{"id":181739,"date":"2026-05-16T23:50:10","date_gmt":"2026-05-16T23:50:10","guid":{"rendered":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/181739\/"},"modified":"2026-05-16T23:50:10","modified_gmt":"2026-05-16T23:50:10","slug":"16-mai-ziua-in-care-s-a-nascut-actorul-irlandez-pierce-brosnan-celebru-pentru-interpretarea-personajului-james-bond","status":"publish","type":"post","link":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/181739\/","title":{"rendered":"16 mai: Ziua \u00een care s-a n\u0103scut actorul irlandez Pierce Brosnan, celebru pentru interpretarea personajului James Bond"},"content":{"rendered":"

\u00cen ziua de 16 mai 1953 s-a n\u0103scut Pierce Brosnan, celebru pentru interpretarea personajului James Bond. Tot pe 16 mai, \u00een 1980, a murit Marin Preda, unul dintre cei mai importan\u021bi romancieri rom\u00e2ni ai perioadei postbelice.<\/p>\n

\t\t\t\"Pierce<\/p>\n

Pierce Brosnan\/FOTO: United Artists\/courtesy Everett Collection<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

1812: A fost semnat\u0103 Pacea de la Bucure\u0219ti prin care se \u00eencheia r\u0103zboiul ruso\u2013turc<\/p>\n

Pacea de la Bucure\u0219ti din 1812 a fost un tratat de pace semnat pe 16 mai 1812, \u00eentre Imperiul Rus \u0219i Imperiul Otoman, la \u00eencheierea r\u0103zboiului ruso-turc din 1806-1812. <\/p>\n

Prin acest tratat, Principatul Moldovei a fost redus la o zon\u0103 geografic\u0103 care a inclus cea mai mare parte a Moldovei Occidentale, \u00een timp ce partea oriental\u0103, atribuit\u0103 Imperiului Rus, a devenit o provincie, denumit\u0103 atunci Basarabia, a Imperiului \u021barist.<\/p>\n

\t\t\t1891: A murit omul politic Ion C. Br\u0103tianu<\/p>\n

N\u0103scut la 2 iunie 1821, la Pite\u0219ti, Ion C. Br\u0103tianu a fost o\u00a0personalitate marcant\u0103 a vie\u021bii politice din Rom\u00e2nia secolului XIX,\u00a0membru de onoare al Academiei Rom\u00e2ne. A contribuit prin bogata sa activitate la constituirea statului rom\u00e2n modern, scrie\u00a0Enciclopedia Rom\u00e2niei.<\/a><\/p>\n

\t\t\t\"Ion<\/p>\n

Ion C. Br\u0103tianu\/FOTO: Wikipedia<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

A fost \u00een centrul eforturilor de unificare a diverselor fac\u021biuni de nuan\u021ba liberal\u0103 \u00eentr-o singur\u0103 forma\u021biune politic\u0103, Partidul Na\u021bional Liberal, fiind ales \u015fi \u00eent\u00e2iul pre\u015fedinte al acesteia.<\/p>\n

Br\u0103tianu s-a situat \u00eentotdeauna \u00een prim planul evenimentelor istorice care au marcat destinul poporului rom\u00e2n: Revolu\u0163ia de la 1848,\u00a0Unirea Principatelor, cucerirea Independen\u0163ei de stat.<\/p>\n

Ion C. Br\u0103tianu a avut o activitate guvernamental\u0103 impresionant\u0103, de\u0163in\u00e2nd cel mai lung mandat de prim-ministru al Rom\u00e2niei p\u00e2n\u0103 \u00een perioada comunist\u0103.<\/p>\n

S-a stins din via\u021b\u0103 la 16 mai 1891,\u00a0la v\u00e2rsta de 70 de ani. La moartea sa exista un stat puternic, cu finan\u021be solide, un regat independent.<\/p>\n

\t\t\t1929: Are loc prima edi\u021bie a Premiilor Oscar<\/p>\n

Prima ceremonie a premiilor Oscar a avut loc pe 16 mai 1929, fiind organizat\u0103 de\u00a0organizat\u0103 de Academia de Arte \u0219i \u0218tiin\u021be Cinematografice (AMPAS), la\u00a0Hollywood Roosevelt Hotel, \u00een Los Angeles.<\/p>\n

\t\t\t\"Coperta<\/p>\n

Coperta programului pentru prima gal\u0103 a Premiilor Oscar\/FOTO: Wikipedia<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Au fost premiate\u00a0cele mai bune filme din perioada 1 august 1927 \u2013 31 iulie 1928.\u00a0Biletele costau 5 dolari (echivalentul a aproximativ 94 de dolari \u00een 2025, ajustat la infla\u021bie), iar la eveniment au participat 270 de persoane. Ceremonia a durat doar 15 minute. <\/p>\n

Este singura\u00a0edi\u021bie a premiilor Oscar<\/a>\u00a0care nu a fost transmis\u0103 nici la radio, nici la televiziune; transmisiunea radio a fost introdus\u0103 la a doua edi\u021bie a premiilor Oscar.<\/p>\n

\t\t\t1953: S-a n\u0103scut actorul irlandez Pierce Brosnan<\/p>\n

Pierce Brosnan s-a n\u0103scut pe 16 mai 1956,\u00a0\u00een Drogheda, \u00een Irlanda. S-a mutat ulterior\u00a0\u00een Regatul Unit, la o v\u00e2rst\u0103 fraged\u0103 (ceea ce explic\u0103 abilitatea sa de a interpreta conving\u0103tor personaje provenite din ambele medii culturale), scrie\u00a0IMDb<\/a>.<\/p>\n

\t\t\t\"Pierce<\/p>\n

Pierce Brosnan\/FOTO: Shutterstock<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

Cel mai cunoscut rol al s\u0103u este cel al agentului secret britanic James Bond.\u00a0<\/p>\n

Dup\u0103 moartea so\u021biei sale, Cassandra Harris, \u00een 1991, Pierce Brosnan a r\u0103mas al\u0103turi de cei trei copii ai lor: Christopher \u0219i Charlotte, pe care \u00eei adoptase din prima c\u0103s\u0103torie a Cassandrei, \u0219i Sean, fiul lor biologic.\u00a0<\/p>\n

Ulterior, actorul \u0219i-a ref\u0103cut via\u021ba al\u0103turi de Keely Shaye Brosnan, cu care are \u00eenc\u0103 doi copii.<\/p>\n

Brosnan este cel mai faimos pentru rolul principal din serialul TV \u201eRemington Steele\u201d, precum \u0219i pentru interpretarea celebrului personaj James Bond \u00een filmele \u201eGoldenEye\u201d, \u201eTomorrow Never Dies\u201d, \u201eThe World Is Not Enough\u201d \u0219i \u201eDie Another Day\u201d.<\/p>\n

\t\t\t1974: S-a n\u0103scut Laura Pausini, c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 italian\u0103<\/p>\n

N\u0103scut\u0103 pe 16 mai 1974, \u00een\u00a0Faenza, Italia,\u00a0Laura Pausini<\/a>\u00a0este\u00a0o c\u00e2nt\u0103rea\u021b\u0103 italian\u0103. A debutat\u00a0\u00een 1993, c\u00e2\u0219tig\u00e2nd a 43-a edi\u021bie a Festivalului de muzic\u0103 de la Sanremo cu piesa \u201eLa solitudine\u201d.<\/p>\n

\t\t\t\"Laura<\/p>\n

Laura Pausini\/FOTO: Profimedia<\/p>\n

\t\t\t
\n Omul care a st\u00e2rnit fascina\u021bia pentru Vestul S\u0103lbatic american. A fost o legend\u0103 vie, capabil s\u0103 ucid\u0103 un urs doar cu un cu\u021bit<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Melodia a devenit un hit interna\u021bional, ajung\u00e2nd num\u0103rul 1 \u00een Italia \u0219i \u00een top 10 \u00een Fran\u021ba \u0219i Olanda.<\/p>\n

Albumul ei de debut omonim a fost lansat \u00een Italia la 18 mai 1993 \u00eens\u0103 mai t\u00e2rziu a devenit un succes interna\u021bional, v\u00e2nz\u00e2ndu-se dou\u0103 milioane de exemplare \u00een \u00eentreaga lume.<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\u00cen timpul carierei sale, Laura Pausini a c\u00e2\u0219tigat trei premii Latin Grammy pentru cel mai bun album pop vocal feminin, pentru albumele \u201eAscult\u0103\u201d (2005), \u201eEu c\u00e2nt\u201d (2007) \u0219i \u201ePrim\u0103var\u0103 timpurie\u201d (2009).<\/p>\n

La 8 februarie 2006, ea a devenit prima artist\u0103 italian\u0103 care a c\u00e2\u0219tigat un premiu Grammy, ob\u021bin\u00e2nd trofeul pentru cel mai bun album pop latino cu albumul \u201eAscult\u0103\u201d.<\/p>\n

P\u00e2n\u0103 \u00een noiembrie 2011, Laura Pausini lansase 10 albume de studio \u00een limba italian\u0103, 9 \u00een limba spaniol\u0103 \u0219i un album cu cele mai mari hituri.<\/p>\n

\t\t\t1997: A murit actorul Puiu C\u0103linescu<\/p>\n

Alexandru C\u0103linescu, pe numele s\u0103u real, s-a n\u0103scut la 21 iunie 1920 \u00een Bucure\u015fti. P\u0103rin\u021bii s\u0103i au fost actorul Jean Tomescu \u015fi Fotina C\u0103linescu, muncitoare la o fabric\u0103 de \u0163igarete. <\/p>\n

\t\t\t\"Puiu<\/p>\n

Puiu C\u0103linescu\/FOTO: Arhiv\u0103<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

La v\u00e2rsta de 5 ani, dup\u0103 moartea mamei, care avea doar 23 de ani, \u015fi cu un tat\u0103 care nu \u00eel va recunoa\u015fte drept fiu al s\u0103u, a fost crescut de bunica din partea mamei, apoi de all\u0163i unchi \u015fi m\u0103tu\u015fi, potrivit Rador.<\/p>\n

Celebritatea i-a fost adus\u0103 de seria \u201eBrigada Diverse\u201d (1970\u20131971), unde a interpretat memorabil personajul Trandafir, al\u0103turi de actori precum Dem R\u0103dulescu, Jean Constantin, Toma Caragiu, Sebastian Papaiani \u0219i \u0218tefan B\u0103nic\u0103.<\/p>\n

Din filmografia sa mai fac parte \u201eFra\u021bii Jderi\u201d, \u201eSerenad\u0103 pentru etajul XII\u201d, \u201eNea M\u0103rin miliardar\u201d \u0219i \u201eExpresul de Buftea\u201d (1979).<\/p>\n

Actorul s-a stins din via\u021b\u0103 pe 16 mai 1997, la Bucure\u0219ti.<\/p>\n

\t\t\t1980: A murit scriitorul Marin Preda<\/p>\n

N\u0103scut la 5 august 1922, \u00een\u00a0Sili\u0219tea Gume\u0219ti, Teleorman, Marin Preda\u00a0a fost unul dintre cei mai importan\u021bi romancieri rom\u00e2ni ai perioadei postbelice \u0219i membru al Partidului Comunist Rom\u00e2n.<\/p>\n

\t\t\t\"Marin<\/p>\n

Marin Preda\/FOTO: Wikipedia<\/p>\n

\t\t\t
\n Cum s-a schimbat via\u021ba p\u0103storilor din Fund\u0103tura Ponorului \u0219i Ponorici, dup\u0103 apari\u021bia Via Transilvanica<\/p>\n

<\/a><\/p>\n

Marin Preda a debutat \u00een 1942 \u00een ziarul \u201eTimpul\u201d, public\u00e2nd ulterior mai multe schi\u021be \u0219i povestiri care i-au consolidat \u00eencrederea \u00een talentul s\u0103u literar.\u00a0<\/p>\n

\u00centre 1949 \u0219i 1955 a scris primul volum al romanului Morome\u021bii, considerat capodopera sa \u0219i recompensat ulterior cu Premiul de Stat. <\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

A devenit redactor la revista \u201eVia\u021ba rom\u00e2neasc\u0103\u201d, apoi vicepre\u0219edinte al Uniunii Scriitorilor \u0219i director al editurii \u201eCartea Rom\u00e2neasc\u0103\u201d. De-a lungul carierei a publicat romane importante precum Marele singuratic, Via\u021ba ca o prad\u0103 \u0219i Cel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni.<\/p>\n

\u00cen plan personal, a fost c\u0103s\u0103torit de trei ori, inclusiv cu poeta Aurora Cornu, \u0219i a avut doi fii. \u00cen 1974 a devenit membru corespondent al Academia Rom\u00e2n\u0103.<\/p>\n

La 57 de ani, \u00een noaptea de 15 spre 16 mai 1980, \u00een acela\u015fi an \u00een care cunoscuse succesul cu celebrul roman \u201eCel mai iubit dintre p\u0103m\u00e2nteni\u201d,\u00a0Marin Preda<\/a>\u00a0\u015fi-a g\u0103sit sf\u00e2r\u015fitul \u00een camera cu num\u0103rul 6 din vila de crea\u0163ie de la Mogo\u015foaia, \u00eenecat \u00een somn \u00een propria vom\u0103, dup\u0103 o noapte \u00een care consumase alcool.\u00a0<\/p>\n

Apropia\u021bii lui Preda, fratele s\u0103u, Alexandru Preda (Saie) \u015fi fosta so\u0163ie Aurora Cornea\u00a0au suspectat faptul c\u0103 scriitorul ar fi fost executat.\u00a0<\/a><\/p>\n

\t\t\t2018: A murit regizorul Lucian Pintilie<\/p>\n

N\u0103scut la 9 noiembrie 1933,\u00a0Lucian Pintilie a urmat cursurile Institutului de Art\u0103 Teatral\u0103 \u015fi Cinematografic\u0103 \u201eI.L. Caragiale”\u00a0<\/a>din Bucure\u015fti.\u00a0<\/p>\n

publicitate”); background-position: center center; background-repeat: no-repeat;”><\/p>\n

\"Lucian<\/p>\n

Lucian Pintilie\/FOTO: Mediafax<\/p>\n

Dup\u0103 absolvire, Pintilie a pus \u00een scen\u0103 o serie de spectacole la\u00a0Teatrul \u201eBulandra\u201d din Capital\u0103, printre care:\u00a0\u201eCopiii soarelui\u201d,\u00a0\u201ePro\u0219tii sub clar de lun\u0103\u201d,\u00a0\u201eCezar \u0219i Cleopatra\u201d, \u201eD’ale carnavalului\u201d \u0219i \u201eLivada cu vi\u0219ini\u201d.\u00a0<\/p>\n

\u00cen anul 1966 a ap\u0103rut primul s\u0103u film regizat – \u201eDuminic\u0103 la ora 6″. \u00cen anul 1990, a fost numit director al Studioului de Crea\u0163ie Cinematografic\u0103 al Ministerului Culturii.\u00a0<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"\u00cen ziua de 16 mai 1953 s-a n\u0103scut Pierce Brosnan, celebru pentru interpretarea personajului James Bond. Tot pe…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":181740,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[18],"tags":[51960,171,170,51963,9072,22340,51962,51961,41,40,38,39],"class_list":{"0":"post-181739","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-divertisment","8":"tag-16-mai","9":"tag-divertisment","10":"tag-entertainment","11":"tag-ion-c-bratianu","12":"tag-istoria-zilei","13":"tag-james-bond","14":"tag-marin-preda","15":"tag-pierce-brosnan","16":"tag-ro","17":"tag-romana","18":"tag-romania","19":"tag-romanian"},"share_on_mastodon":{"url":"https:\/\/pubeurope.com\/@ro\/116586940140121047","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/181739","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=181739"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/181739\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/181740"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=181739"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=181739"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=181739"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}