![\"Mai](\"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-content\/uploads\/2025\/10\/1760358377_427_index.jpeg\")
<\/p>\nO nou\u0103 criz\u0103 financiar\u0103 global\u0103 pare din ce \u00een ce mai probabil\u0103, alimentat\u0103 de dezechilibre structurale \u00een economia Statelor Unite \u0219i de o erodare treptat\u0103 a \u00eencrederii \u00een dolarul american \u2013 moneda de rezerv\u0103 global\u0103. \u00centr-un context geopolitic marcat de polarizare intern\u0103 \u0219i tensiuni interna\u021bionale cresc\u00e2nde, aceste vulnerabilit\u0103\u021bi ridic\u0103 semne de \u00eentrebare cu privire la sustenabilitatea sistemului financiar interna\u021bional actual.<\/p>\n
\t\t\t<\/p>\n
Mai multe economii emergente au f\u0103cut pa\u0219i concre\u021bi c\u0103tre reducerea dependen\u021bei de dolar\/FOTO:Arhiva<\/p>\n
De\u0219i semnele unei crize viitoare nu sunt u\u0219or de observat la suprafa\u021b\u0103, economi\u0219tii avertizeaz\u0103 c\u0103 fundamentele pe care se sprijin\u0103 \u00eencrederea \u00een dolar se fragilizeaz\u0103. \u00cen centrul acestor \u00eengrijor\u0103ri se afl\u0103 dou\u0103 evolu\u021bii principale: nivelul tot mai ridicat al datoriei publice americane \u0219i presiunile asupra dolarului \u00eentr-o lume tot mai multipolar\u0103, scrie, pentru Euractiv, Bruno Colmant, economist \u0219i membru al Academiei Regale din Belgia, fost director general al bursei de valori din Bruxelles \u0219i profesor la ULB \u0219i UCLouvain.<\/p>\n
\t\t\tDatoria public\u0103 \u0219i presiunea asupra dolarului<\/p>\n
Potrivit estim\u0103rilor actuale, datoria public\u0103 a SUA ar putea atinge 140% din PIB \u00een urm\u0103torii ani, alimentat\u0103 de deficite bugetare cronice, reduceri masive de taxe \u0219i politici de stimulare fiscal\u0103. \u00cen acela\u0219i timp, \u00eencrederea \u00een dolar, ca principal\u0103 moned\u0103 de rezerv\u0103 la nivel global, este pus\u0103 la \u00eencercare de dinamica interna\u021bional\u0103 \u0219i de schimb\u0103rile \u00een politica economic\u0103 american\u0103.<\/p>\n
Sistemul financiar global se bazeaz\u0103, \u00een mare parte, pe presupunerea c\u0103 dolarul va r\u0103m\u00e2ne stabil \u0219i sus\u021binut de for\u021ba economic\u0103 \u0219i institu\u021bional\u0103 a Statelor Unite. \u00cens\u0103, \u00eentr-un context de izola\u021bionism crescut \u0219i tensiuni geopolitice, aceast\u0103 \u00eencredere ar putea fi erodat\u0103, iar o eventual\u0103 pierdere de credibilitate ar avea consecin\u021be globale, inclusiv deprecierea brusc\u0103 a monedei americane, infla\u021bie accelerat\u0103 \u0219i o posibil\u0103 panic\u0103 pe pie\u021bele financiare.<\/p>\n
\t\t\tPolitica intern\u0103 \u0219i blocajele reformei fiscale<\/p>\n
O alt\u0103 surs\u0103 de vulnerabilitate este impasul politic intern. Polarizarea accentuat\u0103 din Congresul american limiteaz\u0103 capacitatea guvernului de a adopta reforme fiscale durabile. Pe fundalul acestei stagn\u0103ri, retorica politic\u0103 \u00eenclin\u0103 tot mai mult spre promisiuni de cre\u0219tere economic\u0103 bazate pe noi reduceri de taxe \u2013 o strategie care risc\u0103 s\u0103 agraveze dezechilibrele fiscale existente.<\/p>\n
\u00cen paralel, exist\u0103 temeri privind o politizare tot mai accentuat\u0103 a politicii monetare. Astfel de presiuni ar putea afecta independen\u021ba Rezervei Federale \u0219i, \u00een cele din urm\u0103, stabilitatea dolarului.<\/p>\n
\t\t\tDe-dolarizarea \u0219i r\u0103spunsul altor economii<\/p>\n
\u00cen ultimii ani, mai multe economii emergente au f\u0103cut pa\u0219i concre\u021bi c\u0103tre reducerea dependen\u021bei de dolar \u00een tranzac\u021biile interna\u021bionale. Aceste eforturi de de-dolarizare, de\u0219i \u00eenc\u0103 limitate ca impact, indic\u0103 o schimbare de perspectiv\u0103 asupra rolului dolarului \u00een sistemul financiar global.<\/p>\n
\u00cen eventualitatea unei pierderi de \u00eencredere \u00een moneda american\u0103, consecin\u021bele ar putea include o cre\u0219tere a costurilor de finan\u021bare pentru SUA, presiuni infla\u021bioniste globale \u0219i o corec\u021bie sever\u0103 a pie\u021belor de capital, \u00een special \u00een economiile emergente.<\/p>\n
\t\t\tO arhitectur\u0103 financiar\u0103 fragilizat\u0103<\/p>\n
\u00cen plus fa\u021b\u0103 de vulnerabilit\u0103\u021bile macroeconomice, arhitectura de reglementare a sectorului financiar american a fost sl\u0103bit\u0103 \u00een ultimii ani. Relaxarea regulilor pruden\u021biale \u0219i diminuarea supravegherii financiare sporesc riscul unei noi crize sistemice, \u00eentr-un moment \u00een care sistemul bancar este deja expus la \u0219ocuri externe.<\/p>\n
Unii anali\u0219ti atrag aten\u021bia c\u0103 aceste tendin\u021be ar putea fi accentuate. Retorica na\u021bionalist\u0103 \u0219i deciziile de retragere din anumite angajamente interna\u021bionale pot contribui la o fragmentare suplimentar\u0103 a ordinii economice globale postbelice.<\/p>\n
\t\t\tRolul dolarului \u00eentr-o lume \u00een transformare<\/p>\n
Din 1944, dolarul a fost principalul pilon al sistemului monetar interna\u021bional, sus\u021binut nu doar de economia american\u0103, ci \u0219i de prezen\u021ba sa militar\u0103 global\u0103. \u00cens\u0103, pe m\u0103sur\u0103 ce Statele Unite se retrag din unele zone de influen\u021b\u0103 \u0219i adopt\u0103 o politic\u0103 extern\u0103 mai pu\u021bin angajat\u0103, statutul de \u201erefugiu sigur\u201d al dolarului \u00eencepe s\u0103 fie pus sub semnul \u00eentreb\u0103rii.<\/p>\n
Mai mult, utilizarea sistemului juridic american ca instrument de proiec\u021bie a influen\u021bei economice \u2013 prin aplicarea extraterritorial\u0103 a legisla\u021biei \u2013 este perceput\u0103 de unele state ca o form\u0103 de hegemonie juridico-financiar\u0103, ceea ce alimenteaz\u0103 apelurile pentru alternative la sistemul bazat pe dolar.<\/p>\n
\t\t\tEuropa, un actor marginal \u00een noua ecua\u021bie<\/p>\n
\u00cen acest context, rolul Uniunii Europene r\u0103m\u00e2ne limitat. Lipsa unei politici fiscale comune, \u00eemb\u0103tr\u00e2nirea popula\u021biei, dependen\u021ba de tehnologiile externe \u0219i absen\u021ba unei viziuni strategice clare fac ca UE s\u0103 fie mai degrab\u0103 un observator dec\u00e2t un actor cu influen\u021b\u0103 \u00een remodelarea arhitecturii financiare globale, sus\u021bine economistul Bruno Colmant.<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"O nou\u0103 criz\u0103 financiar\u0103 global\u0103 pare din ce \u00een ce mai probabil\u0103, alimentat\u0103 de dezechilibre structurale \u00een economia…\n","protected":false},"author":2,"featured_media":18413,"comment_status":"","ping_status":"","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":{"footnotes":""},"categories":[12],"tags":[32,33,31,8853,9122,9120,36,37,27,74,34,35,9121,25,41,40,38,39,26,77,28,29,30,71,72,73],"class_list":{"0":"post-18412","1":"post","2":"type-post","3":"status-publish","4":"format-standard","5":"has-post-thumbnail","7":"category-international","8":"tag-breaking-news","9":"tag-breakingnews","10":"tag-cele-mai-populare-subiecte","11":"tag-criza-financiara","12":"tag-datorie","13":"tag-dolari","14":"tag-featured-news","15":"tag-featurednews","16":"tag-headlines","17":"tag-international","18":"tag-latest-news","19":"tag-latestnews","20":"tag-moneda-de-refugiu","21":"tag-news","22":"tag-ro","23":"tag-romana","24":"tag-romania","25":"tag-romanian","26":"tag-stiri","27":"tag-sua","28":"tag-titluri","29":"tag-top-stories","30":"tag-topstories","31":"tag-world","32":"tag-world-news","33":"tag-worldnews"},"share_on_mastodon":{"url":"","error":""},"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18412","targetHints":{"allow":["GET"]}}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/users\/2"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/comments?post=18412"}],"version-history":[{"count":0,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/posts\/18412\/revisions"}],"wp:featuredmedia":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media\/18413"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/media?parent=18412"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/categories?post=18412"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.europesays.com\/ro\/wp-json\/wp\/v2\/tags?post=18412"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}