0103 nu vorbeam \u2013 nu eram
\nobi\u0219nuit\u0103 nici cu limba, nici cu stilul lor foarte liber de
\nbrainstorming. Dup\u0103 c\u00e2teva s\u0103pt\u0103m\u00e2ni \u00een care i-am ascultat,
\nm-am apucat pur \u0219i simplu s\u0103 implementez \u00een cod ce discutau ei. La
\nurm\u0103toarea \u00eent\u00e2lnire, le-am f\u0103cut un
\ndemo. Am aflat mai t\u00e2rziu c\u0103 i-a impresionat mult \u0219i c\u0103 atunci au
\ndecis s\u0103 investeasc\u0103 serios \u00een mine. Din acel moment am \u00eenceput
\ns\u0103 lucr\u0103m foarte str\u00e2ns. Cred c\u0103 acei
\nani de munc\u0103 intens\u0103 la Politehnic\u0103 \u2013 \u0219i obiceiul de a face
\nlucrurile temeinic, f\u0103r\u0103 ocoli\u0219uri sau tri\u0219are \u2013 au avut un
\nimpact enorm asupra parcursului meu \u0219i asupra oportunit\u0103\u021bilor pe
\ncare le-am avut ulterior.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Roxana<\/p>\n

Roxana Geamba\u0219u la Seattle (2005)<\/p>\n

\nDe ce a\u021bi ales University of Washington pentru doctorat?<\/p>\n

\nC\u00e2nd m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 merg \u00een SUA
\npentru doctorat, am trimis aplica\u021bii la mai multe universit\u0103\u021bi \u0219i
\nam fost acceptat\u0103 la c\u00e2teva. Am avut apoi telefoane de recrutare cu
\nechipele de acolo. De fiecare dat\u0103 m\u0103 \u00eentrebau ce vreau s\u0103 fac \u0219i
\nunde mai am oferte. Eu spuneam c\u0103 m\u0103 intereseaz\u0103 sistemele
\ndistribuite \u0219i c\u0103 am fost admis\u0103 \u0219i la University of Washington.
\nReac\u021bia aproape unanim\u0103 era: \u201eAh, grupul de sisteme distribuite
\nde la Washington e foarte puternic\u201c. Eu mi-am zis c\u0103 oamenii \u0103\u0219tia
\n\u0219tiu ei ce \u0219tiu, a\u0219a c\u0103 am ales University of Washington.<\/p>\n

\nCum a fost adaptarea la sistemul
\nacademic american?<\/p>\n

\nAdaptarea a fost intens\u0103 la \u00eenceput, dar surprinz\u0103tor de natural\u0103
\ndup\u0103 primele s\u0103pt\u0103m\u00e2ni. \u00cen primele \u00eent\u00e2lniri eram foarte
\ntimid\u0103, nu scoteam un cuv\u00e2nt. Ritmul discu\u021biilor era rapid, ideile
\ncirculau liber, iar eu sim\u021beam c\u0103 nu \u021bin pasul. Engleza o \u0219tiam
\nbine \u00een scris \u2013 \u00eemi scrisesem chiar \u0219i lucrarea de diplom\u0103 \u00een
\nenglez\u0103 \u2013, dar nu o exersasem deloc
\nverbal. \u00cen Rom\u00e2nia eram obi\u0219nuit\u0103 mai mult cu ascultatul cursului
\n\u0219i luatul de noti\u021be, nu cu dezbateri, brainstorming sau
\ncontrazicerea profesorilor. A\u0219a c\u0103,
\nla \u00eenceput, am stat mai mult \u0219i am
\nascultat. \u00cencet, \u00eencet mi-am g\u0103sit
\nvocea, mai ales dup\u0103 ce am v\u0103zut c\u0103 ideile \u0219i munca mea sunt
\napreciate.\n<\/p>\n

\t\t\t\"image\"<\/p>\n

\t\t\tDiferen\u021bele dintre educa\u021bia american\u0103 \u0219i cea din Rom\u00e2nia<\/p>\n

\nCare vi se par cele mai mari diferen\u021be dintre sistemul academic
\ndin Rom\u00e2nia \u0219i cel din SUA?<\/p>\n

\nCred c\u0103 una dintre marile diferen\u021be dintre sistemele academice este
\ntocmai aceast\u0103 cultur\u0103 a dezbaterii \u0219i a ini\u021biativei. \u00cen SUA
\ne\u0219ti \u00eencurajat s\u0103 \u00ee\u021bi spui opinia, chiar dac\u0103 nu e perfect
\nformulat\u0103 sau nu esti sigur c\u0103 e corect\u0103, \u0219i s\u0103 construie\u0219ti
\nidei \u00eempreun\u0103 cu ceilal\u021bi. Asta mi-a schimbat mult modul de a
\nlucra \u0219i de a g\u00e2ndi.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\nA\u021bi lucrat cu nume mari din domeniu, precum Hank Levy \u015fi Steve
\nGribble. Cum v-au influen\u021bat ace\u0219ti mentori felul \u00een care face\u021bi
\ncercetare?<\/p>\n

\nAm avut trei coordonatori principali: Hank Levy, Steve Gribble \u0219i
\nYoshi Kohno. Hank \u0219i Steve veneau din zona sistemelor, iar Yoshi din
\nsecuritate. Am \u00eenv\u0103\u021bat enorm de la ei \u0219i, sincer, le datorez \u00een
\nmare parte felul \u00een care g\u00e2ndesc ast\u0103zi cercetarea.
\nM-au \u00eenv\u0103\u021bat ce \u00eenseamn\u0103 rigoarea: o idee, oric\u00e2t de
\nfrumoas\u0103, valoreaz\u0103 zero dac\u0103 nu o validezi temeinic. Partea grea
\nnu este s\u0103 ai o ipotez\u0103, ci s\u0103 o testezi
\nserios, s\u0103 o \u00eempingi p\u00e2n\u0103 la limit\u0103, s\u0103 vezi unde crap\u0103. Acolo
\ne, de fapt, munca adev\u0103rat\u0103. \u00cen acela\u0219i
\ntimp, m-au \u00eenv\u0103\u021bat s\u0103 nu-mi fie team\u0103 de idei ambi\u021bioase \u0219i s\u0103
\nnu m\u0103 descurajez la primul \u201enu se poate, pentru c\u0103…\u201c. Sau la
\nurm\u0103toarele 50. Dac\u0103 o idee chiar merit\u0103 urm\u0103rit\u0103, aproape sigur
\nvor exista multe motive pentru care pare imposibil\u0103. Dac\u0103 nu ar fi
\nobstacolele, probabil ar fi realizat-o deja altcineva. Nu le ignori,
\nci le iei pe r\u00e2nd \u0219i le ataci sistematic.
\nDesigur, trebuie s\u0103 \u0219tii \u0219i c\u00e2nd s\u0103 te opre\u0219ti. Exist\u0103
\nun echilibru fin \u00eentre perseveren\u021b\u0103 \u0219i \u00eenc\u0103p\u0103\u021b\u00e2nare oarb\u0103,
\npe care \u00eel \u00eenve\u021bi \u00een timp, iar coordonatorii mei mi-au
\noferit \u0219i exemple de proiecte pe care le-au
\n\u00eenchis, recunosc\u00e2nd c\u0103 nu au mers. Poate
\ncea mai important\u0103 lec\u021bie a fost c\u0103, \u00een cercetare, \u00eencerci s\u0103
\nfaci lucruri pe care nimeni nu \u0219tie s\u0103 le fac\u0103. Iar ca s\u0103 rezi\u0219ti
\nacolo, trebuie s\u0103 lucrezi la probleme care chiar \u201ete
\ndor\u201c, care te enerveaz\u0103, lucruri care \u021bi se par profund gre\u0219ite.
\nDoar acelea \u00ee\u021bi dau energia s\u0103 mergi mai departe c\u00e2nd lucrurile
\nnu ies.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00a0 \u201eA fost o lec\u021bie important\u0103 despre diferen\u021ba dintre a face cercetare \u0219i a o preda\u201c<\/p>\n

\nCum a fost tranzi\u021bia de la doctorand la profesor la o
\nuniversitate din Ivy League?<\/p>\n

\nA fost foarte brusc\u0103 (z\u00e2mbe\u0219te). Mi-am depus teza pe la
\nmijlocul lui august la University of Washington, iar la \u00eenceput de
\nseptembrie predam deja primul curs la Columbia. Nici nu aveam \u00eenc\u0103
\ndiploma oficial\u0103 c\u00e2nd am intrat la clas\u0103 \u2013 am fost numit\u0103
\ntemporar \u201einstructor\u201c p\u00e2n\u0103 au sosit actele \u0219i am devenit
\noficial profesor asistent. Schimbarea a
\nfost uria\u0219\u0103. Am trecut de la un laborator plin de colegi, unde
\ndiscutam continuu idei \u0219i ne ajutam unii pe al\u021bii, la un birou gol
\n\u0219i la responsabilitatea de a preda \u0219i de a coordona propriii mei
\nstuden\u021bi. Doctoratul te preg\u0103te\u0219te foarte bine pentru cercetare,
\ndar mult mai pu\u021bin pentru predare \u0219i mentorat \u2013 iar ca profesor
\ntrebuie s\u0103 le faci pe toate trei.\n<\/p>\n

\t\t\t\"image\"<\/p>\n

\nCum a\u021bi v\u0103zut, ca profesor, noua genera\u021bie
\nde studen\u021bi?<\/p>\n

\nLa clas\u0103 am avut un mic \u0219oc c\u00e2nd mi-am dat seama c\u0103 studen\u021bii nu
\nf\u0103ceau clar diferen\u021ba \u00eentre concepte bine stabilite \u0219i idei noi,
\n\u00eenc\u0103 \u00een dezbatere. Eu vorbisem p\u00e2n\u0103 atunci doar cu cercet\u0103tori,
\npentru care aceast\u0103 distinc\u021bie e implicit\u0103. \u00cen cercetare exist\u0103
\nun fel de \u201etest al timpului\u201c: ideile noi sunt privite cu re\u021binere
\np\u00e2n\u0103 sunt validate. Studen\u021bilor \u00eens\u0103 nu le era clar unde se
\ntermin\u0103 manualul \u0219i unde \u00eencepe frontiera. C\u00e2nd am realizat
\nconfuzia, am luat-o de la cap\u0103t \u0219i am explicat ce e consolidat \u0219i
\nce e \u00eenc\u0103 discutabil. Studen\u021bii au fost foarte \u00een\u021beleg\u0103tori \u0219i
\nchiar m-au \u00eencurajat s\u0103 continui; \u0219i-au dat seama c\u0103 st\u0103p\u00e2neam
\ntehnologiile, doar c\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenv\u0103\u021bam cum s\u0103 le predau. A fost o
\nlec\u021bie important\u0103 despre diferen\u021ba dintre a face cercetare \u0219i a o
\npreda. La cercetare m\u0103 sim\u021beam \u00een largul
\nmeu. \u00cen primul semestru lucram la un sistem de securizare a datelor
\npe Android \u0219i \u201ehackuiam\u201c lini\u0219tit\u0103, ca \u00een doctorat. \u00cen al
\ndoilea semestru au venit primii mei studen\u021bi. Credeam c\u0103 sunt
\npreg\u0103tit\u0103, dar am sim\u021bit pentru prima dat\u0103 greutatea
\nresponsabilit\u0103\u021bii: nu mai era vorba doar despre munca mea, ci \u0219i
\ndespre viitorul lor. \u021ain minte un articol la care am lucrat atunci
\n\u0219i la care am pl\u00e2ns din cauza presiunii \u2013 nu eram sigur\u0103 c\u0103 \u00eel
\nvom termina la timp sau c\u0103 va fi acceptat, iar decizia de c\u00e2nd \u0219i
\ncum trimitem articolul era a mea. Ca doctorand, responsabilitatea
\nfinal\u0103 era a coordonatorilor, acum era a
\nmea. Cu timpul \u00eenve\u021bi s\u0103 gestionezi
\npresiunea \u0219i incertitudinea, dar \u00eenceputul a fost intens. A fost o
\ntranzi\u021bie abrupt\u0103, dar care m-a f\u0103cut s\u0103 cresc foarte repede.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

B\u0103t\u0103lia pentru datele personale<\/p>\n

\n\u00cen doctorat a\u021bi studiat cum \u00ee\u0219i pot rec\u0103p\u0103ta utilizatorii
\ncontrolul asupra datelor lor. Care era problema pe care \u00eencerca\u021bi
\ns\u0103 o rezolva\u021bi?<\/p>\n

\nPerioada \u00een care mi-am f\u0103cut doctoratul,
\na doua jum\u0103tate a anilor 2000, a fost un
\nmoment de schimbare tehnologic\u0103 semnificativ\u0103. Webul se
\nstabilizase, explodau re\u021belele sociale si aplica\u021biile
\nmobile, \u00eencepea cloud computingul, iar datele personale migrau rapid
\nde pe calculatoarele noastre c\u0103tre servicii online. Problema era c\u0103
\nacele servicii nu ofereau aproape nicio garan\u021bie: nu \u0219tiai exact ce
\nfac cu datele tale, c\u00e2t timp le p\u0103streaz\u0103 sau dac\u0103 le po\u021bi
\n\u0219terge cu adev\u0103rat. Nu exista GDPR, nu existau sistemele solide de
\npermisiuni de pe mobile pe care le avem azi, nu existau barierele
\nlegale legate de v\u00e2nzarea datelor personale. Practic, tehnologia
\nevoluase mai repede dec\u00e2t protec\u021bia utilizatorilor.
\nPractic, teza mea a pornit din ideea
\nc\u0103 pierderea controlului asupra datelor devenise o problem\u0103 real\u0103
\n\u0219i nou\u0103. M-am \u00eentrebat dac\u0103 utilizatorul poate rec\u00e2\u0219tiga m\u0103car
\no parte din control, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd serviciile online nu sunt
\ncooperante. Ce am propus, pe scurt, au fost
\nmecanisme tehnice \u2013 \u00een mare parte bazate pe criptare \u2013 prin care
\nutilizatorul s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 impune propriile reguli. De exemplu, un
\nsistem prin care datele se \u201eautodistrug\u201c prin distrugerea cheii
\nde criptare, sau un sistem de audit \u00een care accesarea neautorizat\u0103
\ndeclan\u0219a un fel de \u201ealarm\u0103\u201c criptografic\u0103. Nu era vorba doar
\nde recuperarea datelor dup\u0103 un atac, ci de a schimba raportul de
\nputere: chiar dac\u0103 \u00ee\u021bi pui datele \u00een cloud, s\u0103 nu le pierzi
\ncomplet controlul.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00centre academis \u0219i colaborarea cu gigan\u021bii tech<\/p>\n

A\u021bi
\ncolaborat cu Google, Meta \u0219i Microsoft \u0219i \u00eenc\u0103 o mai face\u021bi. Cum
\n\u00eemp\u0103ca\u021bi libertatea academic\u0103 de a critica industria cu
\ncolabor\u0103rile cu marile companii tech?<\/p>\n

E o \u00eentrebare foarte important\u0103. C\u00e2nd studiam Gmail cu
\nXRay, aveam \u00een paralel un proiect complet separat finan\u021bat de
\nGoogle \u2013 un sistem distribuit de publish-subscribe, f\u0103r\u0103 nicio
\nleg\u0103tur\u0103 cu cercetarea mea \u00een confiden\u021bialitate. Proiectele erau
\ndistincte, cu obiective \u0219i echipe de studenti diferite. Faptul c\u0103
\nexistau colabor\u0103ri industriale nu a influen\u021bat ce investigam \u00een
\nmod independent. Acum, \u00een anul meu sabatic
\nde la Columbia, continui proiectele academice de la Columbia \u2013
\nunele \u00een colaborare cu Meta \u0219i Mozilla pe standardul Attribution \u2013
\niar \u00een paralel lucrez la Google pe securitatea agen\u021bilor AI. Ca
\nprofesor, este normal s\u0103 ai finan\u021b\u0103ri din surse diverse \u0219i
\nparteneriate cu industria. De fapt, interac\u021biunea cu parteneri
\nindustriali este esen\u021bial\u0103 dac\u0103 vrei s\u0103 ai impact real. Important
\neste s\u0103 separi clar proiectele \u0219i s\u0103 \u00ee\u021bi folose\u0219ti constant
\nbusola etic\u0103 \u0219i procesele \u0219tiin\u021bifice riguroase, astfel \u00eenc\u00e2t
\nparteneriatele s\u0103 nu influen\u021beze concluziile la care ajungi.
\nRealist vorbind, nimeni nu este complet imun la biasuri.
\nTocmai de aceea transparen\u021ba este esen\u021bial\u0103. Declar toate
\ncolabor\u0103rile \u0219i poten\u021bialele conflicte de interese, astfel \u00eenc\u00e2t
\nceilal\u021bi \u2013 fie partenerii industriali, fie colegi din comunitatea
\n\u0219tiin\u021bific\u0103, fie publicul larg \u2013 s\u0103 poat\u0103 evalua singuri
\ncontextul \u00een care vin propunerile sau concluziile mele.
\nPentru mine, cheia este aceast\u0103 combina\u021bie: separare clar\u0103
\na proiectelor, rigoare profesional\u0103 \u0219i transparen\u021b\u0103 total\u0103.<\/p>\n

\t\t\t\"Roxana<\/p>\n

Roxana Geamba\u0219u la curs \u00een fa\u021ba studen\u021bilor<\/p>\n

\nA\u021bi fost inclus\u0103 de \u201ePopular
\nScience\u201c \u00een topul celor mai str\u0103luci\u021bi 10 cercet\u0103tori. Pun
\nastfel de premii o presiune suplimentar\u0103 asupra direc\u021biei
\ncercet\u0103rii?<\/p>\n

\nNu mi-am ales sau influentat niciodat\u0103 direc\u021biile de cercetare \u00een
\nfunc\u021bie de premii sau granturi. \u00centotdeauna am pornit de la ce cred
\neu cu adev\u0103rat, de la problemele care mi se par importante sau
\nderanjante, \u0219i abia apoi am aplicat pentru finan\u021b\u0103ri sau alte
\nforme de recunoa\u0219tere, explic\u00e2nd ce vreau s\u0103 fac. \u00cen cazul
\npremiului de la \u201ePopular Science\u201c, nici
\nm\u0103car nu \u00eemi amintesc s\u0103 fi aplicat \u2013 cred c\u0103
\nfunc\u021bioneaz\u0103 prin nominaliz\u0103ri f\u0103cute de al\u021bii. A fost o
\nsurpriz\u0103 pl\u0103cut\u0103, dar nu ceva care s\u0103 \u00eemi fi schimbat direc\u021bia.
\nDac\u0103 cineva decide s\u0103 finan\u021beze ideile la care lucrez, e
\nfoarte bine. Dac\u0103 nu, caut alte surse. Dar nu pornesc niciodat\u0103
\ninvers, adic\u0103 de la \u201ece ar da bine\u201c sau \u201ece ar fi premiabil\u201c.
\nDirec\u021bia vine din convingere, nu din strategie.<\/p>\n

\t\t\tVia\u021ba dincolo de internet<\/p>\n

\nVia\u021ba de profesor la Columbia \u0219i cercet\u0103tor de top este extrem
\nde solicitant\u0103. Ce face Roxana Geamba\u0219u atunci c\u00e2nd \u00eenchide
\nlaptopul \u0219i cum aduce echilibrul \u00een via\u021ba privat\u0103? Ave\u021bi vreo
\npasiune care nu are nicio leg\u0103tur\u0103 cu algoritmii?<\/p>\n

\n\u00cemi place foarte mult s\u0103 petrec timp cu familia \u0219i s\u0103 m\u0103 joc cu
\nfeti\u021ba mea de 9 ani. Asta este, de departe, cea mai important\u0103
\nform\u0103 de echilibru pentru mine. \u00cen rest, alerg \u0219i \u00eencerc s\u0103
\npetrec c\u00e2t mai mult timp \u00een natur\u0103. Poate
\npare surprinz\u0103tor, pentru c\u0103 New Yorkul e perceput ca o aglomerare
\nde beton \u0219i sticl\u0103, dar \u00een afara zonelor foarte turistice este
\nsurprinz\u0103tor de verde. Locuiesc pe Upper West Side, \u00een Manhattan,
\n\u0219i sunt \u00eenconjurat\u0103 de parcuri: la est e Central Park, la vest
\nRiverside Park, de-a lungul r\u00e2ului Hudson, iar la nord sunt
\nMorningside Park \u0219i campusul Columbiei \u2013 toate
\nla c\u00e2teva str\u0103zi distan\u021b\u0103. Riverside
\nPark face parte dintr-un sistem continuu de trasee care urc\u0103 sute de
\nkilometri, p\u00e2n\u0103 \u00een Canada. \u00cen Manhattan, segmentul are cam 20 de
\nkilometri de la sud la nord. C\u00e2nd e vreme bun\u0103, \u00eemi rezerv ore
\n\u00eentregi \u0219i alerg zeci de kilometri. Vara, dac\u0103 trebuie s\u0103 ajung
\nundeva \u00een Manhattan, nu iau metroul \u0219i nici ma\u0219ina \u2013 nici nu am
\npermis \u2013 ci merg pe jos sau alerg. \u00cemi place s\u0103 spun, \u00een glum\u0103,
\nc\u0103 folosesc parcurile ca pe autostr\u0103zi: intru pe \u201etraseu\u201c,
\navansez, schimb dintr-un parc \u00een altul \u0219i la destina\u021bie ies de pe
\n\u201eautostrad\u0103\u201c. \u00cemi place mult s\u0103
\nexplorez ora\u0219ul \u0219i s\u0103 descop\u0103r detalii arhitecturale sau
\ninginere\u0219ti care, la prima vedere, sunt invizibile. New Yorkul e
\nextrem de complex, iar aglomera\u021bia lui for\u021beaz\u0103 solu\u021bii
\ningenioase. De exemplu, unde locuiam \u00eenainte, aveam vedere la
\nHudson. \u00centre cl\u0103direa noastr\u0103 \u0219i r\u00e2u erau \u201e\u00eempachetate\u201c o
\nautostrad\u0103, o ramp\u0103 de ie\u0219ire, o pist\u0103 de biciclete, parcul pe
\nmai multe niveluri \u0219i o cale ferat\u0103 \u00eengropat\u0103. Dac\u0103 nu \u0219tiai c\u0103
\nsunt acolo, nici nu le observai. Un alt
\nexemplu fascinant este Bryant Park, \u00een spatele Bibliotecii Centrale
\ndin New York. La suprafa\u021b\u0103 vezi copaci, b\u0103nci \u0219i gazon. Dedesubt
\n\u00eens\u0103 se afl\u0103 un depozit imens de c\u0103r\u021bi, cu rafturi peste
\nrafturi, de unde volumele sunt trimise \u00een s\u0103lile de lectur\u0103
\nprintr-un sistem de trenule\u021be. C\u0103r\u021bile sunt \u021binute acolo pentru
\nc\u0103 \u00een cl\u0103direa istoric\u0103 sunt mai greu de controlat temperatura \u0219i
\numiditatea. Dac\u0103 e\u0219ti \u00een parc, nu ai nici cea mai mic\u0103 idee c\u0103
\nalergi deasupra unui \u201ebunc\u0103r\u201c plin de c\u0103r\u021bi, unele vechi \u0219i
\nunicat. Singurul indiciu este \u00eentr-un col\u021b discret al parcului,
\nunde se afl\u0103 o plac\u0103 memorial\u0103. Dac\u0103 te ui\u021bi atent, \u00ee\u021bi dai
\nseama c\u0103 este, de fapt, format\u0103 din u\u0219ile unei ie\u0219iri de urgen\u021b\u0103
\ndin depozitul subteran. Genul acesta de
\ndescoperiri m\u0103 pasioneaz\u0103. \u00cemi place s\u0103 citesc despre ele, s\u0103 le
\ninvestighez \u0219i s\u0103 \u00een\u021beleg cum func\u021bioneaz\u0103 lucrurile dincolo de
\nsuprafa\u021b\u0103. Cred c\u0103 e o extensie natural\u0103 a felului \u00een care
\ng\u00e2ndesc \u0219i \u00een cercetare \u2013 doar c\u0103 aici o fac f\u0103r\u0103 laptop.<\/p>\n

\nSunte\u021bi un model pentru multe tinere care vor s\u0103 urmeze Computer
\nScience. Care crede\u021bi c\u0103 este \u00eenc\u0103 cea mai mare barier\u0103 pentru
\nfemeile din cercetarea de v\u00e2rf \u00een informatic\u0103?<\/p>\n

\nCred c\u0103 cea mai grea barier\u0103 este, \u00een continuare, \u00eencrederea \u00een
\nsine. V\u0103d asta la studen\u021bii mei: unii sunt foarte \u00eencrez\u0103tori,
\nal\u021bii se \u00eendoiesc constant de propriile capacit\u0103\u021bi. Exist\u0103
\noameni de toate genurile \u00een ambele categorii, dar, din experien\u021ba
\nmea, femeile tind mai des s\u0103 fie mai timorate \u0219i mai nesigure.
\nIar asta conteaz\u0103 mult. \u00cen cercetare \u2013 \u0219i, de fapt, \u00een
\norice carier\u0103 ambi\u021bioas\u0103 \u2013 trebuie s\u0103 \u00ee\u021bi asumi riscuri. S\u0103
\naccep\u021bi o pozi\u021bie mai incert\u0103. S\u0103 mergi \u00eenainte cu o idee care
\nnu e \u00eenc\u0103 validat\u0103. S\u0103 convingi al\u021bi oameni s\u0103 \u021bi se al\u0103ture.
\nF\u0103r\u0103 un minim de \u00eencredere \u00een tine, e foarte greu s\u0103 faci aceste
\nlucruri. Eu am avut mare noroc s\u0103 am
\nmentori foarte buni \u2013 nu doar coordonatorii de doctorat, ci
\nprofesori \u00eenc\u0103 din \u0219coala general\u0103 \u2013 care m-au \u00eencurajat \u0219i
\nau investit timp \u0219i energie \u00een mine. C\u00e2nd \u00eencepi s\u0103 vezi
\nrezultate \u0219i sim\u021bi c\u0103 cineva are \u00eencredere \u00een tine, prinde
\ncontur \u0219i \u00eencrederea proprie. Sfatul meu
\npentru cei care vor s\u0103 intre \u00een domeniu, dar nu sunt siguri c\u0103
\nsunt \u00een stare, este: 1. s\u0103 \u021bin\u0103 cont c\u0103
\naproape to\u021bi trecem prin aceast\u0103 \u00eendoial\u0103 la \u00eenceput; 2.
\ns\u0103 \u00eencerce chiar dac\u0103 nu sunt convin\u0219i c\u0103 vor reu\u0219i \u2013 \u0219i
\nchiar dac\u0103 primele \u00eencerc\u0103ri nu ies; 3.
\ndac\u0103 pot, s\u0103 caute oameni bine inten\u021biona\u021bi \u0219i competen\u021bi care
\ns\u0103 le ofere feedback \u0219i sprijin. Nu e
\nu\u0219or, \u0219i uneori \u021bine \u0219i de noroc s\u0103 \u00eent\u00e2lne\u0219ti persoanele
\npotrivite. Dar, din experien\u021ba mea, mul\u021bi oameni sunt dispu\u0219i s\u0103
\najute c\u00e2nd v\u0103d pe cineva serios \u0219i
\nmuncitor, cel pu\u021bin p\u00e2n\u0103 la un punct \u2013
\nuneori acel punct este suficient. Eu am avut aceast\u0103 \u0219ans\u0103 \u00een
\nRom\u00e2nia \u0219i apoi \u00een SUA, iar asta a contat enorm.<\/p>\n

\t\t\t
\n Cine ar fi capabil s\u0103 preia din responsabilit\u0103\u021bile SUA, dac\u0103 americanii se retrag din NATO. \u201eE \u00een m\u0103sur\u0103 s\u0103 garanteze securitatea Rom\u00e2niei\u201d<\/p>\n

<\/a>\"image\"<\/p>\n

\t\t\t\u00a0 \u201eMunca, ini\u021biativa \u0219i perseveren\u021ba c\u00e2nt\u0103resc mai mult dec\u00e2t numele universit\u0103\u021bii\u201c<\/p>\n

\nCe le-a\u021bi spune studen\u021bilor de la Politehnic\u0103
\ndin Rom\u00e2nia care se tem c\u0103 nu pot concura cu cei de la Stanford,
\nColumbia, Harvard, Yale sau MIT?<\/p>\n

\n\u00cen primul r\u00e2nd, s\u0103 nu se compare obsesiv
\ncu al\u021bii. Mai important dec\u00e2t unde \u00eenve\u021bi este c\u00e2t de serios
\n\u00eenve\u021bi. Munca, ini\u021biativa \u0219i perseveren\u021ba c\u00e2nt\u0103resc mai mult
\ndec\u00e2t numele universit\u0103\u021bii. Am avut
\ncolegi \u00een liceu \u0219i \u00een facultate \u00een Rom\u00e2nia care ar putea concura
\noric\u00e2nd cu cei mai buni oameni pe care \u00eei cunosc de la MIT,
\nStanford, Berkeley sau Columbia. Talente exist\u0103 peste tot. Diferen\u021ba
\nreal\u0103 o face c\u00e2t e\u0219ti dispus s\u0103 munce\u0219ti \u0219i c\u00e2t de consecvent
\ne\u0219ti. \u0218ti\u021bi vorba aia, atribuit\u0103 lui Thomas Edison: succesul vine
\n90% din perseveren\u0163\u0103 \u0219i doar 10% din inspira\u021bie.
\nEu sunt convins\u0103 c\u0103 \u00een lume exist\u0103 mul\u021bi oameni cu mult
\nmai buni dec\u00e2t mine. Dar cred \u0219i c\u0103, dac\u0103 depun efort \u0219i sunt
\nconsecvent\u0103, este loc \u0219i pentru mine s\u0103 am impact. Iar \u00een ni\u0219a
\nmea \u2013 arhitectura de confiden\u021bialitate pentru date la scar\u0103 mare
\n\u2013 eu cred c\u0103 sunt printre cercet\u0103torii de top din lume \u0219i c\u0103
\nsunt recunoscut\u0103 ca atare de comunitate. Nu pentru c\u0103 am fost la o
\nanumit\u0103 universitate, ci pentru c\u0103 am muncit mult \u0219i am fost
\nperseverent\u0103 \u2013 \u0219i, \u00eentr-adev\u0103r, am
\navut \u0219i noroc de mentori buni. E adev\u0103rat
\nc\u0103 exist\u0103 o diferen\u021b\u0103 de \u0219anse. Studen\u021bii de la universit\u0103\u021bi
\nfoarte renumite au adesea acces mai u\u0219or la internshipuri sau la
\nanumite cursuri speciale. Dar exist\u0103 oportunit\u0103\u021bi bune \u0219i \u00een
\nRom\u00e2nia \u2013 poate mai multe dec\u00e2t acum 25 de ani. Diferen\u021ba major\u0103
\no fac lucruri pe care studentul le poate controla: c\u00e2t munce\u0219te,
\nc\u00e2t\u0103 ini\u021biativ\u0103 are, c\u00e2t de mult insist\u0103 c\u00e2nd lucrurile nu
\nies. Studen\u021bii buni \u0219i muncitori pot ajunge foarte departe.<\/p>\n

\nDac\u0103 un t\u00e2n\u0103r v-ar \u00eentreba \u00een ce direc\u021bie merit\u0103 s\u0103 se
\nspecializeze \u00een urm\u0103torii ani, ce i-a\u021bi r\u0103spunde?<\/p>\n

\nE foarte greu de prezis acum. Suntem \u00een
\nmijlocul unui uragan tehnologic numit AI, ale c\u0103rui limite \u00eenc\u0103 nu
\nle \u00een\u021belegem. Vedem deja lucruri care, acum c\u00e2\u021biva ani, p\u0103reau
\nextrem de greu de automatizat \u0219i rezervate celor mai buni ingineri.
\nDe exemplu, un cercet\u0103tor de la Anthropic a povestit cum o echip\u0103
\nde agen\u021bi AI pe care o superviza a reu\u0219it s\u0103 genereze un
\ncompilator C care, \u00een final, a putut compila kernelul
\n(n.r. \u2013 nucleul sistemului de operare) Linux. Pe vremea c\u00e2nd
\neram eu student\u0103, compilatoarele erau considerate printre cele mai
\ndificile sisteme de construit. Faptul c\u0103 agen\u021bi AI pot produce
\nastfel de componente este, sincer, uimitor. Nu
\n\u00eenseamn\u0103 c\u0103 orice sistem complex va fi u\u0219or de automatizat.
\nCompilatoarele \u0219i limbajul C sunt bine definite \u0219i au teste clare,
\niar AI-ul poate \u00eenv\u0103\u021ba din multe implement\u0103ri existente. Dar e
\nposibil ca lucrurile pe care le credeam cele mai grele \u2013 detaliile
\ntehnice fine \u2013 s\u0103 fie exact cele pe care ma\u0219inile le pot face cel
\nmai bine. Iar limitele reale \u00eenc\u0103 nu le \u0219tim.
\nDe aceea nu cred c\u0103 e o strategie bun\u0103 s\u0103 optimizezi
\ncariera pe baza unei \u201eni\u0219e future-proof\u201c. Pur \u0219i simplu nu avem
\nsuficiente informa\u021bii ca s\u0103 prezicem ce va r\u0103m\u00e2ne stabil. Sau cel
\npu\u021bin, eu nu am suficiente informa\u021bii. \u00cen
\nschimb, i-a\u0219 \u00eencuraja pe tineri s\u0103 se preg\u0103teasc\u0103 pentru
\nadaptare continu\u0103. S\u0103 \u00eenve\u021be foarte bine bazele, inclusiv
\ninterdisciplinar. Cei din zona Real s\u0103 nu
\nignore materiile umaniste, iar cei din zona Uman
\ns\u0103 nu fug\u0103 de matematic\u0103 \u0219i \u0219tiin\u021be exacte. Fundamentele
\ndiverse de g\u00e2ndire cred c\u0103 vor conta enorm. Cred
\nc\u0103 exist\u0103 oportunit\u0103\u021bi mari la intersec\u021bia dintre \u0219tiin\u021bele
\nexacte \u0219i domenii precum filozofia, etica, psihologia sau
\nsociologia. Ast\u0103zi, c\u00e2nd program\u0103m agen\u021bi AI, le d\u0103m
\ninstruc\u021biuni care seam\u0103n\u0103 uneori mai mult cu \u00eendrum\u0103rile unui
\nprofesor c\u0103tre un student dec\u00e2t cu programarea clasic\u0103 \u00een cod.
\nDiscut\u0103m despre reguli, responsabilitate, limite, chiar despre cum
\nar putea ar\u0103ta o societate de agen\u021bi, cu legi \u0219i repercusiuni.
\nSunt conversa\u021bii care, acum c\u00e2\u021biva ani, mi s-ar fi p\u0103rut mai
\ndegrab\u0103 filozofice dec\u00e2t inginere\u0219ti,
\niar acum le am cu colegii mei ingineri. Pentru
\nmine a func\u021bionat specializarea profund\u0103 \u00eentr-o ni\u0219\u0103. Nu sunt
\nconvins\u0103 c\u0103 aceea\u0219i strategie va func\u021biona pentru genera\u021bia care
\nvine. Eu \u00eens\u0103mi \u00eencep acum s\u0103 colaborez explicit cu filozofi,
\ntocmai pentru a completa golurile l\u0103sate de hiper-specializare.
\nSfatul meu ar fi: construi\u021bi baze solide, r\u0103m\u00e2ne\u021bi
\nflexibili, urma\u021bi ce v\u0103 pasioneaz\u0103 \u0219i fi\u021bi preg\u0103ti\u021bi s\u0103 v\u0103
\nreinventa\u021bi de mai multe ori. Timpurile sunt interesante. Mai bine
\nne \u021binem ochii larg deschi\u0219i \u0219i \u00eenv\u0103\u021b\u0103m constant, dec\u00e2t s\u0103
\nc\u0103ut\u0103m o ni\u0219\u0103 care pare sigur\u0103 ast\u0103zi \u0219i s-ar putea s\u0103 nu mai
\nfie m\u00e2ine.<\/p>\n

\t\t\t\"Roxana<\/p>\n

Roxana Geamba\u0219u \u00een 2011<\/p>\n

\t\t\tTrei motive de optimism<\/p>\n

\nCare sunt, \u00een opinia dumneavoastr\u0103, trei riscuri majore ale AI
\n\u0219i trei motive de optimism?<\/p>\n

\nSunt multe lucruri care m\u0103 \u00eengrijoreaz\u0103 legat de evolu\u021bia AI, dar
\ndac\u0103 ar fi s\u0103 aleg trei:<\/p>\n

\n1. Dezinformarea sistemic\u0103 amplificat\u0103 de
\nAI. Capacitatea de a genera con\u021binut
\ncredibil, la scar\u0103 masiv\u0103, poate destabiliza spa\u021biul
\ninforma\u021bional. Nu mai vorbim doar de \u0219tiri false izolate, poate
\namplificate algoritmic \u00een anumite grupuri sau re\u021bele sociale, ci de
\necosisteme \u00eentregi de con\u021binut generat automat.<\/p>\n

\n2. Riscul unor situa\u021bii catastrofice prin agen\u021bi AI conecta\u021bi la
\nsisteme reale critice omenirii. Pe m\u0103sur\u0103 ce agen\u021bii primesc acces
\nla infrastructuri digitale, pot ap\u0103rea scenarii grave: atacuri
\nasupra utilit\u0103\u021bilor, blocaje ale unor sisteme critice, pierderea
\nconectivit\u0103\u021bii \u00een zone mari. Nu spun c\u0103 e inevitabil, dar
\nsuprafa\u021ba de risc cre\u0219te.<\/p>\n

\n3. Capacitatea societ\u0103\u021bii de a se adapta la schimb\u0103ri rapide \u00een
\npia\u021ba muncii. \u00cen special \u00een domeniile administrate digital,
\ntransform\u0103rile pot fi bru\u0219te. Eu cred c\u0103 robo\u021bii fizici sunt \u00eenc\u0103
\nrelativ departe, dar munca intelectual\u0103 procedural\u0103 este deja
\nafectat\u0103. \u00centrebarea real\u0103 este c\u00e2t de repede pot sistemele
\neduca\u021bionale \u0219i economice s\u0103 \u021bin\u0103 pasul. La Columbia, de
\nexemplu, ne \u00eent\u00e2lnim frecvent s\u0103 discut\u0103m cum trebuie s\u0103 ne
\nschimb\u0103m curriculumul. Unii dintre noi, inclusiv eu, mergem \u00een
\nindustrie tocmai pentru a \u00een\u021belege mai bine ce se schimb\u0103 \u0219i ce
\ntipuri de competen\u021be vor fi c\u0103utate, ca s\u0103 \u0219tim cum s\u0103 adapt\u0103m
\nprogramele de studiu. Sper sincer c\u0103 astfel de reflec\u021bii au loc
\npeste tot. Institu\u021biile educa\u021bionale, nu doar tinerii \u00een\u0219i\u0219i, au
\nresponsabilitatea s\u0103 se adapteze. Cei care ies acum de pe b\u0103ncile
\n\u0219colii sunt cei de nivel \u201eentry-level\u201c, care \u00eent\u00e2mpin\u0103 o
\npia\u021b\u0103 a muncii mult mai instabil\u0103 dec\u00e2t acum c\u00e2\u021biva ani. Nu \u00eei
\nputem l\u0103sa singuri s\u0103 se descurce. Programele trebuie actualizate,
\niar \u00een paralel trebuie create mecanisme serioase de re-calificare \u0219i
\nadaptare pentru popula\u021bia activ\u0103. Vor fi probabil necesare \u0219i alte
\nschimb\u0103ri \u00een societate, dar eu m\u0103 rezum la educa\u021bie, pentru c\u0103
\neste domeniul pe care \u00eel \u00een\u021beleg cel mai bine.<\/p>\n

\nCe ar trebui s\u0103 ne fac\u0103 optimi\u0219ti?<\/p>\n

\n\u00cen primul r\u00e2nd, cobor\u00e2rea barierei
\npentru a construi lucruri noi. Ast\u0103zi, doi oameni cu o idee bun\u0103 \u0219i
\no echip\u0103 de agen\u021bi AI pot lansa un produs f\u0103r\u0103 investi\u021bii uria\u0219e
\n\u00een echipe tehnice sau suport. Asta poate democratiza inova\u021bia.
\nApoi, cre\u0219terea utilit\u0103\u021bii
\nreale a calculatoarelor. Pentru prima dat\u0103, interac\u021biunea cu
\ntehnologia devine natural\u0103. Calculatoarele pot deveni mai accesibile
\npentru oameni care nu sunt tehnici, ceea ce e un salt enorm.
\n\u0218i, nu \u00een ultimul r\u00e2nd, progrese
\n\u00een domenii precum medicina. \u00cen cercetarea biomedical\u0103, multe
\nprobleme \u021bin de identificarea de patternuri complexe \u00een date. Exact
\nla asta AI este foarte bun. Exist\u0103 \u0219ansa real\u0103 s\u0103 vedem
\ndescoperiri accelerate \u00een tratamente sau diagnostic.
\nPer total, AI nu este nici doar amenin\u021bare, nici doar
\nsalvare. Este o tehnologie extrem de puternic\u0103. Direc\u021bia \u00een care
\nva merge depinde foarte mult de cum o proiect\u0103m, cum o reglement\u0103m
\n\u0219i cum alegem s\u0103 o folosim.<\/p>\n

\n\u00cen doctorat a\u021bi studiat cum \u00ee\u0219i pot rec\u0103p\u0103ta utilizatorii
\ncontrolul asupra datelor lor. Care era problema pe care \u00eencerca\u021bi
\ns\u0103 o rezolva\u021bi?<\/p>\n

\nPerioada \u00een care mi-am f\u0103cut doctoratul,
\na doua jum\u0103tate a anilor 2000, a fost un
\nmoment de schimbare tehnologic\u0103 semnificativ\u0103. Webul se
\nstabilizase, explodau re\u021belele sociale si aplica\u021biile
\nmobile, \u00eencepea cloud computingul, iar datele personale migrau rapid
\nde pe calculatoarele noastre c\u0103tre servicii online. Problema era c\u0103
\nacele servicii nu ofereau aproape nicio garan\u021bie: nu \u0219tiai exact ce
\nfac cu datele tale, c\u00e2t timp le p\u0103streaz\u0103 sau dac\u0103 le po\u021bi
\n\u0219terge cu adev\u0103rat. Nu exista GDPR, nu existau sistemele solide de
\npermisiuni de pe mobile pe care le avem azi, nu existau barierele
\nlegale legate de v\u00e2nzarea datelor personale. Practic, tehnologia
\nevoluase mai repede dec\u00e2t protec\u021bia utilizatorilor.
\nPractic, teza mea a pornit din ideea
\nc\u0103 pierderea controlului asupra datelor devenise o problem\u0103 real\u0103
\n\u0219i nou\u0103. M-am \u00eentrebat dac\u0103 utilizatorul poate rec\u00e2\u0219tiga m\u0103car
\no parte din control, chiar \u0219i atunci c\u00e2nd serviciile online nu sunt
\ncooperante. Ce am propus, pe scurt, au fost
\nmecanisme tehnice \u2013 \u00een mare parte bazate pe criptare \u2013 prin care
\nutilizatorul s\u0103 \u00ee\u0219i poat\u0103 impune propriile reguli. De exemplu, un
\nsistem prin care datele se \u201eautodistrug\u201c prin distrugerea cheii
\nde criptare, sau un sistem de audit \u00een care accesarea neautorizat\u0103
\ndeclan\u0219a un fel de \u201ealarm\u0103\u201c criptografic\u0103. Nu era vorba doar
\nde recuperarea datelor dup\u0103 un atac, ci de a schimba raportul de
\nputere: chiar dac\u0103 \u00ee\u021bi pui datele \u00een cloud, s\u0103 nu le pierzi
\ncomplet controlul.<\/p>\n

\nNu pot s\u0103 nu v\u0103 \u00eentreb despre proiectul dumneavoastr\u0103 Vanish,
\npe care l-a\u021bi condus personal \u00een anii doctoratului \u0219i care a atras
\naten\u021bia \u00eentregii lumi. Cum se protejeaz\u0103 datele con\u021binute \u00een
\norice form\u0103 de po\u0219ta electronic\u0103, utiliz\u00e2nd a\u0219a-numitul
\nalgoritm al datelor autodistructive?<\/p>\n

\nVanish a pornit de la o observa\u021bie simpl\u0103: pe internet,
\nnimic nu moare cu adev\u0103rat. Odat\u0103 ce ai trimis un e-mail sau ai
\n\u00eenc\u0103rcat un fi\u0219ier, nu mai ai control real asupra lui. Poate fi
\ncopiat, arhivat, p\u0103strat la nesf\u00e2r\u0219it. Ideea
\ndin spatele Vanish a fost s\u0103 schimb\u0103m asta folosind criptarea. \u00cen
\nloc s\u0103 \u00eencerc\u0103m s\u0103 \u0219tergem datele de peste tot \u2013 lucru aproape
\nimposibil \u2013, am protejat cheia care le permite s\u0103 fie citite.
\nDatele sunt criptate, iar cheia de decriptare este \u00eemp\u0103r\u021bit\u0103 \u00een
\nbuc\u0103\u021bi \u0219i r\u0103sp\u00e2ndit\u0103 \u00eentr-o re\u021bea distribuit\u0103 de
\ncalculatoare. \u00cen timp, acele buc\u0103\u021bi dispar natural din re\u021bea, iar
\nc\u00e2nd dispar suficient de multe, cheia nu mai poate fi reconstruit\u0103.
\nF\u0103r\u0103 cheie, datele devin imposibil de citit. A\u0219a
\nfunc\u021bioneaz\u0103 \u201eautodistrugerea\u201c: nu \u0219tergi neap\u0103rat fi\u0219ierul,
\nci \u00eel faci imposibil de descifrat dup\u0103 un anumit timp. Practic,
\nmesajul expir\u0103 singur. Iar timpul de expirare se poate controla
\nstatistic prin fixarea unor parametri ai cript\u0103rii.
\nAst\u0103zi exist\u0103 concepte precum \u201edreptul de a fi uitat\u201c
\ndin GDPR. Interesant este c\u0103 unele implement\u0103ri serioase ale
\ncerin\u021belor de \u0219tergere a datelor personale folosesc aceea\u0219i idee
\nde baz\u0103 pe care am folosit-o \u00een Vanish \u2013 idee
\ncare, la r\u00e2ndul ei, a fost inspirat\u0103 dintr-un sistem anterior,
\nnumit Ephemerizer: criptarea datelor \u0219i distrugerea cheii. \u00cen
\nsisteme mari \u0219i complexe, este adesea mult mai simplu \u0219i mai sigur
\ns\u0103 gestionezi \u0219i s\u0103 distrugi cheia de criptare
\ndec\u00e2t s\u0103 te asiguri c\u0103 fiecare copie a datelor a fost
\n\u0219tears\u0103 fizic din toate col\u021burile infrastructurii.<\/p>\n

\t\t\tC\u00e2t suntem \u00een control asupra datelor proprii<\/p>\n

\nCrede\u021bi c\u0103 \u00een prezent, cu evolu\u021bia
\ntehnologiilor cloud, mai este posibil cu adev\u0103rat ca un utilizator
\ns\u0103 aib\u0103 control total asupra \u201etermenului de valabilitate\u201c al
\ndatelor sale?<\/p>\n

\nPoate p\u0103rea surprinz\u0103tor, dar dac\u0103 l\u0103s\u0103m la o parte momentul
\nactual dominat de AI \u2013 care creeaz\u0103 un nou val de schimb\u0103ri \u2013,
\nsitua\u021bia controlului asupra datelor personale chiar s-a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit
\n\u00een ultimul deceniu. Asta se datoreaz\u0103 \u00een
\nmare parte unor legi relativ recente, precum GDPR \u00een Uniunea
\nEuropean\u0103 sau CCPA\/CPRA \u00een California, dar \u0219i altor reglement\u0103ri
\nsimilare din SUA \u0219i restul lumii. Ele au impus reguli mai clare: ce
\ndate pot fi colectate, c\u00e2nd e nevoie de consim\u021b\u0103m\u00e2nt explicit,
\nc\u00e2t timp pot fi p\u0103strate datele \u0219i ce drepturi are utilizatorul.
\n\u00cen paralel, au ap\u0103rut \u0219i standarde tehnice noi, cum ar fi Global
\nPrivacy Control al W3C, care permite exprimarea automat\u0103 a
\npreferin\u021belor legate de v\u00e2nzarea datelor, sau standardul W3C
\nAttribution, la care am contribuit \u0219i eu prin dezvoltarea
\narhitecturii de confiden\u021bialitate. Toate acestea ofer\u0103 alternative
\nmai transparente \u0219i mai controlabile dec\u00e2t ce exista \u00een anii
\n2005-2015. Comparativ cu perioada \u00een care
\nmi-am f\u0103cut doctoratul, lucrurile ajunseser\u0103, p\u00e2n\u0103 recent, s\u0103
\nstea mult mai bine din perspectiva controlului \u0219i transparen\u021bei.
\n\u00cemi place s\u0103 cred c\u0103 munca mea din anii 2005-2015,
\ninclusiv proiecte precum Vanish sau XRay, a
\navut m\u0103car un mic rol \u00een dezbaterea public\u0103 \u0219i tehnic\u0103 ce a
\ncontribuit la aceste schimb\u0103ri. Proiecte mai recente, precum Cookie
\nMonster \u0219i Big Bird, au fost integrate direct \u00een standardul W3C
\nAttribution pentru publicitate online cu protec\u021bia
\nconfiden\u021bialit\u0103\u021bii, iar alte tehnologii dezvoltate de noi au fost
\nadoptate de companii. Standardul
\nAttribution este \u00een prezent \u00een proces de specificare \u0219i, dac\u0103 va
\nfi adoptat, va rula \u00een toate browserele majore \u2013 Chrome, Firefox
\n\u0219i Safari \u2013, adic\u0103 va fi distribuit pe miliarde de dispozitive
\ndin \u00eentreaga lume. Sper c\u0103, \u00een timp, acest lucru s\u0103 duc\u0103 la o
\nschimbare real\u0103 \u00een bine a confiden\u021bialit\u0103\u021bii online.
\nDesigur, apari\u021bia AI complic\u0103 din nou lucrurile. Suntem
\n\u00eentr-un nou moment de dezechilibru, \u00een care regulile \u0219i
\nmecanismele de control au dificult\u0103\u021bi, \u00eenc\u0103 o dat\u0103, s\u0103 \u021bin\u0103
\npasul cu tehnologia.<\/p>\n

\t\t\t
\n Summitul Bucure\u0219ti 9. Rom\u00e2nia cu imaginea, Polonia cu agenda. Expert: \u201eCentrul de greutate \u0219i interesul e pe Baltica, nu pe Marea Neagr\u0103\u201d<\/p>\n

<\/a>\u00a0 \u201eSpaima\u201c gigan\u021bilor tech<\/p>\n

\nLucra\u021bi mult pe conceptul de Differential Privacy. Cum a\u021bi
\nexplica pe \u00een\u021belesul unui student de anul I de ce aceast\u0103 metod\u0103
\neste mai sigur\u0103 dec\u00e2t simpla anonimizare a datelor?<\/p>\n

\nAnonimizarea clasic\u0103 \u00eenseamn\u0103, de obicei, c\u0103 sco\u021bi numele,
\nCNP-ul sau alte identificatoare directe dintr-un set de date \u0219i
\nsperi c\u0103 asta e suficient. Problema e c\u0103, de multe ori, nu este.
\nDac\u0103 cineva are informa\u021bii suplimentare \u2013 de exemplu v\u00e2rst\u0103,
\ncod po\u0219tal \u0219i sex \u2013 poate reidentifica persoane chiar \u0219i din
\ndate \u201eanonimizate\u201c. Istoria ne-a ar\u0103tat de multe ori c\u0103
\nanonimizarea simpl\u0103 se poate sparge. Differential
\nPrivacy porne\u0219te de la o idee diferit\u0103. Nu promite c\u0103 datele sunt
\nanonime, ci ofer\u0103 o garan\u021bie matematic\u0103: rezultatul unei analize
\nnu se schimb\u0103 semnificativ dac\u0103 o persoan\u0103 este sau nu \u00een baza de
\ndate. Cu alte cuvinte, contribu\u021bia fiec\u0103rui individ este limitat\u0103
\n\u00een mod controlat. Pe scurt, anonimizarea
\n\u00eencearc\u0103 s\u0103 ascund\u0103 identitatea \u00een datele brute. Differential
\nPrivacy limiteaz\u0103 ce se poate afla despre orice individ din
\nrezultate. De aceea e mai sigur\u0103: nu se bazeaz\u0103 pe presupunerea c\u0103
\nadversarul nu \u0219tie prea multe, ci ofer\u0103 protec\u021bie chiar \u0219i atunci
\nc\u00e2nd \u0219tie foarte multe. Mai are \u0219i alte
\navantaje importante c\u00e2nd construie\u0219ti sisteme complexe. Dac\u0103
\nproiectezi componentele astfel \u00eenc\u00e2t fiecare s\u0103 respecte
\nDifferential Privacy, ele se pot compune \u0219i sistemul, ca \u00eentreg,
\np\u0103streaz\u0103 garan\u021bia de confiden\u021bialitate. Anonimizarea nu are
\naceast\u0103 proprietate: dou\u0103 seturi \u201eanonimizate\u201c combinate pot
\ndeveni brusc reidentificabile. Un exemplu clasic este cazul
\ndata-setului publicat de Netflix pentru un
\nconcurs de recomandare de filme. De\u0219i datele nu con\u021bineau nume,
\ncercet\u0103torii au ar\u0103tat c\u0103 unele persoane pot fi reidentificate
\nprin corelarea evalu\u0103rilor de filme cu informa\u021bii publice de pe
\nIMDb. \u00cen plus, Differential Privacy \u00ee\u021bi
\nspune clar care e rela\u021bia dintre confiden\u021bialitate \u0219i acurate\u021be:
\nc\u00e2t\u0103 precizie pierzi pentru a proteja datele. Iar \u00een general, cu
\nc\u00e2t ai mai multe date, cu at\u00e2t po\u021bi ob\u021bine rezultate mai precise,
\np\u0103str\u00e2nd totu\u0219i garan\u021bia de protec\u021bie. Anonimizarea nu ofer\u0103
\nastfel de garan\u021bii clare. C\u00e2nd
\nconstruie\u0219ti un sistem mare, care proceseaz\u0103 multe date \u0219i vrei o
\npromisiune real\u0103 de confiden\u021bialitate, Differential Privacy este
\npractic singura abordare care \u00ee\u021bi d\u0103 o garan\u021bie formal\u0103 pe care
\no po\u021bi \u00een\u021belege \u0219i peste care po\u021bi continua s\u0103 construie\u0219ti.<\/p>\n

\nA\u021bi dezvoltat instrumente ca XRay
\npentru a vedea cum gigan\u021bii
\ntech ne folosesc datele pentru publicitate. Care a fost cea mai
\nsurprinz\u0103toare descoperire pe care a\u021bi f\u0103cut-o monitoriz\u00e2nd
\naceste fluxuri de date?<\/p>\n

\nXRay a fost un sistem pe care l-am dezvoltat \u00een perioada 2013-2015
\npentru a \u00een\u021belege, \u00een mod riguros, cum folosesc platformele online
\ndatele noastre pentru publicitate \u0219i recomand\u0103ri. Ideea era simpl\u0103,
\ndar puternic\u0103: creai mai multe conturi controlate, \u00een care
\nmodificai sistematic anumite informa\u021bii \u2013 de exemplu, con\u021binutul
\nunor e-mailuri \u2013 \u0219i apoi m\u0103surai cum se schimb\u0103 reclamele
\nafi\u0219ate. Prin analiz\u0103 statistic\u0103, puteam identifica ce tip de
\ninforma\u021bie declan\u0219a ce tip de reclam\u0103. Cea
\nmai surprinz\u0103toare descoperire a fost legat\u0103 de Gmail. Google
\ndeclarase public c\u0103 nu folose\u0219te con\u021binutul mesajelor pentru
\nanumite tipuri de targetare publicitar\u0103 sensibile, cum ar fi cele
\nlegate de s\u0103n\u0103tate, ras\u0103 sau situa\u021bie financiar\u0103. C\u00e2nd am
\nanalizat datele cu XRay, am observat corela\u021bii \u00eentre subiecte
\ndiscutate \u00een e-mailuri \u0219i reclame din astfel de categorii
\nsensibile. De exemplu, mesaje care sugerau o problem\u0103 medical\u0103
\ngrav\u0103, precum cancerul, erau urmate de reclame pentru produse de
\nmedicin\u0103 holistic\u0103 sau servicii de tip
\n\u0219amanic. Nu afirma\u021bia \u00een sine a fost
\n\u0219ocant\u0103, ci diferen\u021ba dintre politica declarat\u0103 \u0219i ceea ce am
\nm\u0103surat noi, riguros \u0219i \u0219tiin\u021bific, c\u0103 se \u00eent\u00e2mpla \u00een
\nrealitate. Gmail a oprit serviciul de publicitate pe care \u00eel studiam
\n\u00een timp ce noi continuam s\u0103 colect\u0103m date, dar dup\u0103 ce ne-am
\npublicat rezultatele. Pentru mine, lec\u021bia
\na fost c\u0103 transparen\u021ba nu poate exista doar la nivel de politic\u0103
\ndeclarat. \u00cen sisteme at\u00e2t de complexe, e nevoie de instrumente care
\ns\u0103 verifice cum func\u021bioneaz\u0103 lucrurile \u00een practic\u0103, nu doar cum
\nar trebui s\u0103 func\u021bioneze \u00een principiu. La scurt timp dup\u0103 aceea,
\nmarile platforme de publicitate au \u00eenceput s\u0103 introduc\u0103 explica\u021bii
\nde tip \u201eDe ce v\u0103d reclama asta?\u201c, oferind utilizatorilor mai
\nmult\u0103 vizibilitate direct din interiorul sistemului. A fost un pas
\nimportant spre transparen\u021b\u0103, chiar dac\u0103 nu rezolv\u0103 toate
\nproblemele.<\/p>\n

\t\t\t\"image\"<\/p>\n

\t\t\t\u00a0 \u201eSpamul \u0219i tentativele de fraud\u0103 au devenit mult mai sofisticate\u201c<\/p>\n

\n\u00cen contextul exploziei modelelor de limbaj (LLM), c\u00e2t de real
\neste riscul ca datele noastre private s\u0103 ajung\u0103 \u00een memoria
\nmodelelor AI?<\/p>\n

\nAI-ul, inclusiv LLM-urile, \u0219i mai ales agen\u021bii AI care ruleaz\u0103
\npeste ele \u0219i au acces la unelte cu care pot ac\u021biona \u00een lumea
\ndigital\u0103, reprezint\u0103 o nou\u0103 provocare major\u0103,
\nat\u00e2t pentru confiden\u021bialitatea datelor, c\u00e2t
\n\u0219i pentru securitatea cibernetic\u0103 \u0219i multe alte aspecte ale
\nsociet\u0103\u021bii. Personal, nu am \u00eenceput \u00eenc\u0103
\ns\u0103 lucrez direct pe partea de confiden\u021bialitate pentru LLM-uri,
\npentru c\u0103 mi se pare c\u0103, \u00een momentul acesta,
\nsecuritatea cibernetic\u0103 e chiar mai important\u0103. Sunt \u00een anul
\nsabatic de la Columbia \u0219i m-am hot\u0103r\u00e2t s\u0103 merg la Google ca s\u0103
\nlucrez la o arhitectur\u0103 de siguran\u021b\u0103 pentru agen\u021bi AI. Am o idee
\n\u0219i vreau s\u0103 o testez \u00een practic\u0103. Legat
\nstrict de \u00eentrebarea despre memoria permanent\u0103: riscul exist\u0103, dar
\ncred c\u0103 \u00eenc\u0103 \u00eenv\u0103\u021b\u0103m cum sunt folosite datele \u00een astfel de
\nsisteme \u0219i unde apar exact scurgerile reale. Pentru
\nconfiden\u021bialitate, cred c\u0103 va trebui s\u0103 mai a\u0219tept\u0103m pu\u021bin ca
\ns\u0103 \u00een\u021belegem mai bine ni\u0219te \u0219abloane \u0219i structuri ale folosirii
\ndatelor. Abia dup\u0103 aceea putem s\u0103 introducem bariere care chiar
\nfunc\u021bioneaz\u0103. Problema e c\u0103 solu\u021biile
\nde confiden\u021bialitate cer, aproape \u00eentotdeauna, ni\u0219te limite pe
\nfunc\u021bionalitate. Iar acum, agen\u021bii AI sunt imagina\u021bi ca sisteme
\ncare pot face orice. \u00cen acest context, e greu s\u0103 pui bariere f\u0103r\u0103
\ns\u0103 tai utilitate, real\u0103 sau perceput\u0103. Sper \u00eens\u0103 c\u0103, pe m\u0103sur\u0103
\nce domeniul se maturizeaz\u0103, o s\u0103 vedem \u0219abloane
\nmai stabile \u0219i structuri mai clare, iar atunci o s\u0103 putem introduce
\nprotec\u021bii de confiden\u021bialitate care nu distrug, \u00een acela\u0219i timp,
\nutilitatea acestor agen\u021bi.<\/p>\n

\t\t\tProtec\u021bia pe internet<\/p>\n

\n\u00centr-un interviu men\u021biona\u021bi c\u0103
\nv\u0103 alege\u021bi proiectele \u00een func\u021bie de ce v\u0103 \u201eenerveaz\u0103\u201c la
\ntehnologia actual\u0103. Ce vi se pare cel mai problematic la modul \u00een
\ncare func\u021bioneaz\u0103 internetul ast\u0103zi?<\/p>\n

\nDac\u0103 l\u0103s\u0103m agen\u021bii AI la o parte \u2013 pentru c\u0103 sunt \u00eenc\u0103 prea
\nnoi ca s\u0103 avem solu\u021bii stabile \u2013, ce m\u0103 enerveaz\u0103 cel mai tare
\nla web \u0219i la mobile \u00een 2026 este lipsa unei separ\u0103ri clare \u00eentre
\nfunc\u021bionalit\u0103\u021bile primare \u0219i cele secundare.
\nFunc\u021bionalit\u0103\u021bile primare sunt motivele pentru care
\nfolose\u0219ti un site sau o aplica\u021bie: s\u0103 vezi un film, s\u0103 cite\u0219ti
\n\u0219tiri, s\u0103 vorbe\u0219ti cu prietenii. Func\u021bionalit\u0103\u021bile secundare
\nsunt publicitatea, recomand\u0103rile \u0219i alte mecanisme de monetizare.
\nNu cred c\u0103 e ceva fundamental gre\u0219it cu niciuna dintre ele.
\nProblema este c\u0103 sunt amestecate. De multe
\nori, nu func\u021bionalit\u0103\u021bile primare genereaz\u0103 mun\u021bii de date
\ncolectate \u00een backend, ci cele secundare. Publicitatea, de exemplu, a
\ndus la cross-site tracking masiv, nu faptul c\u0103 vrei s\u0103 cite\u0219ti un
\narticol sau s\u0103 trimi\u021bi un mesaj. Cred c\u0103,
\ndac\u0103 am separa mai clar aceste func\u021bionalit\u0103\u021bi, am putea construi
\nmecanisme de confiden\u021bialitate mai curate \u0219i mai transparente.\n<\/p>\n

\nCare sunt cele mai mari riscuri pentru un utilizator obi\u0219nuit de
\ninternet ast\u0103zi?<\/p>\n

\nE o \u00eentrebare grea, pentru c\u0103 lista e lung\u0103. Dar dac\u0103 ar fi s\u0103
\nsimplific, cred c\u0103 \u00een acest moment cele mai mari pericole pentru
\nutilizatorul obi\u0219nuit sunt legate de scamuri \u0219i dezinformare,
\namplificate de AI. Spamul \u0219i tentativele
\nde fraud\u0103 au devenit mult mai sofisticate. Mesajele sunt mai bine
\nscrise, mai personalizate \u0219i mai conving\u0103toare. AI-ul le face
\n\u201eturbo-charged\u201c. E mult mai greu s\u0103 \u00ee\u021bi dai seama dac\u0103 un
\ne-mail sau un mesaj este real sau o tentativ\u0103 de fraud\u0103.
\nUn alt risc este instalarea sau conectarea unor agen\u021bi AI
\ncare au acces la conturile \u0219i serviciile tale f\u0103r\u0103 s\u0103 \u00een\u021belegi
\nexact ce permisiuni le dai. \u00cen momentul \u00een care un astfel de sistem
\nare acces la e-mail, documente sau alte servicii, riscul cre\u0219te
\nconsiderabil. Mai e \u0219i problema \u00eencrederii
\nnecritice \u00een ceea ce spun chatbo\u021bii AI. Ei pot gre\u0219i, pot
\n\u201einventa\u201c informa\u021bii sau pot genera con\u021binut conving\u0103tor, dar
\nfals. Iar pe re\u021belele sociale, unde dezinformarea era deja o
\nproblem\u0103, AI-ul poate amplifica fenomenul. \u0218i
\nun sfat foarte practic: \u021bine\u021bi-v\u0103 sistemele actualizate. Cu AI la
\n\u00eendem\u00e2na oricui, vulnerabilit\u0103\u021bile pot fi descoperite mult mai
\nrapid. Probabil \u0219i patch-urile vor ap\u0103rea mai repede, dar doar dac\u0103
\nle instala\u021bi. Am\u00e2narea update-urilor este una dintre cele mai
\nsimple \u0219i mai periculoase gre\u0219eli.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"N\u0103scut\u0103 \u00een Ploie\u0219ti, format\u0103 la Politehnica din Bucure\u0219ti \u0219i ajuns\u0103 din 2011 profesoar\u0103 la Columbia University, Roxana Geamba\u0219u…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":180505,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[10],"tags":[32,33,31,229,24712,36,37,85,27,230,34,35,86,25,41,40,38,39,51641,51642,26,28,29,30],"class_list":{"0":"post-180504","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-romania","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-exclusiv","12":"tag-experta","13":"tag-featured-news","14":"tag-featurednews","15":"tag-google","16":"tag-headlines","17":"tag-interviu","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-meta","21":"tag-news","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-roxana-geambasu","27":"tag-savanti","28":"tag-stiri","29":"tag-titluri","30":"tag-top-stories","31":"tag-topstories"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116577817529958380","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/180504","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=180504"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/180504\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/180505"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=180504"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=180504"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=180504"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}